Eficienta – termenul atat de necunoscut functionarilor din ministere sau agentii, in care ar fi trebuit ca orice companie solicitanta sa gaseasca consultanta necesara finantarii proiectului.
Ce legatura exista intre pretul alimentelor si fondurile europene? Aparent, intrebarea suna precum cele din anecdotele populare privind dezbaterile de la Radio Erevan. Practic, aceasta intrebare nu si-a gasit raspunsul la timp aici, pe meleagurile dambovitene, iar cei care suporta consecintele acestei dileme neelucidate sunt consumatorii romani. Cu aproximativ 7 ani in urma, intrarea in Uniunea Europeana a Romaniei aducea cu sine cea mai mare promisiune politica de dupa 1990: fonduri europene de peste 13 miliarde euro erau puse la dispozitia Romaniei pentru dezvoltare economica in urmatorii 7 ani! Titlurile programelor de fi nantare lansate ulterior erau traduse in limba romana atat de pompos si elaborat incat adeseori puteau fi confundate cu discursurile sterile despre productivitate si performanta in munca din perioada comunista. Poate si din acest motiv, intreprinzatorii romani au batut mai usor la usile bancilor pentru a fi nanta dezvoltarea afacerii, decat la usile functionarilor ce ar fi trebuit sa aprobe proiecte fi nantate partial din fonduri europene.
Asa s-a ajuns in situatia dramatica in care finantarea cu fonduri UE era la fel de inaccesibila ca finantarea prin Bursa de Valori, adica si intr-un caz si in celalalt costurile fi nantarii, calculate in spirit antreprenorial si nu contabilicesc, erau mai mari decat dobanzile bancare la credite. Am spus costuri calculate in spirit antreprenorial pentru ca, de multe ori, valoarea timpului pierdut pentru obtinerea fi nantarii, oportunitatea fi nantarii intr-un anumit moment sau resursele umane alocate obtinerii fi nantarii nu au fost luate in calcul nici de expertii Bursei de Valori, nici de sefi i politici ce conduc Agentiile care gestioneaza banii si proiectele europene. Asa s-a ajuns in situatia in care pregatirea unui proiect de fi nantare pentru o suma de 500.000 de euro sa dureze mai mult de 10 luni, cu toate actele necesare dosarului si sa implice costuri ce reprezinta aproape 10% din suma solicitata.
Tocmai analizand exemplul anterior am descoperit cuvantul care ar fi trebuit sa fi e cheia succesului pentru fondurile europene in Romania si raspunsul la intrebarea de la inceputul articolului. Efi cienta – termenul atat de necunoscut functionarilor din ministere sau agentii, in care ar fi trebuit ca orice companie solicitanta sa gaseasca consultanta necesara fi nantarii proiectului. Efi cienta – termenul prin care orice proprietar sau manager de companie de productie ar fi trebuit sa se poata diferentia de competitori. Absenta acestui termen, atat in activitatea publica, dar mai ales in activitatea economica, a ajuns acum sa coste. Absenta efi cientei in agricultura inseamna importuri, iar importurile se scumpesc. Absenta efi cientei in productie inseamna costuri de productie mari si implicit preturi mai mari pentru consumatorul fi nal. Vorbim dupa 7 ani in care nu au fost utilizate fondurile europene despre proiecte care ar fi trebuit sa atenueze efectele secetei, ale proprietatilor agricole excesiv de fragmentate, despre depozitele de colectare si sortare legume si fructe. Vorbim total inefi cient despre proiecte care ar fi trebuit demarate in urma cu sapte ani, iar acum efectele ar fi fost vizibile. Stiti unde? In preturile alimentelor, preturi care au inceput din nou sa creasca... si vor creste continuu pana cand nu vom mai vorbi, dar vom face!
