„O să vă vorbesc despre ceea ce înseamnă cu adevărat raportul de sustenabilitate, despre cum ajungem la acei indicatori specifici businessului. Coordonez în cadrul The CSR Agency divizia de raportare nonfinanciară. The CSR Agency oferă consultanţă în domeniul sustenabilităţii, organizează traininguri, lucrăm alături de companiile din România la dezvoltarea strategiilor de sustenabilitate.
Care sunt aspectele globale în care se acţionează pentru sustenabilitate? Un raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii spune că la nivel mondial se realizează anual profituri de 150 de miliarde de dolari din munca forţată. Mai ştim de la ONU că anual opt milioane de tone de plastic se duc în mările şi oceanele planetare. Acest plastic ucide, tot într-un an, un milion de păsări marine şi 100.000 de mamifere acvatice. Comportamentul de consum şi paradigma prin care maximizarea profitului este singurul indicator ce contează ne-a adus într-un moment de criză, vorbim despre distrugerea ecosistemelor, despre încălcarea drepturilor omului, nu mai vorbim despre schimbări climatice, spunem criză climatică, atât de gravă este situaţia.
Dacă până în 2013 toate referirile la sustenabilitate şi dezvoltare durabilă menţionau caracterul voluntar al acțiunilor derulate de companii, organizaţii sau persoane, în 2014 Directiva 95/UE spune că toate companiile cu peste 500 de angajaţi trebuie să publice un raport din care să reiasă acţiunile derulate în scopul sustenabilităţii businessului, care să permită tuturor stakeholderilor să vadă cum ajunge compania la acel profit. Directiva a fost transpusă şi în România prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 1938/ 2016, dar s-a revenit asupra lui în 2018 pentru a elimina noţiuneas „entităţi de interes public”.
În România sunt peste 650 de companii cu mai mult de 500 de angajaţi, speră că în timp vom răsfoi tot atâtea rapoarte. Directiva Europeană 95 oferă companiilor oportunitatea de a se diferenţia de competitori, de a face un pas înainte şi a arăta stakeholderilor care este contribuţia în sustenabilitate, de a arăta clienţilor că economisesc resursele, că reduc amprenta de mediu.
Revenind la indicatorii la care trebuie să intervină o companie, aceștia pot fi foarte ușor identificați în timpul unui proces de raportare nefinanciară sau raportare de sustenabilitate.
Astfel, la finalul unui ciclu de raportare nefinanciară, compania identifică zonele unde activitatea sa are impact și, ceea ce este foarte important, care sunt procesele din business care duc la apariția acelui impact. În felul acesta, deciziile sunt luate pe baza unei radiografii a businessului, care relevă domeniile unde compania trebuie să intervină pentru diminuarea impactului ne-negativ sau, de ce nu, pentru creșterea impactului pozitiv asupra economiei, mediului și societății.
Procesul pornește cu o serie de indicatori standard ce descriu activitatea organizației și oferă o imagine de ansamblu asupra principiilor și valorilor pe care este construită compania. O prezentare generală ce se adresează tuturor categoriilor de stakeholderi, fie că vorbim despre autorități, furnizori, clienți, jurnaliști sau angajați. Mergând mai departe, începem să evaluăm indicatorii specifici, care într-un anumit punct al procesului depind și de sectorul de activitate al companiei. Spre exemplu, activitatea și impactul unei companii din industria cimentului sunt raportate printr-o serie de parametri care nu pot fi aplicați în mod similar unei companii din industria FMCG sau unei companii din sectorul financiar-bancar.
Cea mai utilizată metodologie de raportare nefinanciară atât la nivel mondial, cât și în România, este cea definită de Standardele Global Reporting Initiative. Stabilirea indicatorilor relevanți pentru companie, în funcţie de domeniul în care aceasta activează, poartă numele de analiză de materialitate și se realizează pornind de la o listă extinsă de 40-50 de teme. Într-o primă fază, aceste teme sunt evaluate de specialiști din cadrul companiei, care stabilesc, prin notele pe care le acordă, măsura în care tema reflectă impactul economic, social și de mediu al companiei.
Este recomandat ca temele să fie trecute prin două filtre: impact și influență asupra stakeholderilor. Astfel, în paralel cu prima fază a procesului de care vă povesteam mai devreme, compania realizează și o consultare a stakeholderilor: furnizori, prestatori de servicii, consumatori, clienți, angajați, autorități, reprezentanți ai presei, ai organizațiilor nonguvernamentale etc.
Stakeholderii primesc aceeași listă de teme și le evaluează în funcție de cât de mult sunt influențați de activitatea companiei în acea direcție. Dacă un producător are emisii foarte mari, această situaţie ar putea determina un partener de business să renunţe la colaborare sau un consumator să nu mai cumpere produsul companiei? Dacă angajaţii companiei au parte de un tratament lipsit de etică, pe consumator îl vor influenţa aceste aspecte?
Răspunzând la aceste întrebări, pe lângă faptul că organizația își face o imagine clară asupra indicatorilor de sustenabilitate pe care trebuie să raporteze, toate aceste grupuri de stakeholderi oferă companiei informații foarte valoroase, care îi permit să rămână conectată la contextul local al sustenabilității. La finalul procesului de materialitate, temele sunt prioritizate pe baza celor două dimensiuni (intern-impact și extern-influență). Notele obținute sunt introduse în ceea ce Standardele GRI numesc matrice de materialitate, matrice care constituie practic reprezentarea grafică a rezultatelor obținute în urma procesului”, a precizat Andreea Ghiocel, Operational Manager Reporting Division la The CSR Agency, în cadrul conferinţei CSR EXCELLENCE - TIME TO SHARE.
Prima conferinţă ce a avut ca temă sustenabilitatea şi responsabilitatea socială corporativă în industria bunurilor de larg consum – TIME TO SHARE - a reunit peste 100 de personalităţi în domeniu şi reprezentanţi ai celor mai importante companii din FMCG şi retail alimentar pentru a dezbate teme de actualitate. Parteneri ai Conferinţei SUSTAINABILITY & CSR EXCELLENCE – TIME TO SHARE au fost companiile: Kaufland România, Coca-Cola HBC România, Lidl România, Ursus Breweries România, Mondelez România, Unilever SCE, CHEP Pooling Services România, Profi Rom Food, Edenred România cu programul FOOD şi Artmatch cu brandul James Harvest.
Între speakerii evenimentului s-au numărat: Valer Hancaș - Director Comunicare & Corporate Affairs la Kaufland România, Irina Ionescu - Public Affairs & Communication Manager la Coca-Cola HBC România, Katharina Scheidereiter - CSR Manager la Kaufland România, Dana Dobrescu - Corporate & Government Affairs Manager la Mondelez România, Cristina Hanganu - Director de comunicare & CSR la Lidl România şi Vicepreşedinte al Global Women in PR România, Irina Urechean - Senior Category Manager Home Care la Unilever SCE, Robert Uzună - Vicepreședinte Corporate Affairs la Ursus Breweries, Gabriel Ivan - Country General Manager la CHEP, Andreea Ghiocel - Operational Manager Reporting Division, The CSR Agency, Alina Liciu - Corporate Sustainability Consultant, Founder The Azores Sustainability & CSR Services, Marius Luican - General Manager, Reveal Marketing Research.
Pe de altă parte, Mihaela Nabăr, Director Naţional World Vision România şi Andrei Coşuleanu, preşedinte Act for Tomorrow, au prezentat perspectiva ONG-urilor, a celor care implementează proiecte de sustenabilitate.
