Autor: Cătălin Stancu, Managing Partner, Sfera Business

Pentru compania Sfera Business, 2019 a fost un an plin de evenimente şi transformări. A fost anul în care ne am consolidat poziţia de provider de training şi consultanță în piaţa din România, cu un claim de experienţă relevantă a trainerilor care facilitează seminariile pe diverse teme. Am continuat seminarul Key Account Management (care a ajuns deja la 21 de ediţii şi peste 370 de profesio­nişti din industrie care au participat), am lansat Sales Management Academy, pentru pregătirea profesională a ma­nagerilor de vânzări şi a managerilor comerciali. Acesta din urmă a avut deja o ediţie pe care am încheiat-o la începutul lunii decembrie, cu primii 12 alumni care fac deja parte din comunitatea SMA şi care se vor întâlni periodic, pentru a discuta despre provocările rolului în companiile proprii şi despre modul în care au pus în practică elementele şi conceptele dezbătute în cele 10 zile ale Academiei.

Şi probabil cel mai important proiect al anului a fost, pentru echipa Sfera Business, înfiinţarea primului la­borator complet de neuroștiinte din România, condus de Adriana Gonzalez Gil, specialist cu activitate relevantă în visual communication şi neuromarketing la universităţile de profil din Caracas, Valencia şi Alicante. Este unul dintre cele mai curajoase proiecte pe care le-am implementat şi care au început deja să provoace specialiştii din industrie în identificarea celor mai noi metode de creştere a eficienţei campaniilor de comunicare prin măsurarea, în mod ştiinţific, a emoţiilor potenţialilor consumatori. Iar ce pregătim pentru anul următor este, veţi vedea, şi mai interesant şi inovativ.

Considerăm că la ora concluziilor putem spune că a fost un an plin, cu proiecte frumoase şi cu un grad ridicat de apreciere din partea partenerilor şi clienţilor Sfera Business, ceea ce este de departe cel mai important.

S-ar spune, în acest context, că drumul este unul bun şi că dacă vom continua să facem aceleaşi lucruri, atunci nu este nicio problemă să păstrăm ritmul de creştere al activităţilor din training. S-ar putea spune. Nu credem însă că aceasta este varianta câştigătoare, dintr-un singur motiv. Ritmul schimbărilor în modul în care adulţii reacţionează la produsele educaţionale este unul care se accelerează de la un an la altul. În mod concret, se poate spune că aproape nimic din ce era valabil în urmă cu 5-6 ani în industrie nu se mai regăseşte în acest moment. Şi din aceste considerente presiunea este uriaşă pe inovaţie şi pe identificarea celor mai bune căi prin care informaţia/conceptele sunt sprijinite ulterior în procesul de adoptare. Pentru că, nu-i aşa, acest proces de adoptare de competențe/abilităţi/comportamente este sau ar trebui să fie cea mai relevantă modalitate de măsurare a efectelor unui program de pregătire.

Ne aşteptăm şi pentru 2020 ca unele lucruri să se accentueze în programele de pregătire profesională şi suntem în acest context pregătiţi să urmăm trendurile fireşti.

Creşterea gradului de penetrare a tehnologiei folosită în programele de sală. În 2019, noi am crescut cu 88% numărul programelor care utilizează instrumente de neuroștiinte sau alte modalităţi de măsurare inovative. Efectele în creşterea impactului în transferul de informaţie sunt uriaşe. Procesul educaţional nu poate să nu ţină seama de digitalizare şi, mai ales, de canalul prin care millennialii şi generaţia Z primesc informaţia. Iar opinia noastră este că ritmul schimbării, în special în această arie a utilizării tehnologiei, se accelerează.

On-line simulations. În acelaşi spirit, al digitalizării procesului de învăţare, companiile vor accentua utilizarea simulărilor de business, în special în zona programelor de management strategic sau management general. Practic, „jocul” în sala cu bani virtuali, analiza deciziilor de business cu impact doar în compania ipotetică (cea din simulare) şi înţelegerea holistică a funcţionării unei afaceri sau a unui departament, constituie unele dintre cele mai puternice pârghii de transmitere a informaţiei. Desigur, rolul debrief-ului este esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor de învăţare. Dar o simulare, relevantă pentru industria participanţilor, ajută mult în proces. În plus, în această direcţie considerăm că board-game-urile clasice, extrem de utilizate în acest moment în workshopuri, se vor muta în online. Şi da, se va întâmpla extrem de rapid, în acelaşi ritm cu digitalizarea proceselor şi companiilor.

Va creşte rolul proceselor de evaluare ante şi post training. Deşi aşa cum spuneam în repetate rânduri, noi considerăm că efectele directe în business (spre exem­plu creşterea cifrei de vânzări) nu pot şi nu trebuie să fie puse în mod direct şi exclusiv pe o sesiune de training, pentru că aceste evoluţii sunt rolul unor procese complexe în care pur şi simplu influența trainingului nu poate fi izolată, necesitatea unui proces de assessment sau cel puţin a unei simple evaluări de competențe este evidentă. Clienţii îşi doresc să măsoare şi să constate îmbunătăţiri în echipele pregătite. Iar noi considerăm demersul legi­tim. Căile prin care „măsurătorile” se vor face vor continua să crească în relevanță. Fie că discutăm despre evaluări repetate psihometrice, teste de cunoştinţe gami­ficate şi/sau translatate în on-line sau procese simple de follow-up cu identificarea impactului conceptelor aplicate, toate acestea vor trebui să fie din ce în ce mai consistent puse la dispoziţie de către companiile de training.

În zona programelor de vânzări, cel mai probabil vom asista la creşterea numărului de follow-up-uri aplicate. Astfel, estimăm că ulterior derulării sesiunii, partenerii educaţionali vor livra din ce în ce mai multe sesiuni de coaching-on-the-job, vizite duble (tip shadow-ing), market visit-uri pentru urmărirea implementărilor, alături de participanţi. Acest lucru înseamnă, în opinia noas­tră, că experienţa relevantă a facilitatorului în industrie sau în proces va deveni obligatorie; deja perioada traine­rilor „generalişti”, dispuşi şi dornici să livreze mult prea multe concepte, a apus. Clienţii şi mai ales participanţii îşi doresc traineri cu experienţă relevantă în tema facilitată (şi recentă, ar trebui adăugat), traineri care să poată oricând să răspundă cu o opinie pertinentă la solicitarea participantului, de tip „uite… am o situaţie… cum crezi că ar trebui să o rezolv?”.

Acestea şi multe altele ne aşteaptă în anii care urmează. În fapt, procesul de învăţare continuă are datoria să ţină pasul cu ritmul ameţitor în care digitalizarea şi tehnologizarea, în general, schimbă paradigme. Trăim un vârtej al schimbărilor şi al evoluţiei, iar inovaţia şi deschiderea către instrumentele noi nu mai sunt drumuri către progres sau diferenţiatori, ci o constantă menită să păstreze afacerile pe trend. Companiile de training şi consultanță sunt menite să se reinventeze permanent, să înţeleagă în amănunt nevoile reale ale participanţilor şi să integreze cât mai multă tehnologie. Aştept cu mare interes să văd cum va arăta industria peste 15 ani. Şi pot pune un pariu încă de pe acum. Nimic din mijloacele şi instrumentele considerate astăzi clasice nu va mai exista. Singurul lucru care va rămâne este pasiunea pe care oamenii o vor investi. Pentru că fără aceasta, tehnologia îşi pierde sensul.