Reveal Marketing Research și-a propus să descopere în cel mai recent studiu de piață cum se raportează românii la relațiile cu apropiații, care este rolul acestora în modelarea diferitelor aspecte ale vieții și dezvoltării unui individ și felul în care relațiile interpersonale influențează comportamentele și modelele de consum din viața de zi cu zi.

Principalele activități de timp liber ale românilor sunt plimbările în parc (66%), cumpărăturile (63%), mersul în vizită (55%) și ieșirile în oraș în locații Horeca (40%).

Despre importanța relațiilor cu apropiații și principalele activități de timp liber ale românilor

Relațiile cu apropiații echilibrează o paletă variată de nevoi din viața individului, contribuind în mare măsură la bunăstarea fizică și emoțională. Conform datelor studiului Reveal Marketing Research constatăm că principalele sentimente pe care românii le asociază cu apropiații din viețile lor sunt iubire (61%), respect (57%), bucurie (56%) și siguranță (50%).

Ca tendință generală, generația Z (18-24 ani) asociază în mai mare măsură sentimentele de inspirație (30% vs. 21% total eșantion) și de presiune (15% vs. 9% total eșantion) când se raportează la relațiile cu apropiații, aceștia fiind într-o etapă activă de căutare și dezvoltare a identității personale.

Una dintre principalele caracteristici ale omului e aceea de a fi o ființă socială, acesta desfășurându-și multe dintre activități alături de alți oameni. Dacă ne referim la timpul liber al românilor, acesta este petrecut de obicei în compania apropiaților (62%), în special în cazul tinerilor între 25-34 ani (70%), în timp ce 26% declară că petrec timpul liber în egală măsură singuri și în compania celorlalți, iar 12% mai degrabă singuri. De asemenea, după cum am observat din relatările respondenților multe dintre aceste interacțiuni sociale implică adesea activități de consum în comun.

Așadar, plimbările în parc (66%), preferate în special de femei (72% vs. 61% bărbați), cumpăraturile (63%), mersul în vizită (55%) și ieșitul în oraș la terase, restaurante, cafenele etc. (40%) sunt principalele modalități de petrecere a timpului liber în afara casei. Alte activități, menționate în mai mică măsură, sunt mersul la cinema (26%) sau activitățile sportive/ mersul la sală (23%).

Când ies în oraș, cei mai mulți dintre români aleg să mănânce pizza (61%) și să bea băuturi răcoritoare sau non-alcoolice (58%)

Urmărind obiceiurile de consum ale românilor atunci când ies în oraș (terasă, restaurant etc.), observăm că, băuturile reprezintă principala categorie de produse consumată, ieșitul în oraș fiind asociat în principal cu ideea de socializare, relaxare, de a sta la un ”pahar de vorbă”.

Îndreptându-ne atenția către procente, băuturile răcoritoare sau non-alcoolice sunt preferate de 58% dintre români, acestea fiind urmate de cafea (55%) și de băuturile alcoolice (45%), cele din urmă fiind preferate într-o măsură semnificativ mai mare de bărbați (56% vs. 35% femei). Dacă ne referim la mâncare, pizza este preferata românilor (61%), urmată de mâncarea gătită tradițională sau internațională (41%), fast food (39%) și desert (39%).

În spatele acestor alegeri stau trei motivații principale, cei mai mulți alegând ce să consume din impuls/ poftă (28%), din obișnuință/ gusturi preferate (27%) sau din dorința de a experimenta/ de a încerca ceva nou (25%). Observăm tendințe diferite, femeile comandă mai degrabă din impuls/ poftă (34% vs. 22% bărbații), persoanele mature peste 55 ani preferă gusturile preferate/ cu care sunt obișnuiți (32% vs. 27% total eșantion), iar persoanele cu veniturile cele mai mari (peste 4500 RON) sunt cele mai deschise în a încerca gusturi noi (35% vs. 25%).

Mai mult decât atât, 2 din 10 români declară că aleg ce să consume în funcție de ceea ce consumă cei cu care sunt în oraș, bărbații fiind mai predispuși să fie influențați de alegerile și părerile celorlalți (23% vs. 14% în cazul femeilor).

Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: ”Rezultatele studiului relevă în primul rând o puternică componentă emoțională asociată ieșitului în diferite locații Horeca, consumul de diferite mâncăruri sau băuturi realizându-se de obicei într-un cadru social, împreună cu alte persoane. Fie că vorbim despre răsfățul simțurilor, plăcerea gusturilor preferate sau despre satisfacerea unor nevoi mai degrabă funcționale, cum ar fi potolirea foamei sau setei într-un anumit moment al zilei, ieșirile în oraș sunt în principal despre confortul și bunăstarea momentelor petrecute cu ceilalți și o ocazie perfectă de conectare cu aceștia.”

Mersul în vizită – o dovadă incontestabilă a importanței pe care românii o acordă persoanelor care contează cu adevărat în viețile lor

Dacă ne referim la activitățile preferate atunci când timpul liber este petrecut acasă, în topul preferințelor regăsim treburile casnice (65%) – în special în cazul femeilor (72% vs. 57%), vizionarea de filme/ seriale (62%) și petrecerea timpului pe site-urile de socializare (60%). Alte tendințe sunt reprezentate de faptul că femeile investesc semnificativ mai mult timp decât bărbații în ritualuri de îngrijire personală acasă (46% vs. 27%), în timp ce bărbații se informează în mai mare măsură despre subiectele de interes (52% vs. 44% femei).

Conform rezultatelor studiului Reveal Marketing Research, mersul în vizită este una dintre principalele activități preferate de români în timpul liber (55%). În cadrul acestor vizite, românii obișnuiesc de cele mai multe ori să socializeze, să poarte conversații (78%), să pregătească masa (57%) și să consume diferite băuturi alcoolice sau non-alcoolice (45%).

Mersul în vizită are o semnificație profundă, mai ales în contextul relațiilor cu apropiații, întrucât actul de a vizita fizic pe cineva demonstrează legătura puternică dintre indivizi și dorința acestora de a „valoriza relația”, investind timp și share-uind unul dintre cele mai personale spații – propria casă. Așa cum o demonstrează și datele, aceste vizite reprezintă oportunitatea perfectă de a socializa cu cei dragi într-un mediu confortabil și familiar, iar în general, mersul în vizită este despre conexiuni interpersonale puternice și de durată.

Aruncând o privire la categoriile de vârstă, observăm că tinerii între 18-24 ani obișnuiesc în mai mare măsură să se joace diverse jocuri de societate sau jocuri video (35% vs. 24% total eșantion), în timp ce tinerii între 25-34 ani preferă mai degrabă să asculte muzică (51% vs. 39% total eșantion) sau să comande mâncare online (31% vs. 25% total eșantion).

Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: ”Era de așteptat să existe o redefinire a obiceiurilor de consum în contextul Covid-19 și ca o parte dintre aceste comportamente să rămână integrate în rutina din prezent a indivizilor. Acesta este și cazul serviciilor de tip ”food delivery” care acum se bucură de o mai mare deschidere din partea consumatorilor. Potrivit datelor, tinerii între 25-34 ani sunt cei care se diferențiază printr-o frecvență de utilizare mai mare comparativ cu restul segmentelor de vârstă, aceștia reprezentând una dintre principalele categorii de consum în societatea modernă, în special dacă ne referim la activități de divertisment și relaxare.”

4 din 10 români resimt în prezent schimbări ale comportamentelor și obiceiurilor lor sociale, pe care le atribuie perioadei Covid-19

57% dintre români declară că obiceiurile și activitățile lor au revenit în totalitate la vechea normalitate de dinainte de pandemie. O treime dintre români (33%) declară că observă schimbări ale obiceiurilor și rutinei lor, în special tinerii între 18-34 ani (42%), în timp ce pentru 7% pandemia a schimbat în mare măsură obiceiurile de consum.

Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanță și a determinat o reevaluare a modalităților de petrecere a timpul liber (ex. hobby-uri pentru acasă, socializarea virtuală, cumpărături online etc.), iar aceste schimbări ce au adus atât oportunități, cât și provocări, subliniază nevoia de flexibilitate, adaptabilitate și focusul pe activități de relaxare noi ce au ca scop creșterea bunăstării personale.

Comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei, în prezent, românii petrec mai mult timp acasă (26%), cumpără mai puține haine (20%), gătesc mai des acasă (18%) și sunt mai preocupați de sănătate – sport, mișcare, dietă mai sănătoasă (13%).

Alte schimbări menționate sunt frecvență mai mare a comenzilor online (11%), vizite mai dese la apropiați (11%), stabilirea unor relații mai strânse cu cei dragi (11%), diversitatea activităților de recreere pentru a recupera timpul din pandemie (10%) și incidența crescută a apelurilor video (10%).

6 din 10 români admit că deciziile de consum și cumpărare le sunt influențate de părerile celor apropiați

58% dintre români consideră că sunt influențați de apropiații lor atunci când hotărăsc cum, când și de unde cumpără diferite produse, mărci sau servicii, în timp ce 42% declară că au preferințe clar stabilite și că ceilalți îi pot influența în foarte mică măsură. De remarcat faptul că reprezentanții generației Z (18-24 ani) sunt cei care consieră în mai mare măsură că alegerile le sunt influențate de ceilalți (83%).

Dacă ne referim la categoriile de produse și servicii, grupul de egali are cea mai mare influență în ceea ce privește alegerea călătoriilor/ modalitatea de petrecere a concediilor (42%) și în alegerea alimentelor și băuturilor (33%).

În funcție de gen, observăm că bărbații sunt mai ușor influențabili comparativ cu femeile, când vine vorba de îmbrăcăminte și încălțăminte (34% vs. 24% femei), mâncare și băutură (38% vs. 30% femei) sau mobilă și decorațiuni (34% vs. 25% femei).

O altă tendință este reprezentată de faptul că cei cu veniturile cele mai mari (peste 4500 RON) se declară cei mai influențați de apropiați în alegerile lor de zi cu zi, deoarece posibilitățile lor financiare le permite un consum mai mare, iar indivizii își pot ajusta, conștient sau inconștient, diferite alegeri pentru a se alinia cu preferințele și dorințele celor apropiați lor.

Cine sunt persoanele apropiate în care au cea mai mare încredere românii?

Cei mai mulți dintre români au cea mai mare încredere în părinți (74%), partenerul de viață (73%), copii (63%), prieteni apropiați (58%) și nași (46%). La polul opus, observăm că scorurile cele mai mici au fost înregistrate de colegii de serviciu (35%), cunoștințe (30%) și vecini (28%).

Părerea celor apropiați influențează în mare și foarte mare măsură deciziile românilor atunci când se hotărăsc să își cumpere o casă (44%), când iau decizii majore pentru viața lor (43%) – în special în cazul tinerilor cu vârste între 18-24 ani (54%) sau când stabilesc ce destinații să aleagă pentru vacanțe (42%). Pe de altă parte, felul în care aleg să se îmbrace este cel mai puțin influențat aspect de către părerile celorlalți (33%).