Rarisime sunt cazurile în care contractele de colaborare dintre furnizori şi retaileri au fost modificate în acord cu prevederile legii 150 care modifică 321, legea comercializării alimentelor, cu toate că, din câte se pare, termenul limită pentru această operaţiune ar expira la 18 septembrie ora 23,59 (precauţia este mai mult decât necesară pentru interpretarea acestei excepţionale legi). Discuţiile legate de noul conţinut al contractelor s-au împotmolit în multitudinea de necunoscute, incertitudini şi potenţiale riscuri induse de anumite interpretări ale autorităţilor asupra clauzelor contractuale propuse.
Solicitate să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu termenul limită pentru actualizarea contractelor şi cu soluţia de facturare a discounturilor de preţ (în condiţiile interzicerii facturării de taxe şi servicii instore), autorităţile fiscale i-au lămurit de i-au buimăcit şi pe furnizori şi pe retaileri. Răspunsul abil -evaziv „se poate înţelege şi aşa, şi aşa; aveţi grijă, însă să nu se înţeleagă altceva” a fost completat de recomandarea de a consulta Parlamentul pentru clarificări. Astfel că majoritatea operatorilor au ales să-şi asume stressul de a lucra fără contracte noi decât cu unele potenţial periculoase.
Situaţia este, totuşi, inflamabilă. Unii retaileri vorbesc despre creşterea presiunii pe care propriii buyeri o pun asupra furnizorilor pentru încheierea noilor contracte, cu atât mai mult cu cât forma modificată a legii a eliminat restricţiile impuse delistării. Achizitorii resimt mai puternic lipsa noilor contracte, pentru că noua lege apasă mai mult asupra lor decât asupra furnizorilor, nu pentru că noua formă a contractelor ar avea cine ştie ce avantaje pentru ei; le e destul de clar că încasările substanţiale din serviciile prestate nu vor putea fi conservate ca valoare, oricât de mult s-ar strădui. Teama lor cea mare este ca în această situaţie incertă să nu-şi piardă competitivitatea de preţ. De partea celalată, furnizorilor nu le surâde să sară din lac în puţ. Pentru că noile condiţii de colaborare propuse de retaileri în baza unei legi care ar fi trebuit să le apere interesele îi cam sperie, aşa cum explicam AICI şi AICI.
Tergiversarea încheierii unor contracte noi se bazează şi pe speranţa unei modificări a legii. Nu lipsesc iniţaitivele în acest sens. Există chiar mai multe propuneri de modificare a legii 321 (sic ! totuşi, să remarcăm că legea de modificat ar trebui să fie 150, nu 321!). Una dintre ele aflată pe ordinea de zi la Senat în data de 14 septembrie îşi propune să reinstaureze facturarea serviciilor instore, însă în limita a 5% din valoarea produselor comercializate. În privinţa obligaţiei retailerilor de a se aproviziona preponderent cu mărfuri de pe lanţul scurt, aceasta este schimbată în obligaţia de a asigura mărfurilor fabricate în România un spaţiu la raft de minimum 50%.
Toate aceste mişcări necoordonate arată că mai avem mult până când lucrurile se vor aşeza şi colaborarea dintre retaileri şi furnizori va reveni măcar la starea de dinaintea iniţiativei Comisiei pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor. Aceasta pentru că multitudinea de iniţiative pentru deblocarea situaţiei creează tocmai premisele unei hiperîncurcături.
Armonizarea eforturilor şi iniţiativelor furnizorilor, retailerilor şi autorităţilor pentru depăşirea impasului în care se află industria bunurilor de larg consum, constituie obiectivul principal al conferinţei Business UPDATE – despre reconfigurarea businessului în FMCG organizată de Piaţa în cadrul ediţiei a patra a Clubului de Retail, în perioada 5-7 octombrie la hotel Orizont din Predeal. Cele mai importante companii din FMCG şi Retail şi-au anunţat participarea la dezbaterile pe temele fierbinţi ale momentului în compania unor speakeri de top, în frunte cu ministrul român al agriculturii. La eveniment sunt aşteptaţi să confirme participarea şi reprezentanţi ai ANAF şi ai Ministerului Mediului, Gărzii de Mediu şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
