Ceea ce sare în ochi în Top 25 Retaileri este culoarea predominant roşie a coloanei cu variaţia profitului net în 2024 faţă de anul anterior, situaţie pe care nu am mai întâlnit-o niciodată de când realizez acest studiu anual, dedicat rezultatelor financiare ale celor mai mari retaileri. Explicaţia acestei „sângerări”, aproape generalizată, nu este o criză economică, ci o „execuţie” fiscală în masă: IMCA, adică impozitul minim pe cifra de afaceri.
Pentru a evalua cu aproximaţie impactul IMCA am introdus pentru prima oară în tabelul Top 25 date privind profitul brut raportat de companiile de retail pentru a scoate în evidenţă diferenţa faţă de profitul net, diferenţa asta fiind impozitul plătit. Nu are sens să intrăm în tainele contabilităţii dar, pentru rigoare, menţionez că profitul brut NU este totuna cu profitul impozabil (de regulă acesta din urmă e mai mare), de asemenea, menţionez că IMCA nu este NEAPĂRAT 1% din cifra de afaceri (formula e mai complicată), dar cifrele înscrise în tabelul alăturat au relevanţa lor.
Se observă foarte uşor că la Profi, Carrefour, Metro, Auchan, Cora impozitul achitat este aproape egal cu 1% din cifra de afaceri, adică IMCA. Trebuie remarcată situaţia specială a Metro şi Auchan care au raportat profituri brute semnificative: 85 milioane lei, respectiv 69 milioane lei. După aplicarea IMCA ambele companii au înregistrat pierderi nete, de 28 milioane lei, respectiv 8,7 milioane lei. Profi şi Cora, companii care raportează pierderi financiare după standardul contabil românesc, au achitat, de asemenea IMCA de 142 milioane lei, respectiv 12,7 milioane lei, după cum şi în anii precedenţi au plătit impozit pe profit, chiar dacă înregistraseră pierderi.
Într-un răspuns la solicitarea redacţiei Piaţa, compania Metro a precizat: „Compania a absorbit o creștere semnificativă a contribuțiilor fiscale către bugetul de stat în 2024 – un efort financiar considerabil într-un model operațional business to business, cu o rată de profitabilitate minimală. Taxele plătite au crescut cu 35% în ansamblu, cel mai mare impact fiind generat de introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri de 1%. De asemenea, accizele și TVA-ul au înregistrat creșteri semnificative, iar taxele salariale au fost influențate direct de majorarea salariului minim”.
Despre influenţa majoră a IMCA am scris în urmă cu patru luni, într-o postare pe LinkedIN, când menţionam că, prin IMCA, statul încasează de la companii mai mult decât din impozitul pe profit. Iată: dintre cele 23 de companii din Top 25 Retaileri pentru care sunt disponibile date publice, 16 înregistrează o scădere a profitului net cu procente între 1,8% şi 168%!
Pentru a încheia comentariile referitoare la evoluţia profitului net din 2024 faţă de anul anterior, menţionez că rata imensă de creştere obţinută de Supeco se explică prin trecerea de la pierdere în 2023 la profit în 2024.
În ceea ce priveşte afacerile marilor retaileri, datele publice arată o creştere solidă pentru un an de scădere a consumului, pe alocuri chiar o creştere foarte solidă. Dacă în cazul Freshful – campionul creşterii în 2024, cu peste 34% - explicaţia constă în dinamica segmentului e-comm, la dm drogerie markt explicaţiile sunt, încă o dată, un model de business şi o strategie comercială care dau rezultate strălucite. 2024 este al patrulea an consecutiv în care dm raportează o creştere anuală de minim 25%.
De asemenea, Penny continuă seria anilor cu rate de creştere a încasărilor double digit, ceea ce este remarcabil ţinând cont de valoarea ridicată a cifrei de afaceri. Este evident că dinamica alertă a cifrei de afaceri din 2024 nu provine decât în mică măsură din extinderea numărului de magazine, întrucât multe dintre noile magazine au fost deschise abia în ultimele 60 de zile ale anului trecut.
Lagardere a înregistrat o creştere puternică a încasărilor, de peste 20%, ceea ce poate fi pus pe seama modernizării magazinelor existente şi a extinderii reţelelor operate, dar mai ales pe seama lansării magazinului Aelia în aeroportul Otopeni.
Judeţul Vâlcea continuă să stârnească aplauze: cei trei mari retaileri vâlceni -Annabella, Diana şi EuroMarket - au raportat creşteri de două cifre ale încasărilor; cifra de afaceri cumulată a celor trei este de aproape 1,5 miliarde lei – asta ca să ne fie mai clară ponderea acestui judeţ în retailul alimentar românesc.
Lidl, liderul încasărilor dar şi al profitului raportat (şi, implicit, şi al impozitului plătit) a avut încă un an bun, cu o rată de creştere double digit. Dintre top 6 retaileri (cei cu încasări peste 10 miliarde lei), doar Carrefour are o dinamică a cifrei de afaceri superioară Lidl. Trebuie să menţionez că pe parcursul anului 2024, mai exact la 1 octombrie, Carrefour a fuzionat cu doi operatori de retail din grupul Carrefour România, Columbus şi Artima, pe care i-a absorbit, aşa că datele pentru anul 2024 includ şi încasările obţinute în ultimele trei luni ale anului de magazinele Market şi Express. (Până la momentul redactării acestui articol pentru Artima şi Columbus nu erau disponibile datele financiare). Precizez însă că la Carrefour nu sunt cuprinse şi încasările fostelor magazine Cora, de aceea apar distinct cifrele aferente acestora.
Kaufland şi Profi au înregistrat creşteri solide ale cifrei de afaceri, chiar dacă procentual acestea par moderate. În timp ce Profi şi-a redus pierderile financiare în raport cu anul 2023, Kaufland a marcat o creştere substanţială a profitului net.
O performanţă foarte bună o înregistrează şi compania Senic, operatorul doljean de magazine tip cash & carry raportând o creştere de peste 28% a cifrei de afaceri, dar o reducere cu 10% a profitului net. De la IMCA.
Dacă e necesar, vezi aici Top 25 Retaileri de anul trecut.
