Pentru orice companie există ani buni şi mai puţin buni, iar comparaţia cu anul precedent arată doar evoluţia de moment. Dacă însă lărgim perspectiva, putem observa şi evalua tendinţa de lungă durată a unei companii. Piaţa a scanat câteva sute de companii – cele mai relevante din industria bunurilor de larg consum – şi a realizat topul ratelor medii anuale de creştere a cifrei de afaceri (similar CAGR) în intervalul ultimelor zece exerciţii financiare, 2009 – 2018.

Mai puțin de jumătate din companiile ce activează în industria bunurilor de larg consum au avut o evoluție pozitivă a cifrei de afa­ceri în ultimul deceniu. Conform indicelui CMA - Creștere Medie Anuală a cifrei de afaceri în perioada 2009-2018 -, 129 de companii cu cifre de afaceri de peste 100 milioane de lei, din cele 315 companii incluse în studiul Piața, au înregistrat o creștere medie anu­ală pozitivă a cifrei de afaceri în perioada 2009 - 2018.

Indicele CMA - Creștere Medie Anuală a cifrei de afaceri – a fost calculat după o formulă asemănătoare cu cea a indicelui CAGR (Compound Annual Growth Rate/Rată de Creștere Anuală Compusă), diferența constând în indicatorul de bază: dacă CAGR (sau CGAR în alte sisteme de abrevieri) este un indicator ce măsoară creșterea medie anuală a activelor companiei - iar indicatorul este utilizat îndeosebi de acționari, fonduri de investiții sau bănci pen­tru calculul rentabilității investițiilor - CMA măsoară la creșterea medie anuală a cifrei de afaceri a companiei pe o perioadă lungă (10 ani), pentru a fi util în evaluarea competitorilor, a partenerilor sau a potențialilor parteneri de afa­ceri.

Dintr-un total de 484 de companii monitorizate de revista Piața, 292 au realizat în 2018 afaceri de peste 100 milioane lei, conform raportărilor depuse la Ministerul Finanțelor. Alte 23 de companii mari nu au publicat încă rezultatele financiare pe anul 2018 sau au litigii pentru bilanțurile din anii anteriori, ceea ce a făcut imposibilă încadrarea lor în calculul CMA.

Perioada aleasă pentru calculul CMA are un tâlc anume. Ea cuprinde atât rezultatele financiare obținute de companii în ultimul an înainte de criza economică, perioada 2009, 2010 – 2012 în care criza economică a avut impact major asupra industriei bunurilor de larg consum, dar și perioada post-criză, între 2013 – 2018, când consumul a înregistrat din nou creșteri spectaculoase. Într-un TOP 25 al creșterilor medii anuale obținute în perioada 2009 – 2018, CMA-urile înregistrate de companii sunt de minimum 12,57%, ceea ce reflectă în bună măsură această creștere spectaculoasă înregistrată în consumul de bunuri, în 5 din cei 10 ani ai perioadei pentru care a fost calculată CMA.

În clasamentul celor mai mari creșteri medii anuale – TOP 25 CMA – lider este proprietarul brandului CocoRico, Aaylex Prod, cu o creștere anuală de 96,22%. Performanța obținută de compania buzoiană, departe de CMA-urile obținute de următorii clasați, are o explicație și în faptul că în 2009 afacerile companiei Aaylex erau doar puțin peste un mi­lion de lei, iar brandul CocoRico a fost relansat cu o investiție de marketing importantă în anul 2012.

Opt retaileri și opt companii din industria cărnii, în top 25 CMA

Din acest clasament se desprin­de clar imaginea creșterilor obținute prin plasarea spațiilor comerciale în proximitate. Rețelele de supermarketuri au înregistrat CMA-uri superioare ca urmare a expansiunii în proximitate, Profi Rom Food (31,92%) și Mega Image (28,21%) fiind cele mai bune exemple de expansiune accelerată, iar rezultatele multianuale dovedesc acest lucru. Alte trei rețele de supermarketuri au obținut CMA-uri remarcabile în perioada 2009 – 2018: Lidl România (21,93%), Artima (19,06%) și Danemar Company (19,01%).

Operatorii rețelelor de retail de tip hypermarket sunt și ei prezenți în TOP 25 CMA prin Auchan, cu o CMA de 17,27%, și de Kaufland România, liderul retailului și al companiilor din industria FMCG după cifra de afaceri realizată, cu o CMA de 12,76%.

Tot în număr de opt sunt și companiile din industria cărnii prezen­te în TOP 25 CMA, ceea ce indică o dezvoltare puternică a acestui sector în ultimii 10 ani. Fie că sunt ferme de crește a animalelor, fie că sunt procesatori, cele opt companii din industria cărnii și a preparatelor din carne au obținut creșteri medii anuale de minimum 12,82%.

Alături de cele 16 companii menționate mai sus, în acest clasament se regăsesc și companii din industria dulciurilor, importatorii, companii de procesare a uleiului sau distribuitori.

Retailerii domină și „topul miliardarilor”

În topul CMA-urilor obținute de companii cu afaceri de peste un milliard de lei, în partea de mijloc a clasamentului se poziționează doi procesatori din industria uleiului – Expur cu 12,57% și Bunge cu 6,60%. În clasamentul companiilor medii, cu afaceri între 500 milioane și un milliard de lei, un alt producător de uleiuri – Prutul – a înregistrat o CMA de 13,97%, ușor superioară celei obținute de Expur.

În a doua parte a clasamentului „miliardarilor”, Ursus Breweries își consolidează poziția pe o piață extrem de concurențială cu o CMA de de 4,86%. Dar cum spuneam, pe această piață concurențială, și Heineken vine puternic, după 10 ani, cu o CMA de 3,10%.

Coca-Cola HBC, singurul producător de băuturi nonalcoolice prezent în clasamentul miliardarilor, are o creștere medie anuală de 3,45%, pe fondul unei puternice restructurări a portofoliului de produse oferite consumatorilor în ultimii ani.

Multe afaceri locale cu CMA-uri remarcabile în rândul companiilor medii

Alături de antreprenorii români, companii multinaționale precum Smithfield, Unilever, Ferrero sau Mars au obținut rezultate bune în ceea ce privește creșterea medie anuală în perioada 2009 – 2018.

83 de companii cu CMA pozitiv în afacerile de 100-500 milioane lei

Analizând domeniile în care activează toate aceste companii, devine evident faptul că pentru orice segment al pieței bunurilor de larg consum a existat potențial de creștere a afacerilor în ultimii 10 ani. Cu toate acestea, putem să remarcăm că cele mai mici CMA-uri au fost înregistrate în industria berii și în industria de morărit și panificație. La polul opus, potențialul cel mai mare de creștere a fost pentru retail, în zona de proximitate, pentru supermarketuri, dar și în industria cărnii și a preparatelor din carne.

 
Tot pentru a analiza această oportunitate de creștere am utilizat în clasamente și o valoare intermediară, valoarea cifrei de afaceri din anul 2013, primul an de stabilitate a businessului după criza economică. Conform datelor din tabel, din cele 83 de companii, doar 12 aveau în 2013 o cifră de afaceri mai mică decât în 2009, vânzările fiind în mod evident afectate de criză. În schimb, un număr de 32 de companii aveau după cei trei ani de criză o valoare a cifrei de afaceri cu peste 30% mai mare decât în 2009, ceea ce înseamnă că cele 32 de companii au reușit să transforme criza financiară într-o oportunitate economică și să obțină în acei trei ani o CMA de peste 10%.

CMA negative în ultimul deceniu – unele povești triste, altele cu happy end

Creștere Medie Anuală negativă au înregistrat 12 companii din cele monitorizate de revista Piața, cu peste 100 milioane de lei afaceri în 2018. Dintre cele 12, JTI Manufacturing nu poate fi luată în considerare, fiind vorba doar despre o evoluție statistică, deoarece grupul JTI a transferat o parte din operațiuni pe alte firme, iar calculul CMA raportat la acea valoare devine irelevant. De asemenea, Colgate-Palmolive a făcut eforturi susținute în toți cei 10 ani pentru conservarea poziției pe piață, iar CMA-ul negativ de (-0,37%) nu reprezintă o prăbușire a businesului.

Nu același lucru se poate spune despre evoluția companiilor ­Dobrogea Group sau Succes Nic, ambele fiind trecute printr-un proces de insolvență cu reorganizare judiciară, dar din motive diferite. În cazul Dobrogea Group, scăderea afacerilor în 2010-2013 a fost evidentă, iar procesul de insolvență a întârziat relansarea ­businessului. Abia în 2018 compania a reluat activitatea fără o supraveghere judiciară, dar a reușit să iasă din insolvență. De asemenea, în cazul Succes Nic, problema insolvenței pare să fie mai complexă și mai dificil de rezolvat, iar asta se vede din evoluția cifrei de afaceri. Chiar dacă datele indică o creștere a afacerilor în 2013, în raport cu 2009, acea creștere era realizată pe datorie și se reflectă acum în evoluția companiei.

Procesatorul de carne Aldis pare să nu găsească drumul spre stabili­tatea afacerilor. După o criză ce a afectat vânzările pe întreaga piață, decesul antreprenorului care a pus bazele acestei afaceri prelungește perioada de declin a businessului. În schimb, deși se află în aceeași categorie a CMA-urilor negative, compania Angst este într-o postură privilegiată, deoarece rezultatele din anul 2009 cuprindeau și businessul realizat prin rețeaua de magazine Angst, rețea ce a fost vândută în 2014. Ulterior, Angst s-a concentrat mai mult spre o nouă achiziție, iar în ianuarie 2018 a devenit acționar majoritar la un alt procesator de carne – Salsi Sinaia.