George Catargiu, administratorul minimarketului Katarg din Ciorani, Ploiesti, mizeaza, pentru a-si atrage clientii, pe diversitate si produse proaspete.
Lansat in comert acum 17 ani, George Catargiu, sau Giu cum i se spune in localitatea Ciorani situata langa Ploiesti, a invatat ca in viata conteaza "sa vrei sa faci". Lectia cea mai importanta pe care a deprins-o in toti acesti ani este sa nu vanda niciodata pe datorie, cu toate ca astfel vanzarile i s-ar putea dubla, ca cea mai buna metoda de promovare ramane cea "din gura in gura" si ca marfa trebuie achitata pe loc. Filosofia cu care a pornit la drum in activitatea sa il face sa se numere printre comerciantii de succes din localitate si il ajuta sa aiba un business care ii permite nu doar libertatea financiara, ci si relaxarea ca poate renunta oricand la afacere, fara sa fie tras de maneca de furnizori.
"Ma pot considera un comerciant de succes, dar la mine in localitate. Pot sa spun ca am cel mai bine aprovizionat magazin, insa sunt cunostinte de-ale mele care au facut imprumuturi, investitii si stau mult mai bine la capitolul vanzari. Eu am preferat sa investesc atat cat mi-am permis, astfel incat sa pot dormi linistit", a explicat George Catargiu. Dupa ce a renuntat la serviciul pe care l-a avut, in urma restructurarilor masive de dupa 1990, a decis sa intre in comert si a deschis un magazin alimentar in localitate. Spatiul era mai mic decat cel de acum, de 120 de metri patrati, iar la vremea aceea, in comertul traditional, nu se punea accent pe aspectul magazinului, pe ceea ce azi numim "layout".
"Daca atunci as fi avut magazinul pe care il am acum, as fi castigat multi bani. Eram la inceput, iar persoana care mia vandut spatiul mi-a zis daca ma tin de treaba, daca aduc de toate, de toate vand", a povestit administratorul minimarketului. Acum detine doua magazine, unul cu autoservire, de 120 de metri patrati, in care s-a mutat anul trecut si inca un spatiu mai mic, cu servire la tejghea. In noul spatiu a investit 50.000 de euro, bani pe care este convins ca ii va recupera in timp.
Strategia a fost sa evite scaderea vanzarilor, determinata de reducerea veniturilor cumparatorilor. Astfel, desi valoa rea cosului de cumparaturi a trecut pe o panta descendenta, numarul de clienti a crescut, ca urmare a diversificarii portofoliului de articole, cu 30%.
George Catargiu nu are studii de specialitate si a invatat singur ce inseamna comertul, convins ca daca stie bine piata nu are cum sa nu reuseasca si sa aiba succes.
"Daca as vinde pe datorie, vanzarile mi s-ar dubla, insa nu stiu daca mi-as mai recupera banii. Poate ca oamenii sunt de buna credinta si vor dori sa imi dea banii inapoi, insa daca nu mai au de unde pentru ca si-au pierdut jobul, nu imi vor mai putea plati. Plus ca nu e legal. O lectie pe care am patit-o si am invatat-o", a precizat comerciantul.
Dupa ce s-a mutat de mai multe ori in diferite spatii comerciale, George Catargiu a inteles ca cel mai important in succesul unui magazin este vadul comercial care ii aduce trafic, apoi perseverenta, angajatii si promovarea. Marketingul il realizeaza singur citind reviste, observand concurentii, insa cea mai eficienta metoda considera ca este "telefonul fara fir", dupa propria declaratie.
"Am vrut sa investesc in promovarea magazinului la radioul local, insa nu cred ca impactul ar fi fost foarte mare. Asa ca prefer sa discut chiar eu cu clientii cat mai des, sa ii tin aproape. Vorbesc cu ei nu numai despre magazin, oferte, produse, ci ii intreb si despre familie, copii, ceea ce conteaza pentru ei", a spus comerciantul.
Persoanele aflate in trafic, cele care merg spre mare pe ruta Urziceni, reprezinta 50% dintre cumparatori. Pentru acestia, in special, comerciantul a listat produse premium in mai multe game: dulciuri, bauturi racoritoare, snacksuri.
Minimarketul Katarg inregistreaza aproximativ 300 de clienti zilnic, in timp ce vanzarile se ridica la 5.000 de lei in fiecare zi, o valoare mai mare fiind in zilele de salariu. Ca sa isi atraga clientii, comerciantul mizeaza pe promotiile organizate saptamanal, atat la produsele de baza - zahar, ulei - cat si la bauturi. De asemenea, incearca permanent sa ofere produse proaspete si drept urmare inlocuieste marfa care incepe sa nu mai aiba aspectul de proaspat. Preturile, mai mici decat cele ale concurentilor, mai ales la articolele de baza, ii atrag pe clienti.
"Intr-o proportie foarte mare conteaza si ambianta placuta din magazin. Le cer mereu vanzatoarelor sa zambeasca clientilor, sa fie amabile, chiar daca unii dintre ei sunt mai dificili. Pastrez atmosfera placuta in magazin si niciodata nu le fac observatie vanzatoarelor de fata cu clientii. Aceleasi cerinte le am si de la ele: sa nu isi rezolve problemele personale in magazin, sa nu isi verse nervii pe clienti. Cumparatorii au devenit mult mai pretentiosi in ziua de azi, rasucesc produsele pe toate partile si in plus pot pleca imediat la concurenta daca nu ne purtam amabil cu ei", a afirmat reprezentantul minimarketului. 50% dintre cumparatori sunt clientii traditionali, cei care intra in mod obisnuit in magazin. Acestia sunt bine cunoscuti de vanzatoarele care au vechime in activitatea minimarketului. Personalul vanzator este pregatit periodic si "invatat" sa discute cu clientii, in special cu cei nehotarati, carora le cauta produsul de care au nevoie si il pun direct in cos.
George Catargiu a precizat ca este destul de dificil sa gaseasca angajatii potriviti si ca micii comercianti fac "o mare greseala" ca nu se asociaza pentru a putea discuta diferitele probleme care apar in mai multe zone, cum este de exemplu cea care ii priveste pe angajati.
"Ar fi mult mai bine pentru noi, comerciantii, daca nu ne-am considera concurenti, ci am fi parteneri si am discuta problemele pe care le intampina fiecare dintre noi, in ceea ce priveste oamenii cu care lucreaza fiecare", a precizat Catargiu. Pe viitor, comerciantul intentioneaza sa deschida si o brutarie in care sa coaca, pe vatra, paine traditionala, de casa. Planuieste sa produca 1.500 de paini pe zi, pe care sa le vanda in magazinele sale si in alte cateva unitati.
"Doresc sa intru pe o nisa, nu vreau sa vand painea pe care o face toata lumea. In plus, trebuie sa gasesc brutarul potrivit, care sa stie sa prepare painea, cat sa o tina in cuptor", a concluzionat comerciantul.