Prezent în calitate de speaker la a treia ediție a conferințelor Sustainability & CSR Excelllence, cu tema Next Challenge - Circular Economy, Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a remarcat preocuparea companiilor pentru realizarea unor proiecte sustenabile, dar și absența unor date concrete privind obiectivele atinse prin intermediul acestor proiect. Vinovate nu ar fi doar companii, ci și actuala structură a legislației, prea puțin riguroasă în ceea ce privește raportările și auditul datelor din rapoarte.
„După cum vedem, avem proiecte frumoase, băgăm bani în ele, din ele ies și rapoarte. Apoi mergem acasă și ne uităm la știri. De la începutul acestui an, aproape că nu a fost buletin de știri care să nu ne arate cât de rău ratăm. În sustenabilitate, de început am început bine de fiecare dată, cu fiecare nou proiect, cu fiecare nou an fiscal, cu fiecare nou ministru. Problema este că de fiecare dată am început. Și atât. Nu vreau să se creadă că fac pe lupul moralist și că Ministerul Mediului este acel catalizator de direcție strategică ce vă ajută să mergeți pe calea corectă, pentru că știm cu toții că nu este așa. Aș vrea să încerc să ajut la ceea ce cred eu că poate să ne ducă, de la proiecte frumoase, la rezultate concrete. Am văzut în datele prezentate aici că la nivel planetar stăm prost, la nivel european depinde pe cine întrebi, iar la nivel național, în perioada pe care o traversăm, mai avem foarte multe lucruri de făcut. Personal, cred că uleiul ce unge acest angrenaj sunt datele. 100 de copaci plantați e mult sau puțin? 100 de copii întorși la școală, 100 de bătrâni ajutați, 100.000 de euro investiți în sustenabilitate, este mult sau puțin? Depinde la ce te raportezi, iar această problemă o putem rezolva doar cu date”, a spus Raul Pop.
Secretarul de Stat în Ministerul Mediului spune că în România avem o lipsă de obișnuință să lucrăm cu date relevante, justificată în anumite cazuri de lipsa unor sisteme de raportare sau o deficiență la sistemele existente. Cei care lucrează în sistemele tehnice știu foarte bine că au probleme în a face raportări către stat, la fel de bine cum au probleme în a face raportări către proprii angajați. Raul Pop spune însă că nici angajații nu au capacitatea de a interpreta datele, astfel încât să înțeleagă cât este de relevantă o acțiune derulată de companie.
„Raportarea nonfinanciară, în România, este în realitate voluntară. E drept că legea spune că unele companii au obligația să depună o astfel de raportare, dar nu au nici o obligație despre ce să includă în ea. Sunt foarte puține voci care cer ca această raportare să fie obligatorie, comparabilă sau exprimabilă în niște dimensiuni relevante. Jumătate din cei prezenți aici lucrăm cu primăriile. Ce îl motivează pe un primar să întreprindă acțiuni sustenabile? Votantul. Învățații pe angajații dumneavoastră să-și ceară drepturile în fața primarilor! Pentru companii, lucrurile sunt clare. Companiile există ca să dezvolte activități economice, ca să genereze profit. Mai nou, s-au trezit unii să spună că nu profitul înseamnă tot, pentru că există grupuri de oameni care sunt atenți la ceea ce face o companie, în afară de profit. Poate poluează, poate are un impact negativ în comunitate, un impact secundar pe care nu îl administrează pentru că nu a considerat că este treaba companiei să se ocupe de aceste aspecte. Și probabil nici nu era în atribuțiile companiei, atunci când a început activitatea economică”, a spus Secretarul de Stat în Ministerul Mediului.
După ce a „amendat” cadrul legislativ care stabilește modul relaxat în care companiile pot face raportările nonfinanciare – relaxat în raport cu parametrii stabiliți în standardele internaționale GRI - Raul Pop a revenit la temele pe care audiența aștepta să le abordeze.
„Îmi doresc foarte tare să învățăm să lucrăm împreună. Nu este foarte greu. Economia circulară creează dependență între actorii din acel lanț. Este și forța ei, este și vulnerabilitatea ei. Subiectele momentului – sistemul garanție returnare (SGR) și directiva single use plastics – sunt atât de complexe încât nu pot fi rezolvate cu un singur instrument. Sistemul Garanție Returnare nu este o soluție miraculoasă. Reglementarea va ieși în perioada următoare, dar eu sper că va fi modificată, pentru că acum ne spune că e bine să reciclez PET-ul de la suc, dar nu e bine să reciclezi PET-ul de alcool sanitar, de la oțet sau ulei. La fel, e bine să reciclezi sticla de bere, dar nu e bine să reciclezi borcane. Astea sunt inepții. În plus, acest SGR se referă la ambalajele nereutilizabile, când de fapt interesul companiilor trebuie să fie orientat să recupereze ambalaje reutilizabile, pentru a avea cel mai mic impact asupra resurselor, asupra mediului. În această direcție trebuie să mergem când vorbim despre economia circulară. Dar SGR va rezolva 5-7% din problema deșeurilor de ambalaje”, a punctat Raul Pop.
În ceea ce privește Directiva Single Use Plastics, Raul Pop spune că ceea ce se cere Ministerului Mediului de către agenții economici, în special producători de mase plastice și retaileri, este în contradicție cu ceea ce se declară. „Toți vor să știe cum va ieși directiva astfel încât se le afecteze cât mai puțin businessul, să poată vinde cât mai mult din aceste produse înainte ca ele să fie interzise definitiv”, a mai spus Raul Pop.
Vezi speach-ul integral al lui Raul Pop aici:
Ediția a treia a Conferinței Sustainability & CSR Excellence, cu tema Next Challenge – Circular Economy, a avut loc pe 16 iunie pe peluza Complexului Hotelier Caro. Detalii privind discursurile speakerilor găsiți pe www.revista-piața.ro și pe www.csrexcellence.ro.
Parteneri ai ediției din acest an au fost:
