Cel putin 4 miliarde de lei s-au "ratacit" in zona nefiscalizata a comertului. Cifrele sunt destul de clare: fata de 2008, in 2009 populatia a scos din buzunare mai multi bani pentru cumpararea de produse alimentare si nealimentare, insa in conturile comerciantilor cu amanuntul au intrat mult mai putini bani, conform datelor comunicate de Institutul National de Statistica. Mai precis, in loc sa incaseze cu 5,2 miliarde de lei mai mult, comerciantii au incasat cu 10,3 miliarde mai putin. Asadar, peste 15 miliarde de lei sunt lipsa "la apel". Unde sunt banii?

Cifrele sunt destul de clare: fata de 2008, in 2009 populatia a scos din buzunare mai multi bani pentru cumpararea de produse alimentare si nealimentare, insa in conturile comerciantilor cu amanuntul au intrat mult mai putini bani, conform datelor comunicate de Institutul National de Statistica. Mai precis, in loc sa incaseze cu 5,2 miliarde de lei mai mult, comerciantii au incasat cu 10,3 miliarde mai putin. Asadar, peste 15 miliarde de lei sunt lipsa "la apel". Unde sunt banii?

Inainte de a incerca sa raspundem trebuie sa facem niste precizari absolut necesare. Desi specializarea revistei Piata o reprezinta bunurile de larg consum, in studiul nostru ne vom referi la toata gama de produse nealimentare, dat fiind ca nici in cheltuielile populatiei si nici in incasarile comerciantilor nu se pot disocia suficient de clar produsele nealimentare de larg consum de celelalte.

Precizarile care tin de definirea termenilor si expresiilor folosite le puteti gasi in casetele alaturate, referitoare la cheltuielile banesti ale populatiei si la cifra de afa ceri in comertul cu amanuntul, asa cum sunt raportate de Institutul National de Statistica (INS). Astfel, trebuie sa remarcam doua aspecte importante; primul: cheltuielile populatiei le includ si pe cele efectuate in afara comertului cu amanuntul asa cum este acesta considerat de INS; al doilea aspect: cifra de afaceri in comertul cu amanuntul include si cheltuielile entitatilor juridice - societati comerciale, persoane fizice autorizate, asociatii familiale, fundatii etc. – pentru procurarea diverselor produse alimentare si nealimentare. De aici poate aparea o prima tentatie de a explica cele peste 15 miliarde lei "lipsa la apel": ca urmare a crizei, cheltuielile persoanelor juridice au scazut enorm, "inghitind" suplimentul adus de persoanele fizice si generand reculul de peste 10 miliarde de lei. Cu siguranta criza economica a avut un rol important in reculul de ansamblu al comertului cu amanuntul, insa nu chiar atat de mare, dupa cum se va vedea mai departe in acest articol si in cele ce urmeaza. Sa ne ocupam, mai intai, de cheltuielile populatiei – cheltuielile banesti de consum. Potrivit datelor INS, populatia a cheltuit, permanent pe parcursul anului trecut, mai mult decat in 2008.

In fiecare trimestru din 2009, atat cheltuielile pentru alimente, cat si cele pentru produse nealimentare au fost mai mari decat in perioadele corespunzatoare din 2008. Datele acestea contra zic una dintre presupunerile intens vehiculate pe parcursul anului trecut, anume pe aceea ca populatia a redus semnificativ cheltuielile pentru nealimentare pentru a putea mentine nivelul cheltuielilor alimentare. Intr-adevar, se observa niste mutatii in bugetul de fami lie: in 2009 a crescut usor ponderea cheltuielilor de consum in totalul cheltuielilor populatiei (de la 71,3% la 71,75%), precum si ponderea cheltuielilor pentru alimente, bauturi si tutun in totalul cheltuielilor de consum (de la 47,45% la 48%), insa impactul asupra cheltuielilor nealimentare a fost unul redus, ponderea cheltuielilor pentru imbracaminte, incaltaminte, mobila, dotarea si intretinerea locuintei scazand de la 11,4% la 10,5%.

Andreea Cambir, directorul Directiei Statisticii Conditiilor de Viata din INS, explica aceasta crestere a cheltuielilor populatiei pentru produse alimentare si nealimentare prin "cresterea veniturilor populatiei ca urmare a doi factori: retragerea economiilor si majorarea prestatiilor sociale – ajutoare sociale, ajutor de somaj, alocatii, venit minim garantat". Inca o mentiune importanta: veniturile in natura, care se regasesc si la capitolul cheltuieli (s-a "cheltuit" munca pentru produsele primite), au scazut ca pondere in 2009 fata de 2008, implicit a crescut ponderea cheltuielilor in bani si tichete de masa.

Asadar, in 2009, populatia a cheltuit 43,3 miliarde lei pe alimente, cu 3 miliarde de lei mai mult decat in 2008, si 40,4 miliarde lei pe produse nealimentare, cu 2,2 miliarde de lei mai mult decat in anul dinainte.

In mod normal, aceste sume ar trebui sa se regaseasca in incasarile suplimentare ale detailistilor. Insa, din cercetarile noastre, doar o parte din surplusul de bani de la populatie s-a orientat catre partea vizibila a comertului cu amanuntul. Cea mai mare parte a acestor 5,2 miliarde lei a fost "inghitita" de criza economica, de piata neagra (in crestere puternica) si de micul trafic de frontiera (care nu mai este chiar asa mic !).

Sa vedem, asadar, ce s-a intamplat in 2009 in comertul cu amanuntul de produse alimentare si nealimentare. Cuvantul "scadere" a fost folosit intens pe parcursul anului trecut pentru caracterizarea tendintei vanzarilor, iar datele publicate de INS confirma aceste aprecieri. Totusi, caracterizarea per ansamblu a comertului cu amanuntul ne-ar impiedica sa observam tendinte extrem de di ferite in interiorul sau. Astfel, observam ca magazinele de tip minimarket, supermarket, hipermarket, discounter (magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun) au inregistrat cresteri de vanzari, ca de altfel si magazinele specializate de alimente, bauturi si tutun. De asemenea, cresteri ale incasarilor au avut si magazinele nespecializate, cu vanzari preponderent de produse nealimentare si magazinele online.

Scaderea abrupta a incasarilor o regasim in dreptul magazinelor specializate care vand produse nealimentare. Privind si mai in adancime, benzinariile, magazinele de mobila, electrocasnice, articole de uz casnic, covoare, textile etc. si magazinele care vand articole IT (hardware si software) sunt "responsabile" de scaderea vanzarilor cu exact 10,3 miliarde lei. Minusul la incasari consemnat de benzinarii (6,6 miliarde lei) este in ton cu asteptarile tuturor privind efectele crizei economice. De asemenea, pe seama crizei putem pune si naprasnicul recul al vanzarilor magazinelor cu profil IT – 1,1 miliarde lei, adica -67,5% fata de 2008 !! – considerand ca in special persoanele juridice au inghetat investitiile in calculatoare si soft.

In ceea ce priveste vanzarile de mobilier, electrocasnice si alte produse pentru dotarea locuintei, datele INS arata o scadere de 2,6 miliarde lei in 2009. Pe de alta parte, cheltuielile populatiei pentru acest tip de produse au crescut cu aproximativ 0,6 miliarde lei in cursul anului trecut. Sa fie vorba de o foarte mare abtinere a firmelor de a cheltui pentru mobilier, filtre de cafea, cuptoare cu microunde si alte asemenea? Sau, mai degraba, e vorba de accentuarea fenomenului "mobila fara TVA, fara factura"? Legat de produsele electrocasnice, nu putem sa nu remarcam ca acestea fac obiectul contrabandei si al traficului de frontiera (asa cum se va vedea in paginile urmatoare). Credem ca nu este gresit sa punem reculul din retail la aceasta grupa de produse pe seama avansului pietei negre si al infloririi traficului de frontiera.

O alta parte din cresterea cheltuielilor populatiei pentru nealimentare (2,2 miliarde lei, reamintim) se regaseste in magazinele specializate pe imbracaminte, incaltaminte si in parfumerii, in total 1 miliard de lei. Restul de 0,6 miliarde lei este dispersata in diverse alte grupe de produse care nu necesita o privire mai atenta.

Cea mai interesanta analiza ne-o ofera, insa, produsele alimentare. Asa cum stabileam mai sus, cheltuielile populatiei au crescut anul trecut cu 3 miliarde lei. Se regasesc acestea in retailul alimentar? Da, dar nu in totalitate. Dupa cum vom vedea, aproape o jumatate din aceasta suma s-a indreptat in alta parte decat in comertul fiscalizat.

Pornind de la cifra de afaceri a magazinelor nespecializate cu vanzare predominanta de alimente, bauturi si tutun, a magazinelor specializate alimentare, a magazinelor nespecializate cu vanzare predominanta de nealimentare si a vanzarilor de alimente prin standuri, chioscuri si piete, putem evalua la 33,6 miliarde lei, respectiv 32,3 miliarde lei, incasarile din alimente, bauturi si tutun ale comerciantilor in 2009, respectiv 2008.

In aceasta evaluare am tinut cont ca ponderea vanzarilor de alimente, bauturi si tutun in totalul vanzarilor magazinelor nespecializate a urcat de la 50-55% in 2008 la 60-65% in 2009. In acelasi timp, in 2009 s-a observat o scadere a ponderii vanzarilor de alimente, bauturi si tutun in magazinele din benzinarii de la 20% la 15% din totalul vanzarilor benzinariilor.

Astfel, putem aprecia ca, in 2009, populatia a contribuit cu 32,9 miliarde lei la incasarile din alimente ale detailistilor, iar in 2008 cu 31,3 miliarde lei. Deci, o crestere de numai 1,6 miliarde lei, fata de 3 miliarde cheltuite suplimentar de populatie. Diferenta de 1,4 miliarde lei se regaseste in cresterea comertului nefiscalizat cu alimente – piata neagra, traficul de frontiera si piata taraneasca.

Comparand sumele cheltuite de populatie pentru alimente cu evaluarea incasarilor comerciantilor din partea populatiei, constatam ca, in 2009, comertul nefiscalizat cu alimente a ajuns la 10,4 miliarde lei, fata de 9 miliarde lei cu un an inainte (adica, o crestere cu 15% !).

Nu ne propunem sa realizam o evaluare a comertului nefiscalizat, ci doar sa atragem atentia asupra tendintelor sale. In comertul cu amanuntul, unii dintre jucatori au suferit pier deri grele pe parcursul anului trecut, dar nu trebuie sa blameze doar criza economica pentru aceasta.

PE PIATA NEAGRA, MOTOARE TURATE LA MAXIMUM

In 2009, piata neagra a explodat. Criza economica si accizarea excesiva a unor produse au "incurajat" munca la negru pentru obtinerea de venituri suplimentare, activitatile ilicite, scurgerile de marfuri din intreprinderi. Urmarea: mica specula si contrabanda au inflorit, ca de altfel si "turismul de shopping" la vecinii nostri sau practica nefacturarii unor produse, obicei intalnit nu numai in angrouri, ci si in randul comerciantilor "cu pretentii". Avand in vedere apetitul romanilor pentru chilipiruri, mai ales in vremuri de criza, toate acestea au insemnat mai multi bani in si din buzunarele consumatorilor, pe de o parte, respectiv, reducerea drastica a incasarilor producatorilor legali si retailerilor, pe de alta parte. Si, nu in ultimul rand, cresterea evaziunii fiscale. Numai din comertul cu legume si fructe "negre", firmele fantoma au reusit sa castige, anul trecut, prin intermediul facturilor falsificate, aproape 1,5 miliarde de euro.

Contrabanda, generata de diferentele de preturi dintre Romania si tarile vecine nemembre ale Uniunii Europene – unde taxele si, implicit, preturile, sunt de cinci-sase ori mai mici -, este, in momentul de fata, cel mai de temut compe titor pentru companiile de tutun sau pentru producatorii de cosmetice, marochinarie, parfumerie, bijuterii, alcool. Feno menul castiga din ce in ce mai mult teren in piete, bazaruri, pe trotuare, in mijloacele de transport in comun sau in unele mici magazine de cartier, unde marfa "buna si ieftina", ascunsa cu grija sub tejghea, este disponibila doar "cunoscatorilor". S-au inmultit si comis-voiajorii, acestia creandusi propria piata de desfacere prin deplasarea directa la domiciliul sau la biroul clientilor, plata facandu-se, de cele mai multe ori, la salariu.

La sfarsitul anului trecut, piata neagra a devenit cel mai important jucator din industria tutunului, una din patru tigarete fumate de romani fiind de contrabanda.

Produsele de contrabanda se vand de sub geci, din genti sau din portbagaje. Marfa vine din Ucraina, Republica Moldova, Rusia, China, ascunsa in cauciucuri, rezervoare de benzina, canapele sau chiar sub coroane de flori in false convoaie mortuare. "Stiati ca intr-un Logan, potrivit informatiilor Politiei de Frontiera, intra 16.000 de pachete de tigarete?", intreaba retoric Gilda Lazar, Director Corporate Affairs&Communications, Japan Tobacco International Romania ( JTI). "Sau ca pe fasia de frontiera din nordul tarii, din zona localitatii Brodina, asa numitii "carausi", localnici care traiesc de pe o zi pe alta, cara prin padure, din Ucraina, cate cinci baxuri de tigarete a circa 20 de kg fiecare? Primesc 100-150 de lei pe bax si isi asigura traiul zilnic al familiilor. Ei sunt doar o veriga in marile retele de contrabanda", explica Gilda Lazar.

Daca la inceput tigaretele aduse de peste Prut sau de peste Dunare se vindeau doar in orasele de langa granita, acum sunt disponibile pe tot teritoriul tarii. Contrabandistii dispun de dotari de ultima ora: ochelari de vedere pe timp de noapte, statii de comunicare, aparatura de detectare a sunetelor si ascultare. Aparatura de care Politia de Frontiera nu dispune. Iar retelele de contrabandisti isi pot folosi capacitatea de organizare pentru a trafica si altceva, cu destul de mare usurinta: droguri, arme, persoane.

Circuitul cumparatu rilor in regiune Contrabanda este infloritoare la granita cu Serbia, acolo unde aceeasi masina trece prin punctul vamal al frontierei de cinci-sase ori pe zi. De precizat ca la sarbi un pachet de Winston costa putin peste patru lei, iar in Duty Free un cartus de Kent costa opt euro. In acest tip de magazine exista la vanzare si tigarete din India la preturi derizorii, de sub doi euro cartusul. Adica, mai putin de un leu pachetul. Daca luam in calcul ca un pachet de Carpati costa la noi 8,30 lei, este evident de ce consumatorii, a caror putere de cumparare a scazut in vremuri de criza, se orienteaza catre produsele de contrabanda. Si de ce acest fenomen este atat de profitbil.

Iata cum vede, din interior, un ziarist din Banat, micile afaceri derulate la granitele cu Serbia si Ungaria: "De la sarbi se aduc porci, miei, carne, cartofi, ceapa, in general alimente. Preturile sunt undeva la jumatate fata de cele de la noi, pentru produse bio procurate din creierii muntilor, chiar de la producatori. Ducem scule, utilaje si second- hand-uri de prin Europa. Dar nu foarte multe, ca oricum au si ei. Cel mai mult se cauta detergenti, chibrite, chimicale. Micile firme aduc ciment, materiale de constructii etc. Si se scot lemne sub orice forma. De la unguri se fac, de asemenea, tot felul de cumparaturi: haine, dulciuri, cafea, parfumuri, medicamente. Ducem zorzoane. Nu se cauta ceva anume in mod deosebit, fiecare merge la inspiratie si noroc. Sunt piete "asezate" – Mako, Szeged – unde vin si sarbi, polonezi, cehi, ucrainieni etc. Cel mai cautat produs de la unguri este Cordon Bleu, urmat de produse congelate si mezeluri. Si de la unii, si de la altii, se aduc tigari. Multe, incredibil de multe. Iarna se aduc capse, petarde si alte lucruri interzise. De asemenea, specialitati de alcool (de la sarbi, alcool pur)."

Ce spun statisticile

La solicitarea revistei Piata, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera (IGPF) a centralizat valorile de trafic ale cetatenilor romani, inregistrate pe sensul de intrare si iesire in/din tara, in punctele de trecere a frontierei la nivelul intregii tari, in perioada 2007-2009. Din informatiile puse la dispozitie rezulta ca a crescut traficul la granita cu Serbia - de la 1.045 mii iesiri/intrari, la 3.443 mii -, la cea cu Ucraina - de la 1.952 mii, la 2.206 mii -, precum si in aeroporturi - de la 3.794 mii, la 4.294 mii. Totodata, s-au inmultit de trei ori trecerile in mij loace de transport romanesti in/din Serbia: de la 369 mii, in urma cu trei ani, la 1.102 mii, anul trecut. In schimb, numarul romanilor sau al vehiculelor care au tranzitat punctele de frontiera cu Bulgaria, Moldova si Ungaria, in acelasi interval de timp, a stagnat sau a scazut usor. Facem precizarea ca o persoana sau un vehicul - autoturism, automarfar sau autocar - poate efectua mai multe deplasari in afara granitelor tarii, intr-o perioada determinata.

"Traficul ilicit cu bunuri accizabile sau de larg consum se mentine in continuare la cote ridicate, persoanele implicate, atat cetateni romani, cat si straini, avand in intentie eludarea legii vamale, pentru obtinerea de profituri substantiale din vanzarea bunurilor transportate pe piata specifica de desfacere. Marfurile de contrabanda constau in cafea, tigari, produse alimentare, produse electronice si electrocasnice, confectii, jucarii etc.", se arata in comunicatul transmis de IGPF. Anul trecut, in cadrul actiunilor derulate in punctele de trecere si pe raza celor 30 de kilometri de la linia de demarcatie catre interior, aflati in competenta Politiei de Frontiera, s-au depistat marfuri de contrabanda constand in aproximativ 40.000 kg cafea, 8.689 litri alcool, produse electronice si electrocasnice, confectii etc., a caror valoare estimativa totala se ridica la 102,2 milioane lei. De asemenea, au fost retinute in vederea confiscarii 10,591 kg de bijuterii din aur si 83,341 kg de bijuterii din argint. In producerea infractiunilor economico- financiare au fost implicate persoane din Republica Moldova, China, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Turcia, Slovacia si Romania.

In anul 2008, au fost depistate marfuri destinate comercializarii la negru in valoare de aproximativ 200 de milioane de lei, peste 17 kg de bijuterii din aur si argint, precum si obiecte de patrimoniu.

"In toate cazurile, persoanele implicate nu detineau documente de provenienta, transport sau autorizatii pentru efectuarea operatiunilor de import-export, motiv pentru care, conform legislatiei, au fost sanctionate contraventional sau, in functie de gravitatea faptei, li s-au intocmit dosare penale", mentioneaza sursa citata anterior. De pe site-ul Autoritatii Nationale a Vamilor, institutie abilitata in aplicarea regimului vamal, atat calatorilor, cat si marfurilor transportate peste frontiera, aflam ca cea mai mare captura de tigari a fost inregistrata in acest an de Biroul vamal Albita, intr-un camion ce venea din Republica Moldova: 694.375 de pachete, indeosebi marcile Doina, Plugarul si MT, avand o valoare in vama de 380.000 de euro. De asemenea, in perioada 1 martie – 31 martie 2010, lucratorii vamali constanteni au descoperit si retinut diferite marfuri: incaltaminte, imbracaminte, articole de marochinarie, articole sport, tonere pentru imprimanta, tigari, parti de mobilier etc. Daca ar fi fost comercializate pe piata, valoarea totala a acestora s-ar fi ridicat la 3,4 milioane euro. Alte produse de contrabanda intrate in mod curent in vizorul inspectorilor vamali, al politistilor de frontiera si al echipajelor mobile din cadrul Directiilor Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale sunt florile, bauturile alcoolice, bijuteriile, autoturismele, carburantii.

DE CE SE IMPUNE MODIFICAREA LEGISLATIEI

Gilda Lazar, Director Corporate Affairs& Communications, Japan Tobacco International Romania

Este necesara continuarea modificarii cadrului legislativ al contrabandei, prin definirea acesteia in raport cu teritoriul national - nu doar perimetral, in raport cu frontiera vamala.

Trebuie sa existe o coordonare unitara, asa cum se intampla in Ungaria sau Marea Britanie, unde Vama are un rol integrator. Au fost situatii in care produsele au fost capturate in interiorul tarii, la o distanta apreciabila de frontiera terestra. Desi existau indicii clare ca acestea proveneau din contrabanda, nu s-a putut dovedi ca au fost introduse fraudulos in Romania. Autoritatile intampina dificultati in a demonstra provenienta bunurilor care fac obiectul activitatilor ilicite, deoarece faptuitorii declara ca au cumparat bunurile fara a avea cunostinta ca nu provin din surse legale. In cazul tigaretelor, insa, prin aplicarea marcajelor se face dovada ca produsele au platit taxele in Romania. Absenta marcajelor sau marcajele din alte jurisdictii (tari straine) sunt un indiciu ca produsele nu provin dintr-o sursa legala.

De asemenea, se recomanda alocarea de resurse suplimentare pentru a indeplini criteriile de aderare in spatiul Schengen si pentru securizarea frontierei externe a Uniunii Europene, inclusiv prin extinderea programului european Frontex.

Recent, printr-un Ordin comun al Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Administratiei si Internelor a fost constituit un grup de lucru pentru elaborarea Planului Strategic National de Combatere a Traficului Ilicit de Tigarete in perioada 2010-2012. Totodata, a fost desemnata o autoritate coordonatoare a luptei impotriva contrabandei, si anume Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Autoritatea Nationala a Vamilor.

ERA DE ASTEPTAT CA PIATA NEAGRA SA CREASCA

Daniel Enescu, Partner, Daedalus Milward Brown

Diferenta intre ce s-a cheltuit si ce s-a vandut nu poate veni decat din doua surse: cumparaturile din afara tarii si piata neagra. Primul aspect poate fi pus in evidenta atat de cresterea "traficului de granita", cat si de cresterea numarului de persoane care fac cumparaturile pe internet, pe site-uri straine. Daca despre traficul de granita nu avem date, studiul "Nivelul de trai", efectuat anual de Daedalus Milward Brown, arata o crestere vizibila a platilor pe internet. In ultimul an a crescut atat ponderea persoanelor care achizitioneaza bunuri sau servicii online (de la 11,9% la 14,4%), cat si frecventa de achizitie online. Despre piata neagra nu avem date oficiale, dar e de asteptat ca aceasta sa creasca, pe masura ce conditiile economice sunt mai grele.

Din studiile pe care le-am realizat in ultima perioada vedem clar o recalibrare a romanilor in ceea ce priveste consumul, o abordare mult mai prudenta a viitorului, un control mai riguros al cheltuielilor. In ciuda conditiilor economice din ce in ce mai aspre, romanii gasesc resurse si chiar reusesc sa depuna bani in banca in proportie mai mare decat anul trecut. Practic, ponderea celor care au facut un depozit bancar a crescut de la 12,3% in 2008, la 15% in 2009, conform studiului mentionat.

Daca in prima parte a anului 2009, vanzarile bunurilor de larg consum au fost doar putin afectate de recesiune, in cea de a doua jumatate, acestea au cunoscut scaderi semnificative, tendinta care s-a accentuat in primele luni ale acestui an. Este evident ca, in acest context, atat producatorii, cat si retailerii vor incerca sa echilibreze aceasta scadere a cererii prin politici de pret adecvate. Nu ar fi exclus sa asistam la razboaie ale preturilor care sa duca la o scadere semnificativa a acestora. Din pacate, din aceasta batalie cel mai mult vor pierde firmele locale, care au resurse financiare mai reduse si depind de conditiile (vitrege) de creditare din Romania.