Criza a schimbat relatia comerciantilor cu furnizorii, acestia din urma devenind mai flexibili in ceea ce priveste termenele de plata si politica retururilor.
“Tot mobilierul este al nostru. Am achizitionat tot ce era nevoie: lazi frigorifice, rafturi etc. Furnizorii nu pot veni sa-mi impuna ei ce lazi frigorifice sa folosesc, ca nu-mi platesc ei factura la curent. Iar pretul utilitatilor: gaz si curent electric a crescut. In magazinul meu, eu hotarasc”, spune Anisoara Marin, administratorul societatii Lipas, care opereaza supermarketul Extra din Ivesti, judetul Galati. Aceasta afirma ca furnizorii fac doar mercantizarea si astfel “ne scapa si pe noi de o grija”. In ceea ce priveste modalitatile de plata, Anisoara Marin sustine ca „la vanzarea care este nu pot veni cu conditii si pretentii”. Astfel, la plata pe loc, unii furnizori ofera discounturi intre 5 si 7%, astfel incat sa merite plata cash. Altii, mai putin adaptati vremurilor, practica aceleasi reduceri si pentru plata pe loc si la termen. Insa, pentru preparate, supermarketul Extra obtine discounturi numai legate de volumul de marfa vanduta.
DE PESTE HOTARE VIN TOT MAI PUTINI BANI
Dar, oricat de bine ar negocia cu furnizorii, vanzarile scad. „Pot sa vand uleiul si cu 2 lei sticla, ca tot nu cresc vanzarile. Nu am clienti in magazin. Oamenii nu mai au bani. Am constatat ca, desi avem paine proaspata, calda, lumea nu mai cumpara. Fac paine in casa, ca sa economiseasca”, spune administratorul firmei Lipas. Aceasta sustine ca, in luna februarie a acestui an, vanzarile au scazut cu 30% fata de februarie 2012. Au fost disponibilizati trei angajați, pentru a reduce cheltuielile. Anisoara Marin explica faptul ca la baza acestor diminuari ale vanzarilor concura mai multi factori. “Pe de o parte, romanii care sunt plecati la munca in strainatate trimit acasa tot mai putini bani fiindca multi sunt, la randul lor, someri. Pe de alta parte, ajutoarele de caldura, pe care statul le dadea pana acum cu multa generozitate, sunt tot mai putine”, completeaza administratorul Lipas. O alta cauza - disponibilizarile facute la combinatul Galati, multi dintre clientii supermarketului Extra numarandu-se printre acestia. “Si, nu in ultimul rand, concurenta magazinelor din retailul modern isi spune cuvantul. In toamna anului trecut s-au deschis la cativa kilometri de noi un Kaufland si un Lidl. Iar, cand ai astfel de lanturi si un volum de vanzare pe masura, si preturile sunt mult mai mici decat in magazinele din comertul traditional”, sustine Anisoara Marin.
Insa, nu doar marile lanturi fac concurenta supermarketului. Recent, proprietarul unui abator a deschis o carmangerie in vecinatate, cu produse ce au preturi imbatabile.
Reprezentanta Lipas spune ca nu numai comerciantii traditionali sunt afectati de criza, ci si distribuitorii: „Multi vor sa renunte la distributie fiindca au comenzi mici, pe distante mari si ies in pierdere”.
Si supermarketul Matra din Scornicesti are de asemenea mobilierul propriu. “Vitrinele noastre sunt economice si mai utile, putand fi expuse si alte produse, nu numai cele ale furnizorului, asa cum se intampla daca in magazin ai vitrinele si lazile frigorifice ale acestuia”, spune Ionut Pirvu, administratorul supermarketului Matra din Scornicesti. Cat priveste relatia cu furnizorii, Pirvu spune ca, atat timp cat vanzarea merge, acestia sunt dispusi sa colaboreze si sa negocieze. “De la inceputul anului am observat ca sunt ceva mai maleabili cu noi. E adevarat ca asta se intampla dupa foarte multe ore de negociere”, conchide acesta. Astfel, in urma negocierilor, s-au obtinut reduceri de pana la 15%. Insa aceste dis counturi depind de furnizor, de tipul produsului si de cantitatea de marfa vanduta. “Incercam sa negociem termenele de plata. Preferam sa reducem termenul, chiar si la doua zile, pentru a obtine discounturi consistente. In aceasta perioada, pentru a ramane pe piata, trebuie sa ai preturi cat mai bune”, este de parere Pirvu. De asemenea, pe langa reducerile stabilite cu furnizorii, comerciantii traditionali doresc sa aiba in magazine si promotii care sa sustina vanzarea.
TERMENELE DE PLATA, MAI FLEXIBILE
Monica Druga, administratorul societatii Varuna din Gaesti, spune ca in urma cu un an a luat decizia de a achizitiona mobilier propriu, renuntand astfel la “monstrii” energofagi ai furnizorilor. “Am luat o vitrina cu perdea de aer, accesibila clientilor, care nu mai stau sa inchida si sa deschida usa. Nu mai vorbesc de faptul ca are un consum redus de energie, ca pot expune ce marfa vreau eu si in cantitati mult mai mari, dar nici nu mai genereaza caldura in magazin, fiind legata de un agregat amplasat exterior”, sustine reprezentanta Varuna. In privinta platilor, Monica Druga spune ca furnizorii au redus termenele, multi solicitand plata la urmatoarea livrare. Numai atunci cand furnizorul considera comerciantul ca fiind un partener de incredere, care vinde cantitati importante de marfa, atunci plata se face la maximum 60 de zile. Insa, administratorul Varuna afirma ca cei mai multi furnizori opteaza pentru plata la 30 de zile. Cash se plateste doar pentru produse care se vand in doua – trei zile, cum ar fi paine si lapte proaspat. “In rest, nu merita sa platesti cash, decat daca te dau afara banii din... magazin. De regula, furnizorii iti ofera un discount de 1% pentru plata cu bani gheata. 2% este reducerea numai in cazul marfurilor greu vandabile”, sustine Monica Druga. Aceasta recunoaste insa ca, fata de acum doi-trei ani, furnizorii sunt mai maleabili in relatia cu comerciantii si fac eforturi mai mari pentru a ramane pe piata.
Magazinul Givastel Com din Putna are propriul mobilier pentru mezeluri, lactate si produse congelate, dar bauturile racoritoare sunt expuse in frigiderul furnizorului. Cat priveste termenele de plata, Valentin Brinza, seful magazinului, spune ca este dispus sa achite intr-un termen scurt sau chiar cash daca obtine o reducere suplimentara de 3-5% din partea furnizorului. Discounturile care se obtin, de regula, la bauturile racoritoare pot atinge 15-16%, iar la bere 7-8% din preturile de lista. “Am observat ca, pana acum, furnizorii ne impuneau un anumit volum pentru a oferi un discount mai mare. Anul acesta insa au scazut volumul de marfa pentru aceeasi reducere. Pentru noi e un avantaj fiindca putem lua mai putina marfa, si astfel scade si riscul ca aceasta sa expire”, spune Brinza. Mai mult chiar, furnizorii au devenit mai flexibili si in ceea ce priveste politica retururilor. Reprezentantul Givastel Com sustine ca in urma cu cateva luni acestia erau “greu de gasit” atunci cand era vorba de marfa expirata, in vreme ce acum incearca sa gaseasca diverse solutii pentru a-i stimula pe comercianti sa vanda.