Ministrul mediului Mircea Fechet a lansat oficial Sistemul Garanție Returnare(SGR), cel mai important parteneriat public privat din România, a cărui componentă privată este reprezentată de asociații patronale din industria bunurilor de larg consum: Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate și Asociația Retailerilor pentru Mediu.
România se alătură astfel celor 13 state europene care au implementat deja un sistem de tip SGR, poziționat al doilea ca mărime în Europa și cel mai mare Sistem de Garanție Returnare centralizat național la nivel mondial în ceea ce privește volumul de ambalaje.
Gazda lansării Sistemului Garanție Returnare a fost magazinul Supermarket La Cocoș Vitantis, magazin aparținând rețelei locale de retail Supermarket La Cocoș, lider în topul local al retailerilor de bunuri de larg consum după cifra de afaceri realizată anul trecut. La lansarea oficiată de ministrul mediului Mircea Fechet și de antreprenorul Iulian Nica în calitate de gazdă au participat Nicolae Ciucă, președintele Senatului României, Gemma Webb, CEO RetuRO – compania ce administrează SGR, fostul ministru al mediului Tánczos Barna, care împreună cu actualul ministru a avut un aport important în dezvoltarea acestui proiect, reprezentanți ai patronatelor din industria berii, a băuturilor răcoritoare și a vinurilor.
„Sistemul Garanţie-Returnare devine funcţional în România, de astăzi, ocazie cu care ţara noastră va deţine al doilea cel mai mare sistem de acest fel din Europa, după cel al Germaniei. Ne dorim cu toții ca SGR să transforme țara noastră din țara depozitării în țara reciclării. Totodată, îmi doresc ca acest proiect să fie o moștenire pe care o lăsăm copiilor noștri, ca mesaj, ca atitudine, ca punct dincolo de care nu mai există întoarcere față de prețuirea față de natură. SGR va primi sprijin din partea tuturor românilor și putem să spunem că va fi cel mai mare Sistem Garanție-Returnare din lume. Un proiect mare, în opinia mea, este acel proiect care pune toată țara în mișcare, care implică toți românii și reușește să schimbe viața fiecăruia dintre noi. Acest sistem ne va uni pe toți și nu întâmplător i-am spus Hora Reciclării. SGR este cu siguranță binevenit, pentru că pornim de la o rată de 12-13% la colectare separată și ne propunem pentru 2024 o țintă de colectare de 65%, pentru 2025 - 80%, iar începând cu 2026, speranța noastră este că acest sistem va genera o rată de colectare a acestor ambalaje de peste 90%, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.
Tot în această săptămână, cu trei zile înainte de lansarea oficială a SGR, RetuRO a inaugurat primul centru de colectare la Bonțida.
Deoarece până la jumătatea anului 2024 la raft se vor regăsi, în paralel, produse în ambalaje clasice și produse cu codul de bare SGR, până la epuizarea stocurilor, dar și pentru că au rămas în discuție situații speciale precum băuturile spirtoase sau vinurile vechi, ale căror stocuri nu pot fi epuizate într-un termen atât de scurt și este posibil să devină obiectul unor excepții de la HG 1075/2023 pentru modificarea HG 1074/2021, ținta de colectare de 65% amintită de ministrul Mircea Fechet ar putea fi prea optimistă.
Au rămas în continuare multe lucruri de rezolvat pentru ca nivelul de colectare a deșeurilor de ambalajee să ajungă la parametrii stabiliți la nivel european. Cele mai recenta provocări, preluate din Green Deal și transpuse în practică prin PPWR, vor stabili prin regulament aplicabil tuturor statelor membre UE reguli mult mai stricte pentru ambalaje, inclusiv pentru cele din industria bunurilor de larg consum.
Cu toate acestea, un obiectiv de colectare reprezentând jumătate din ambalajele puse pe piață anual ar reprezenta pentru România un pas uriaș în direcția reciclării și a circularității materialelor destinate ambalajelor, cu atât mai mult cu cât la 30 noiembrie 2023, România înregistrează 347 de mii de tone de plastic nereciclat în acest an, cantitate pentru care trebuie să contribuie la bugetul de mediu al Uniunii Europene cu suma de 217,5 milioane de euro. Prin atingerea unor ținte de 80-90% în următorii ani, obiectiv ce poate fi atins prin consecvența stabilirii valorii garanției în raport cu rata de colectare, România ar putea plăti către bugetul de mediu al Uniunii Europene cu aproximativ 50 de milioane de euro mai puțin, având în vedere că ambalajele incluse în SGR reprezintă 30% din totalul ambalajelor ce sunt puse pe piață anual.
