Ce spune despre dezbaterile aprinse privind închiderea hipermarketurilor în weekend cel care tocmai a provocat aceste dezbateri? Feliciu Paraschiv, vicepreședintele ANCMMR și CEO al rețelei de retail Paco Supermarkets, a fost liderul grupului care i-a reprezentat pe comercianții mici și mijlocii în discuțiile de la Palatul Victoria.
”Am avut o listă de propuneri prin care să atingem și nevoile comercianților mici, dar și pe cele ale comercianților a căror afacere a crescut și realizează vânzări consistente. Nu știu de ce presa a preluat doar propunerea de închidere a hipermarketurilor, probabil că o astfel de știre face audiență. Știam că sunt puține șanse de izbândă cu această propunere, acum am văzut că s-a ridicat inclusiv problema concurenței neloiale între comerciantul mic și cel mare. Tocmai de aceea am propus și varianta respectării unui program redus de lucru în weekend pentru toți comercianții. Este o practică obișnuită în țările civilizate din Europa. Astfel, măcar problemele legate de resursa umană le putem rezolva, pentru că pe măsură ce oferta de forță de muncă scade, angajații pun mai mult preț pe timpul liber petrecut cu familia decât pe suma de bani câștigată prim munca într-o zi de weekend”, a spus Feliciu Paraschiv, vicepreședintele ANCMMR.
Printre propunerile pe care ANCMMR le-a susținut în fața guvernului la final de mandat se numără reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1 % la 0,5% pentru companiile care pot face dovada că nu derulează afaceri prin care să fie suspectate că pot exporta profiturile, deoarece acest impozit a fost gândit ca o măsură administrativă aplicată firmelor care, deși derulează afaceri de miliarde în România, raportează consecvent profituri foarte mici sau chiar pierderi.
Având în vedere problemele majore pe care le ridică deficitul bugetar în România în ultimii ani, începând din perioada pandemiei, șansele ca guvernul actual sau un viitor guvern să taie sau să reducă vreo sursă de alimentare a bugetului sunt aproape nule.
O altă propunere menită să susțină atât producătorii locali cât și comercianții a fost ca Ministerul Agriculturii să definească în mod clar ce înseamnă produs românesc și să-l eticheteze distinct, cu o marcă, o etichetă, un însemn, astfel încât consumatorul să poată recunoaște produse respectă acele criterii pentru a fi numit produs românesc. Dar astfel de tentative au existat, însă din motive diverse și în urma unor acțiuni de lobby din partea anumitor patronate, Ministerul Agriculturii nu a reușit să definească produsul românesc nici atunci când era nevoit să publice normele metodologice pentru legea votată de parlament prin care era susținută prezența produselor românești pe rafturile lanțurilor de hipermarketuri.
O propunere ce ar putea avea sorți de izbândă, prin natura ei fiind un mecanism de dezvoltare economică, a fost deblocarea accesului retailerilor mici și mijlocii la finanțări interne sau europene pentru investiții precum eficiență energetică, reducerea amprentei de carbon, sustenabilitate. ”La orice tip de finanțare lansează guvernul sau Comisia Europeană, fie că este vorba de panouri fotovoltaice, de sisteme de economisire a energiei, codul CAEN 4711, pentru Activități de comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, preponderent de produse alimentare, băuturi și tutun, este exceptat de la finanțare. Se consideră, probabil, că retailul alimentar este suficient de bine dezvoltat încât nu trebuie susținut prin astfel de programe, dar un retailer mic ce poate instala panouri pentru a acoperi costurile cu consumul realizat de vitrinele frigorifice poate să-și creeze astfel fond de dezvoltare a businessului, în loc să plătească facturi de energie”, a punctat Feliciu Paraschiv.
Nu în ultimul rând, problema magazinelor deschise sau închise în weekend este interpretată diferit de diverse categorii de comercianți. Retailerii foarte mici spun că vânzările le scad în weekend pentru că toți consumatorii merg la hipermarket. Retailerii de dimensiuni medii nu resimt atât de acut această diferență între zilele din săptămână și cele de weekend, dar au probleme în ceea ce privește gestionarea zilelor libere pentru personalul angajat.
Această propunere a determinat nu doar intense dezbateri publice, dar a provocat și companiile de research să abordeze această problemă atât din perspectiva vânzărilor, cât și din perspectiva impactului asupra consumatorilor.
Conform unei analize realizată de RetailZoom, contribuția vânzarilor de weekend realizate de supermarketuri și hipermarketuri sâmbata și duminica se apropie de 30% din vânzarile saptamânale, cu un total relativ similar cu cel din zilele de marți și miercuri – 28.3% sau de miercuri și joi – 28.9%.
Mai multe detalii AICI.
Pe de altă parte, cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research prin care și-a propus să identifice atitudinile și percepțiile românilor cu privire la propunerea de a închide supermarketurile și hypermarketurile în weekend arată că doar 3 din 10 români ar fi de acord cu închiderea supermarketurilor și hypermarketurilor în weekend.
Conform acestui studiu, 90% dintre români declară că obișnuiesc să își facă cumpărăturile din supermarketuri și hypermarketuri. În topul preferințelor consumatorilor mai regăsim piețele (51%) și magazinele de cartier/ din proximitate (42%). Ca tendință, putem observa că atât persoanele mature peste 55 ani (66%), cât și bărbații (56% bărbați vs. 47% femei), preferă într-o măsură semnificativ mai mare să își facă cumpărăturile mergând la piață, acest aspect putând fi influențat de obiceiurile tradiționale de cumpărare și de dorința de a achiziționa produse proaspete și locale.
Doar un procent de 14% dintre români obișnuiesc să își facă cumpăraturile plasând comenzi online, în special cei cu venituri mari de peste 8.000 RON (20%).
Îndreptându-ne atenția către comportamentele românilor care obișnuiesc să își facă cumpărăturile din supermarket sau hypermarket, observăm că 36% dintre aceștia își fac cumpărăturile atunci când au nevoie de produse, indiferent de ziua săptămânii. În același timp, 33% dintre aceștia optează mai degrabă pentru zilele lucrătoare, iar 31% preferă să facă achiziții în weekend.
Măsurând percepțiile românilor referitoare la acest subiect, 41% iși manifestă mai degrabă dezacordul referitor la această inițiativă, în special bărbații (45% bărbați vs. 36% femei) și cei cu venituri mari, peste 8.000 RON (45%).
Doar 33% dintre români declară că ar fi de acord cu acestă inițiativă, iar persoanele cu vârste între 35-44 ani (39%) se diferențiază ca fiind cele mai dispuse să sprijine o astfel de schimbare. În același timp, 26% din respondenți sunt nehotărâți în privința inițiativei, înregistrându-se o pondere semnificativ mai mare în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 (40%).
