Multe țări europene reglementează în această perioadă sisteme de garanție returnare pentru ambalajele de băuturi. Cu o decizie luată în 2018 și cu un proiect finalizat (n.r. - dar încă nelegiferat) care conține prevederi detaliate privind acest sistem, România ar putea deveni un lider în sud-estul Europei, fapt recunoscut de experți la nivel internațional în cadrul dezbaterilor organizate pe 9 decembrie de către Reloop Platform, organizație recunoscută pe plan european pentru obiectivele ambițioase privind economia circulară.
Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a deschis lucrările webinarului, menționând provocările României în materie de deșeuri și importanța implementării sistemului de garanție returnare ca unul dintre cele mai importante instrumente către o economie circulară. Ministrul Mediului a rezumat principiile cheie ale sistemului de garanție returnare în România și anume faptul că ”sistemul trebuie să fie obligatoriu, centralizat, operațional la nivel național și non-profit.” În același timp a dat asigurări actorilor de pe piața din România cu privire la implementarea corectă a acestui sistem în care costurile tuturor comercianților, inclusiv a magazinelor mici, vor fi acoperite. Prin această mențiune, Mircea Fechet a răspuns astfel temerilor manifestate de micii comercianți, care se tem că sistemul de garanție returnare le va afecta businessul.
”Proiectul de hotărâre referitoare la sistemul garanție returnare pus la punct de către Ministerul Mediului din România este mult mai detaliat decât alte acte normative similare din Europa, oferind îndrumare clară privind implementarea sistemului pentru toți actorii din piață”, apreciază Anna Larsson, Director Reloop Platform și expert UNDP pe domeniul sistemelor de garanție returnare și responsabilitate extinsă a producătorilor.
Modul în care autoritățile au reușit să finalizeze un set complex de măsuri în vederea implementării eficiente a sistemului a fost recunoscut în cadrul evenimentului de către vorbitori. Deși majoritatea au subliniat, în urma lecturii proiectului de Hotărâre de Guvern, că România ar putea deveni referință în Europa pentru implementarea sistemului garanție returnare, aceștia au semnalat și anumite aspecte ce ar putea fi nefavorabile în implementare și de care autoritățile de la București trebuie să țină seama încă de la inițierea implementării sistemului.
Cele mai importante observații :
• Timpul stabilit pentru implementare ar trebui să fie de minim 18 luni, astfel încât să existe o perioadă în care sistemul să funcționeze în probe, fără obiective de performanță în ceea ce privește returnarea;
• Un număr prea mare de companii producătoare vizate de sistemul garanție returnare – aproximativ 5.000 de companii – nu fac parte din nici o asociație și nu sunt membre în nici o organizație ce i-ar putea reprezenta în cadrul SGR. Guvernul ar trebui să deruleze campanii de conștientizare în rândul antreprenorilor prin care să îi determine pe aceștia să se implice direct în asociații care să fie parte din sistem;
• Legislația secundară trebuie adoptată în prima perioadă a implementării sistemuluiu și trebuie să clarifice dacă garanția este considerată încasare și este purtătoare de TVA. În caz contrar, sistemele informatice pentru încasarea garanției trebuie să constituie un upgrade al sistemelor de gestiune;
• Nu trebuie ignorată comunicarea utilității sistemului către consumatorul final, deoarece performanța sistemului și cantitatea de ambalaje returnate depinde de consumatori. În aceeași direcție, autoritățile trebuie să ia în calcul posibilitatea modificării valorii garanției mai des decât o dată la 12 luni, pentru a asigura performanța financiară a sistemului încă din primul an;
• Sistemul garanție returnare trebuie însoțit în plan legislativ de măsuri și facilități pentru încurajarea utilizării ambalajelor ce pot fi reumplute, precum și a ambalajelor reutilizabile, în cazul altor produse decât cele vizate prin sistemul SGR.
Miks Sturitis, reprezentantul organizației producătorilor ce candidează pentru preluarea sistemului din Letonia, a subliniat că nu este foarte mult timp la dispoziție pentru partea de implementare, de aceea organizația sa deja a demarat pregătirile necesare, în întâmpinarea procesului legislativ din această țară. ”Viziunea noastră ca organizație de producători este să avem colectare maximă pentru ambalajele de băuturi, planificând deja ținta de colectare de 89% pentru al treilea an de funcționare a sistemului,” a adaugat Sturitis.
Gintaras Varnas, directorul operatorului de sistem din Lituania, a subliniat importanța derulării unei astfel de campanii înainte de implementarea sistemului, funcțional din 2016, prin care s-a încercat transmiterea a două aspecte: cât de simplă și ușoară va fi funcționarea acestui sistem, iar pe de altă parte a subliniat faptul că această garanție nu este o creștere de preț iar cumpărătorii primesc toți banii înapoi și în plus contribuie la un mediu mai curat.
În ceea ce privește proiectul legislativ privind implementarea SGR, interpretarea lui pe piața internă este mai puțin optimistă decât sunt semnalele venit din exterior. Chiar ministrul Mircea Fechet s-a arătat surprins că pentru un proiect de 23 de pagini lansat în dezbatere publică a primit nu mai puțin de 60 de pagini de observații de la asociațiile producătorilor și ale retailerilor.
Despre cum este interpretat proiectul pe piața internă, revista PIAȚA a scris în articolul :
Ținte prea ambițioase pentru un proiect imperfect
iar despre opinia producătorilor și a asociatiilor de producători a scris:
Julia Leferman, Asociația Berarii României: „Compania care va administra sistemul ar trebui gestionată de industriile vizate”
Robert Uzună, Ursus Breweries: „Entitatea care va opera acest sistem va fi unul dintre cei mai mari jucători la nivel național în piața de logistică”
Alice Nichita, președinte ANBR : ”Noi vedem sistemul garanție-returnare operațional din martie 2023, un an mai târziu, tocmai pentru că ne dorim să funcționeze la parametri optimi încă de la început”
Tocmai pentru a clarifica o parte dintre aceste aspecte, ministrul mediului a anunțat organizarea unei dezbateri publice asupra proiectului de HG pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.
Dezbaterea va avea loc luni, 14 decembrie 2020, ora 10:00. Întreaga dezbatere va fi transmisă, în direct, pe pagina de Facebook a MMAP.
La dezbaterile inițiate de Reloop au participat reprezentanți ai autorităților, producătorilor, societății civile și jurnaliști din Austria, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Turcia, Ungaria.
