Sunt aproape 15.000 de producători români certificați plus încă 2.000 în curs de certificare, dar la raft avem foarte puţine produse românești BIO. Atât consumatorii, cât şi retailerii, așteaptă o creştere a ofertei de produse locale ecologice.

Piaţa produselor ecologice şi-a accelerat ritmul de creştere în ultimii doi ani. Furnizorii de pe piaţa internă, deşi se apropie de 15.000 ca număr, nu acoperă decât o mică parte din cerere, iar dezechilibrul dintre cerere şi ofertă se resimte tot mai accentuat în retailul mo­dern. Iar cei peste 2.000 de furnizori, care aşteaptă certificarea în acest an pentru a putea primi subvenţiile începând din anul următor, au o capacitate de producţie mult sub necesarul creionat de cererea în continuă creştere.

Sunt mai bine de 10 ani de când produsele ecologice reprezintă o oportunitate, atât pentru producători, cât şi pentru retaileri. Dar în ultimii doi ani, creşterea anuală a pieţei pentru aceste produse a depăşit 10 milioane de euro, cifră care atrage atenţia oricărui retailer, dar şi furnizorilor care caută sectoare de nişă pentru dezvoltare. Dacă în 2014, piaţa produselor ecologice era de aproximativ 42 de milioane de euro, valoarea estimată de specialişti pentru anul 2016 este de 67 de milioane de euro, iar pentru anul 2017 estimările sunt la un nivel de peste 82 de milioane de euro. 

Producţia locală a crescut şi ea, dar semnalele primite de retaileri nu sunt pozitive, ritmul de creştere a producţiei fiind mai lent decât ritmul de creştere a cererii. Iar dacă în ceea ce priveşte produsele procesate, cum ar fi cerealele, retailerii au soluţia importurilor, în categoriile cu produse proaspete se întâmplă destul de des ca acestea să lipsească din rafturi. Din acest motiv, produsele ecologice au, în fiecare categorie unde ele există, vânzări între 2%-3,5% în România, în timp ce ponderea acestora în vânzările din Franţa a ajuns la aproape 22%, în Germania 18% şi în Marea Britanie 17%.

Trendul pentru produse sănătoase se extinde de la Vest la Est

Studiul „CEE - Health revolution” realizat de Nielsen în acest an la nivel european arată că preferința consumatorilor din Europa Centrală și de Est pentru produse mai sănătoase reprezintă o oportunitate în creştere pentru producători şi comercianţi. Pe măsură ce tot mai mulţi oameni realizează impactul alimentaţiei asupra vieţii lor, aşa cum se vede în Europa de Vest, tot mai mulţi îşi schimbă obiceiurile de consum, alegerile şi aşteptările. Studiul Nielsen arată că până la 81% dintre persoanele din Europa Centrală şi de Est încearcă să piardă în greutate şi, pentru atingerea acestui scop, fac schimbări în dieta zilnică. În acest grup, 65% aleg să cumpere produse cu conţinut redus de zaharuri şi grăsimi, iar 61% sunt mult mai dispuşi să consume produse proaspete. Aproximativ 66% dintre consumatorii din Europa Centrală şi de Est sunt dispuşi să plătească mai mult pentru mâncarea şi băutura care nu conţin ingrediente nedorite (68% în cazul Europei de Vest), iar 76% aleg alternative locale, naturale şi organice de câte ori este posibil (acelaşi nivel ca în Europa de Vest).

În schimb, acelaşi studiu arată că în ţările CEE, 63% dintre consumatori consideră că promisiunile de „produs sănătos” sunt doar o metodă la care recurg companiile pentru a obține mai mulţi bani pentru produsele alimentare şi băuturi. De aceea este foarte important să se respecte veridicitatea mesajului de marketing transmis pentru categoria produselor sănătoase. 

Un alt studiu, realizat în 2017 de Euromonitor, semnalează tendinţa manifestată de noile generaţii pentru o alimentaţie sănătoasă, cu un grad mai redus de procesare industrială şi cu cât mai puţine adaosuri. Studiul spune că vânzările de produse bio/eco au depăşit în ţările cu economii dezvoltate nivelul de 20% din totalul vânzărilor de bunuri alimentare şi nealimentare de uz curent, fiind incluse aici cosmeticele, detergenţii de vase şi detergenţii de rufe, adică tot ce intră în contact direct şi frecvent cu organismul uman. Alimentaţia sănătoasă a fost aleasă de analiza Euromonitor între cel 8 megatrenduri ce vor schimba esenţial industria FMCG. Cele mai puternice tendinţe în cadrul acestui megatrend sunt reducerea consumului de zahăr, de sare, de gluten, de pesticide şi fosfaţi sau de E-uri. Interesant de remarcat că rezultatul studiului indică o respingere mult mai redusă a consumatorilor faţă de grăsimi animale sau ve­getale.

Confuziile generază un consum haotic în România 

În România, trendul nutriţiei sănătoase şi achiziţio­narea de produse sănătoase se manifestă mai degrabă declarativ la nivelul consumatorilor, decât practic la raft. Vânzările de produse eco/bio se situează între 2%-3,5% pentru majoritatea categoriilor de produse alimentare, în timp ce pe zona de produse nealimentare ponderea produselor sănătoase, în volumul total de vânzări, nu depăşeşte 2%. 

Termenul folosit în România pentru produsele sănătoase, conform legislației în vigoare, este de produs ecologic, în timp ce termeni precum „bio” sau „organic” sunt folosiți în funcție de spațiul lingvistic al fiecărei țări (în spațiul anglo-saxon se foloseşte „organic”, în cel franco-german este utilizat „bio” ), dar ele au aceeași semnificație. 

În cazul alimentelor, o explicaţie a vânzărilor reduse de produse sănătoase o reprezintă autoconsumul, România fiind în continuare ţara cu cea mai mare pondere a autoconsumului, acesta fiind evaluat la 34,7% la nivelul anului 2015. Autoconsumul este grevat de lipsa de informare a celor care aleg să consume produse de la ţărani. Produsele obţinute în ogradă sunt percepute în continuare ca fiind mai sănătoase şi mai aproape de termenul „natural” decât produsele eco/bio obţinute în ferme de profil. Dar, de cele mai multe ori, natural nu înseamnă ecologic. Laptele muls de la vacă, produsul cel mai solicitat în categoria autoconsum, nu este un produs ecologic dacă furajele cu care a fost hrănit animalul au fost plante tratate cu pesticide. În paralel, datele Euromonitor arată că vânzările de lactate bio pe plan local indică o piață de 19,6 milioane de lei in 2015, care ar putea ajunge la peste 28 de milioane de lei în 2020. Printre brandurile de lactate care au şi eticheta bio se numără LaDorna, Monor, Olympus şi Napolact.

De asemenea, țăranii cultivatori de legume folosesc tot mai des îngrăşăminte care nu corespund certificărilor ecologice, dar produsele lor sunt mai apreciate de consumatori pentru că au gust/miros specific. Din lipsă de informare în ceea ce privește diferenţele dintre produs ecologic şi produs natural (produs fără procesare industrială, dar care poate conţine substanţe chimice ca urmare a alimentaţiei animalelor sau a întreţinerii culturii plantelor), balanţa consumatorilor înclină deseori către natural, iar ei declară în sondaje că sunt consumatori de produse ecologice. Similar, fenomenul se repetă cu produse procesate, dar etichetate ca „ţărăneşti”, „tradiţionale”, „de la ţară”, construcţii de marketing care determină aproximativ 10-12% dintre cumpărători să considere că ei consumă produse ecologice, conform datelor deţinute de asociaţiile profesionale de profil.

Şi totuşi avem producători. Mulţi, dar doar atât

Strategia de dezvoltare a agriculturii ecologice pare să fi fost de la bun început eronată. Au fost certificate producţii ecologice pentru furnizori care nu pot asigura, prin producţia proprie, nici vânzările pentru un magazin de proximitate. Între cei 14.800 de producători „eco” înregistraţi în prezent la Ministerul Agriculturii, 76% sunt persoane fizice, iar producţia lor se bazează pe 2-3 bovine sau câţiva stupi sau solarii de legume construite pe câte 1.000 de metri pătraţi.

Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei de producători Bio România, spune că „astăzi, din operatorii în agricultura ecolo­gică, peste 95% sunt crescă­tori de animale şi peste 90% au în exploatare 2-5 vaci de lapte şi au în proprietate, în medie, circa 5 ha de pajişti, fâneaţă sau păşune. Prin introducerea unui nou pachet de finanţare - Pachetul 6: «Sprijin pentru Pajiştile certificate ecologic» -, sperăm că în maxim 2 ani numărul fermierilor va creşte exponenţial, deoarece în prezent laptele bio este din ce în ce mai căutat şi achiziţio­nat, cu un preţ de până la 50% mai mare faţă de preţul laptelui convenţional”.

Tot Asociaţia Bio România a semnalat însă autorităţilor, respectiv Ministerului Agriculturii, faptul că există o corelaţie strânsă între costurile de certificare şi creşterea subvenţiei, iar această corelaţie distruge practic agricultura ecologică. „Asociaţia Bio România a făcut un apel public către toate OIC (Organisme de Inspecţie şi Certificare) din România, pentru a stabili un preț corect al serviciilor de inspecţie şi certificare. Noi am semnalat în repetate rânduri faptul că tarifele acestor organisme se majorează direct proporţional cu subvenţia pe care o încasează fermierii din sectorul bio, iar aceste tarife continuă să crească în fiecare an. Astfel, dacă în anul 2010, un mic fermier trebuia să plătească aproximativ 50 euro/an pentru certificarea fermei, în acest an, tariful de inspecţie şi certificare pentru acelaşi tip de fermier este de circa 250 euro/an”, spune Marian Cioceanu. Preşedintele Asociaţiei Bio România susţine că fermierii sunt nemulţumiţi şi de modul în care se fac aceste inspecţii şi certificări, deoarece de cele mai multe ori, la micii fermieri, inspectorul intră în fermă, taie chitanţa, încasează banii şi pleacă. 

Între timp, la câţiva kilometri de graniţa României, în Ungaria, funcţionează 5 ferme bio cu capacităţi cuprinse între 1.300-2.200 vaci cu lapte şi 3 ferme de caprine cu capacităţi de 1.500 de capete fiecare. Un efectiv de animale similar cu cel al miilor de agricultori ecologici din România, dar care asigură o logistică simplă şi eficientă pentru procesator.

Retailerii: „Suntem interesați să colaborăm cu producătorii locali de produse ecologice”

Problemele agriculturii ecologice locale par să fie numeroase şi departe de a fi găsit soluţii de rezolvare. Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO, companie ce comercializează online şi offline produse ecologice, crede că este o greşeală faptul că statul subvenţionează agricultura de subzistenţă, destinată autoconsumului. El susţine că una dintre cauzele consumului redus de produse ecologice în România este şi practica neloială a comercianţilor din pieţe, care „mint fără jenă că vând produse ecologice, deşi nu deţin nici un certificat în acest sens şi nici măcar nu ştiu din ce fermă sau din ce ţară provin produsele pe care le comercializează”. Iar aici ar trebui să intervină Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Marile lanţuri de retail au prins ideea trendului privind alimentaţia sănătoasă şi în ultimii doi ani au accentuat această tendinţă prin creşterea numărului de SKU-uri la raft, prin amenajarea unor amplasări speciale pentru produsele ecologicie şi prin promoţii. Liderul retailului local, Kaufland România, îşi rebranduieşte imaginea după sloganul „Noul tu trăieşte fresh”. Majoritatea lanţurilor mari de retail au amenajat rafturi speciale pentru categoriile de produse eco-bio, Carrefour fiind retailerul care a alocat cel mai mult spaţiu pentru acest tip de produse, iar demarcaţiile sunt făcute pe subcategorii, precum cele fără zahăr/fără gluten/ produse bio/ produse eco/ alte categorii de produse. 

La rândul lor, marii producători locali se pliază pe această tendinţă de consum şi fac eforturi de diferenţiere pe o piaţă în plină expansiune. Liderul producătorilor de mezeluri, Cris-Tim, a lansat Eticheta Curată pentru o serie de produse, eliminând din conţinutul acestora o serie de E-uri şi caragenanul. Producătorul Coca-Cola HBC derulează un proiect de creştere a vânzărilor pentru produsele fără zahăr, prin îmbunătăţirea reţetei şi conştientizarea consumatorilor.

Cu toate acestea, numărul de SKU-uri prezente în marile lanţuri de retail variază între 200 şi 500, în timp ce aceleaşi lanţuri de retail dispun în ţări din Europa de Vest de 1.200-1.800 SKU-uri în grupa produselor sănătoase. În prezent, oferta locală din partea producătorilor care pot furniza produse ecologice competitive, în standardele pieței, este limitată pentru acest segment, însă retailerii speră că se va dezvolta și în România în perioada următoare. 

Cu cât a crescut oferta de produse destinate unei vieţi sănătoase – produse fără zahăr, fără gluten, eco, bio - în 2017 în raport cu anul 2016? 

Am avut o creştere de aproximativ 50% a numărului de SKU în aceste categorii. 

Cum estimaţi vânzările în aceste categorii de produse? 

Vânzările acestor categorii sunt cu cel puţin 20% mai mari în acest an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Care sunt cele mai noi tendinţe de consum în domeniul produselor eco/bio?

Cele mai noi tendinţe de consum sunt produsele eco/bio - certificate. Categoria vegan este pe trend crescător, de asemenea.

Care consideraţi că sunt motivele din cauza cărora consumul de produse eco/bio în România este mai redus decât în celelalte ţări europene?

Observăm în piaţă un trend ascendent în ceea ce priveşte cererea de produse bio, consumatorii manifestând de câţiva ani o preocupare tot mai pronunţată în direcţia unei alimentaţii sănătoase şi a unui stil de viaţă echilibrat. Totodată, aceştia devin tot mai conştienţi de importanţa alegerii unui produs fabricat, ambalat şi vândut în condiţii de igienă şi siguranţă alimentară, provenit de la un producător certificat. Cu toate acestea, suntem departe de a fi ajuns la nivelul ţărilor occidentale, cererea din România fiind destul de redusă. În ceea ce priveşte oferta magazinelor noastre, ea este adaptată nevoilor şi preferinţelor clienţilor noştri. Această categorie este printre cele mai dinamice în ceea ce priveşte listarea produselor noi, pentru că dorim să rămânem fideli angajamentului de a oferi o gamă variată de produse în toate categoriile.

Cu cât a crescut oferta de produse destinate unei vieţi sănătoase – produse fără zahăr, fără gluten, eco, bio - în 2017 în raport cu anul 2016?

În ultimii ani am făcut tot mai multe demersuri în dezvoltarea sortimentului de produse care să sprijine clienții să aibă un stil de viață sănătos. Oferta de produse sănătoase este în permanentă extindere. Kaufland are o prioritate să asigure o mare varietate la raft, fapt ce este vizibil și în sortimentaţia din acest segment, care cuprinde categorii de produse precum cele bio sau eco, vegetariene, legume și fructe proaspete, inclusiv cele care provin din agricultura sustenabilă, preparate şi gata ambalate pregătite cu recomandarea nutriționistului, produse pentru persoane cu un regim alimentar special sau care țin o anumită dietă, cum ar fi produsele fără zahăr, fără lactoză, fără gluten etc., dar și produse care asigură o hrană echilibrată zi de zi – cum ar fi lactatele sau cerealele. 

Cum estimaţi vânzările în aceste subcategorii de produse, în date comparative cu aceeaşi perioadă a anului precedent?

În ce privește evoluția estimată în categoria produselor bio pentru acest an, ne așteptăm la o creștere organică de aproximativ 50%, în linie cu dinamica ultimului an. În 2016, vânzările au crescut de circa 1,5 ori în valoare față de 2015, iar ritmul de creștere a categoriei bio este constant. 

Care sunt cele mai noi tendinţe de consum în domeniul produselor eco/bio?

Este clar că există o tendință pozitivă de consum în ceea ce privește produsele pentru o alimentație sănătoasă, mai ales pentru cele bio. Categoria de produse bio este reprezentată și de produse proaspete, cu proveniență locală, iar în această arie este necesară extinderea tipu­lui de agricultură sustenabilă și în România. Produsele care provin din agricultura ecologică au o performanță pozitivă, în creștere de la an la an. 

Categoriile de produse bio cele mai dorite de clienții Kaufland sunt lactatele, legume-fructe proaspete și mâncarea pentru sugari, urmate de uleiuri, produse de copt, cereale și ceaiuri. Portofoliul bio din Kaufland include și produse din categoriile non-food, precum detergenți bio, dar și articole ce conțin bumbac organic, precum betișoare de urechi sau dischete demachiante. Pentru că suntem în permanență preocupați de obiceiurile de consum ale clienților noștri, suntem foarte interesați să extindem din ce în ce mai mult portofoliul de produse ecologice. În acest moment avem un portofoliu activ de peste 500 de articole ecologice, în permanentă extindere.

Din ce motive consumul de produse eco/bio în România este mai redus decât în celelalte ţări europene?

Tot mai mulți români sunt interesați de un stil de viață mai sănătos și mai ales de o alimentație mai bună, fapt confirmat și de studiile de piață. Există potențial de creștere și cerere și ne dorim ca producătorii români să se dezvolte și mai mult în această zonă. O parte importantă din produsele ecologice din magazinele Kaufland provin din România și suntem deschiși să colaborăm cu și mai mulți producători locali pentru extinderea sortimentului.