”Cum și-a ajustat shopperul român comportamentul de cumpărare în prima jumătate a acestui an? Vom analiza datele despre consumul de acasă, prin lentila datelor de consumer panel pe care GfK le colectează din 6000 de gospodării. Cheltuielile medii ale unei gospodării au crescut, în medie, cu 8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere are în spate, printre altele, și inflația. Până la finalul lunii iunie nu se observă o reducere a frecvenței de cumpărare. În precedenta criză din 2008-2009, acesta a fost fenomenul care s-a manifestat o perioadă destul de lungă de timp. Dacă analizăm în profunzime datele pe categorii de familii sau în funcție de venitul gospodăriei, vedem însă câteva schimbări care au început să se producă. Astfel s-a redus frecvența de shopping pentru familiile tinere, de până în 35 de ani și fără copii.Dar pentru această categorie de vârstă se poate presupune că a reluat obiceiurile de consum out of home pe care le avea înainte de pandemie. În ceea ce privește valoarea medie cheltuită la o sesiune de shopping se vede că aceasta a crescut pentru categoriile de clienți cu venituri mici, ceea ce demonstrează încă o data că cele mai afectate categorii în perioadele inflaționiste sunt segmentele de populație cu venituri mici. Mai mult, produsele care au atins cel mai mare nivel al scumpirilor sunt cele cuprinse în categoria produselor de bază și care se regăsesc preponderent în coșurile de cumpărături ale familiilor cu venituri mici”, a spus Lavinia Neagu, Market Research Consultant GfK România, la a 10-a ediție Club Retail.
Lavinia Neagu a precizat că din datele colectate de GfK rezultă o creștere a frecvenței vizitelor în magazine de tip discounteri și în supermarketurile lanțurilor internaționale de retail, în timp ce se constată o scădere a frecvenței vizitelor în lanțurile locale de retail și în comerțul tradițional. Downtradingul alimentează creșterea formatelor de discount, în detrimentul hipermarketurilor și al comerțului traditional. Se remarcă, de asemenea, o reducere a numărului de magazine din care o familie își face cumpărăturile. Dacă anul trecut o familie mergea în medie în 12 magazine pentru cumpărături, anul acesta merge doar în 11 magazine în medie, iar maim ult de jumătate dintre familiile chestionate sunt sub această medie de 11 magazine.
”Dacă în prima jumătate a anului 2021 shopperii migrau ușor către produse mai scumpe stabilind un trend de up trading, în prima jumătate a acestui an trendul s-a inversat și shopperii se uită tot mai des la produse mai ieftine. Acest fenomen de downtrading se regăsește cu precădere în magazinele mari – hipermarketuri și discounteri - și are ca efect imediat creșterea volumelor de vânzări pe produsele ieftine, implicit un impact negative pe volumele de vânzări medium și premium. La nivel de categorii, pentru a înțelege modul în care inflația se corelează cu dow tradeing-ul și cu volumele am clasificat toate categoriile de FMCG în trei grupe. Pentru 14% din categorii nu am remarcat inflație în acest interval. Pentru 21% dintre categorii, inflația a depășit nivelul mediu al pieței. În general, în această grupă întră categoriile ce au produse cu rotație mare la raft. 67% dintre categorii sunt afectate de inflație, însă până în luna iulie 2022 acest effect era sub nivelul mediu al pieței. În special în zona de non food, atât în home care cât și în personal care, domină categoriile în care shopperii au migrat către produse mai ieftine”, a mai spus Lavinia Neagu.
Concluziile trase din analiza realizată de GfK sunt că procesul de renunțare a shopperului de a mai face cumpărături din anumite categorii s-a intensificat în al doilea trimestru al anului 2022. Pentru 30% dintre categorii, este vorba doar despre o reducere a volumelor achiziționate/act de cumpărare. Pentru alte 9% dintre categorii, reducerea frecvenței de cumpărare a fost principalul factor de scădere a volumelor vândute.
”Dintre toate grupele de prețuri, privat label au înregistrat cea mai bună dinamică de creștere în prima jumătate a acestui an. Discounterii au un aport mare la această evoluție, iar volumele în creștere au fost înregistrate atât pentru produsele economy cât și pentru cele premium. Avansul mărcilor private s-a întâmplat în detrimental brandurilor mainstream”, a mai menționat Lavinia Neagu.
A zecea ediţie a Clubului de Retail, dedicată tuturor operatorilor din industria bunurilor de larg consum care caută să deturneze actuala criză către un sens pozitiv, este susţinută de cele mai puternice companii şi branduri din acest domeniu.
