Desi preturile sunt in scadere pentru majoritatea categoriilor de produse alimentare, iar  puterea de cumparare  si increderea consumatorilor au crescut pe parcursul anu­lui 2015, consumul de FMCG nu a atins asteptarile producatorilor si retailerilor decat pe anumite cate­gorii. Surplusul de bani intrat in gospodarii in acest an a fost orientat doar partial catre consum, el fiind absorbit in egala masura si de investitii sau de produse de folosinta indelungata.

Analiza BNR asupra inflatiei si relatia cu puterea de cumparare
 

Analiza BNR prezentata in Raportul asupra inflatiei, publicata in luna noiembrie, se bazeaza pe cele mai recente informatii statistice disponibile la momentul redactarii, astfel incat perioadele de refe­rinta ale indicatorilor utilizati sunt diferite. Proiectia macroeconomica a fost realizata pe baza informatiilor disponibile pana la data de 27 octombrie 2015.
Conform acestei analize, pe segmentul marfurilor alimentare, dinamica anuala a inflatiei a coborat in perioada analizata  pana la -8,4 la suta in septembrie, „in conditiile in care preturile principalelor materii prime agricole s-au mentinut la un nivel redus, in pofida unei recolte interne sub medie la majoritatea culturilor de primavara, dar existenta unei oferte abundente pe plan global si gradul  de deschidere a pietei locale au inhibat miscarile ascendente ale preturilor interne”. In plus, inre­gistrarea unui excedent de oferta la nivel european – pe fondul eliminarii regimului cotelor de lapte in UE incepand cu 1 aprilie 2015 si al menti­nerii embargoului impus de Rusia – a impus la unele ca­tegorii de alimente - lapte, produse lactate si produse din carne - ajustari descendente ale preturilor.
Raportul constata ca variatia anua­la a preturilor produselor din tutun si bauturilor alcoolice a conti­nuat sa se diminueze pana la 2,5 la suta, in conditiile in care, desi politica de pret a companiilor de profil prevede in general ajustari trimestriale, acestea nu s-au materializat in intervalul iulie-septembrie 2015. Dupa ce a coborat in luna iunie la -3,2 la suta, ca urmare a aplicarii cotei reduse de TVA la toate alimentele, bauturile nealcoolice si serviciile de alimentatie publica, rata anuala a inflatiei de baza s-a mentinut in teritoriu negativ pe parcursul trimestrului III, atingand la finele intervalului -3,4 la suta.
„Din perspectiva factorilor determinanti, influenta restrangerii pronuntate a deficitului de cerere, pe fondul imbunatatirii veniturilor populatiei, al cresterii creditarii si al stimulilor fiscali, a fost contrabalansata de mentinerea anticipatiilor inflationiste la niveluri reduse, precum si de evolutia descendenta a ritmului de crestere a preturilor de import, inclusiv a materiilor prime agricole”, se arata in analiza publicata de BNR.

Veniturile au inregistrat cresteri din mai multe directii
 

Veniturile medii lunare pe o gospodarie erau, la jumatatea anului 2015, de 2.655 lei, respectiv 996,58 lei/persoana. Datele preliminare arata pentru septembrie 2015 o crestere a acestor venituri la aproximativ 1.002 lei/persoana, ceea ce inseamna o crestere a veniturilor medii cu aproximativ 5,4% in raport cu aceeasi perioada a anului precedent. Veni­turile medii lunare banesti obti­nute in aceeasi perioada de referinta au fost in crestere cu 2,47%, acestea  fiind rea­lizate din salarii si pensii. La cresterea veniturilor au contribuit masurile admi­nistrative adoptate la nivel guvernamental, de majorare a pensiilor si a salariilor pentru anumite categorii bu­getare. Alte cresteri ale veniturilor sunt prevazute sa devina operabile in peri­oada urmatoare, ca urmare a majorarilor salariale in sectoare precum educatie si sanatate.

Cheltuieli de consum pentru alimente, bauturi si tutun sunt in scadere

Desi au beneficiat de venituri in crestere, consumatorii nu au orientat aceste venituri suplimentare catre bunuri de larg consum. Cheltuielile de consum in anul 2015, conform datelor INS agregate de Banca Nationala a Romaniei si prelucrate de revista Piata, indica pentru primele noua luni din 2015 o scadere cu 0,3% a cheltuielilor de consum alimentar (alimente, bauturi alcoolice si tutun) in raport cu primele noua luni din 2014. Dar cum poate fi interpretata aceasta scadere prin prisma reducerii de TVA de la inceputul lunii iunie? In timp ce preturile pentru produse alimentare au scazut, ca efect direct al reducerii TVA, in medie cu 9,2%, iar indicele preturilor de consum alimentar (IPC) a scazut la noua luni cu 7,01%, volumul de marfuri vandute a crescut cu 6,9%. Transpus in valori nete, fiecare consumator a platit in medie lunar o suma cu 3 lei mai mica pentru o cantitate de produse cu 6,9% mai mare. Altfel spus, fiecare consumator a cheltuit in 2015 cu 6 euro mai putin pentru alimente, bauturi si tutun, dar a achizitionat cu 7% mai multa marfa.
O evolutie similara se regaseste si in valoarea indicatorului de autoconsum, indicator ce a inregistrat o scadere de 1,6% pentru primele noua luni din 2015, in raport cu primele 9 luni din 2014. Aceasta valoare negativa nu reprezinta de fapt o scadere in volum a autoconsumului, ea reprezinta doar o scadere valorica a marfurilor consumate din productia realizata in gospodarie.

Asteptarile privind reducerea TVA - infirmate de incasari

Puterea de cumparare ar mai putea creste pana in mai 2016

Prognoza actualizata prevede mentinerea ratei anuale a inflatiei in teritoriu negativ pana in luna mai 2016. Sub impactul suprapunerii masurilor fiscale adoptate prin noul Cod Fiscal, in perioada ianuarie – mai 2016, rata anuala a inflatiei este anticipata sa inregistreze niveluri minime istorice pentru aceasta perioada din an, situate sub -2%. Astfel, pe fondul prevede­rilor incluse in noul Cod Fiscal, presupuse a fi aplicate de la 1 ianuarie 2016, cu privire la reducerea cotei standard a TVA de la 24 la suta la 20 la suta si la extinderea cotei reduse de TVA la serviciile de livrare a apei potabile, prognoza prevede o inflatie de – 3% in primul trimes­tru din anul 2016. La aceste masuri se adauga si cresterea veniturilor salariatilor pentru doua sectoare bugetare, Invatamant si Sanatate. Prognozele Bancii Nationale arata ca dupa epuizarea, in iunie 2016, a efectului masurii fiscale cu privire la extinderea cotei reduse a TVA la alimente, rata anuala a inflatiei va deveni pozitiva incepand cu luna ianuarie 2017, cand impactul direct al reducerii cotei standard TVA de la 24 la suta la 20 la suta se va fi epuizat.
Cum pot fi interpretate aceste date de prognoza ale Bancii Nationale? In mod cert, printr-o crestere a masei monetare aflata in circulatie pana la jumatatea anu­lui, sustinuta si de o crestere a veniturilor populatiei angajate in educatie si sistemul sanitar. Asta inseamna bani mai multi in gospodarii, ceea ce reprezinta sume mai mari orien­tate catre consum, economisire sau investitii. Cum vor fi distribuite aceste sume suplimentare sau in ce masura acestea vor fi resorbite prin evolutiile inflationiste din a doua parte a anului 2016 vom putea afla doar la sfarsi­tul anului urmator.

 

Circula mai multi bani pe piata in 2015, rezultati din cresterea veniturilor populatiei in randul gospodariilor cu venituri mici?

Lichidiatea sporita in piata nu poate avea decat o singura sursa: expansiunea monetara si a creditului. Datele publicate de Banca Nationala indica aceste lucruri. Cresterea veniturilor (mai ales la gospodariile cu venituri mici unde vorbim de dependenta de bugetul de stat) are la baza si o expansiune a datoriei publice. Chiar daca pentru 2015 am inregistrat un excedent bugetar (primele 10 luni), datoria publica a continuat sa creasca intr-un ritm cu mult peste cel de crestere a produsului intern brut. Motorul acesta al economiei (creditul), din pacate, este unul nociv, mai ales atunci cand datoria se acumuleaza cu precadere in sectorul bugetar.

Cum au fost absorbiti cei peste cinci miliarde lei rezultati din reducerea TVA? In ce proportie se intorc ei in industria bunurilor de larg consum?

Reducerea de TVA este localizata in doua zone. Pentru bunurile pentru care exista concurenta puternica pe piata si pentru care consumul nu creste neaparat daca scade pretul (bunurile cu grad de prelucrare scazut cum sunt cele alimentare au in mare parte aceasta proprietate) cea mai mare parte a reducerii s-a plasat in pretul de vanzare care a scazut conform asteptarilor (indicele preturilor de consum a captat foarte clar aceasta tendinta conjuncturala care se va stabiliza in cateva luni la noul nivel al preturilor). Odata cu scaderea preturilor la aceste bunuri s-a eliberat o putere de cumparare suplimentara care s-a regasit apoi in consumul altor bunuri la care TVA nu a scazut neaparat. Pentru unii romani, scaderea TVA s-a tradus in alegerea unor produse cu grad de calitate sporit (produse eco sau bio de exemplu). In general, aceasta scadere s-a plasat intr-o prima faza la consumator. Evident ca prin consumul sau producatorii au avut si ei apoi de castigat pe partea de volum de vanzare. Cum bunurile ali­mentare (la care a scazut TVA) sunt in mare parte (nu integral insa) livrate de productia interna, este clar ca veniturile producatorilor romani au fost influentate pozitiv. Pentru cei care sunt si eficienti/productivi, cresterea vanzarilor ar trebui sa se vada mai mult in profit pe fina­lul anului. Cresterea vanzarilor este posibila doar prin personal angajat suplimentar (sectorul agro-alimentar este puternic intensiv in forta de munca). Acest lucru a insemnat salarii suplimentare platite de sectorul privat, care se reintorc in consum. Din pacate, profiturile nete ale companiilor din domeniu inca vor ramane cantonate in interiorul afacerii (reinvestite) sau transferate in cadrul grupului de firme pentru a fi ferit de fiscalitatea excesiva aplicata dividendelor platite catre rezidenti (16% pentru ca obtii profit si 16% pentru ca il aloci apoi ca dividend unui actionar rezident ne duce catre un infernal 31%, o cota imensa pe care statul o incaseaza fara sa faca prea multe eforturi pentru a imbunatati infrastructura de afaceri).

A crescut puterea de cumparare a consumatorului? Pe ce s-a bazat aceasta crestere si care vor fi tendintele in perioada urmatoare?

Cresterea puterii de cumparare s-a bazat clar pe preturi mai mici la majo­ritatea produselor la care s-a ope­rat reducerea TVA. TVA este o taxa nociva care, si atunci cand va scadea pentru toate bunurile catre 20% (si apoi revenire la 19%) este in continuare printre cele mai mari din lume. Aceasta taxa indirecta este foarte comoda pen­tru stat, care o incaseaza pe cheltuiala si stresul companiilor private. TVA ramane principala sursa de venit la bugetul statului (daca excludem contributia la fondul public de pensii, care are o destinatie precisa). Atata timp cat fiscalitatea este prost alocata si cheltuita, presiunea fiscala este perceputa si mai puternic de catre contribuabil. Tendintele in perioada urmatoare se anunta in aceeasi directie, daca se va aplica reducerea TVA la 20%, asumata pentru inceputul anului viitor. Pentru ca efectul reducerii TVA sa fie maxim este important acum ca acest consum suplimentar, aparut pe fondul relaxarii fiscale, sa fie insotit si de o relansare a investitiilor private si o relansare a mediului de afaceri autohton. Altfel, vom esua lamentabil intr-o crestere exponentiala a importurilor si a deficitului comercial extern. In final, plusul de putere de cumparare va fi captat si transformat in profit de catre producatorii din tarile vecine. Sa nu mai vorbim de potentialele probleme le­gate de deficitul extern in crestere: presiune pe cursul de schimb, dificultati in finantarea acestuia pe termen scurt, risc sistemic in crestere etc. Tocmai de aceea era bine ca relaxarea fiscala sa nu fie „compensata” de cresterea poverii fiscale la nivel de IMM-uri (taxa pe stalp, taxa pe proprietate, introducerea de contributii la sanatate pentru dividendele platite etc.)."