In primele zile din noiembrie, guvernatorul Bancii Nationale a transmis publicului unul dintre cele mai dure mesaje din ultimii 10 ani. Ceva similar, dar formulat cu mai multa blandete, a fost doar mesajul transmis politicienilor la numai 20 de zile de la ocuparea pozitiei de prim ministru, la inceputul anului 2000. De aceasta data insa, Mugur Isarescu a lasat diplomatia in biroul sau din BNR si a venit la conferinta pregatit de confl ict, inarmat cu tot arsenalul de avertismente si acuzatii cu care se poate dota un guvernator de banca nationala.
Mesajul dur, transmis de guvernator timp de mai bine de o ora, poate fi sintetizat intr-o singura fraza astfel: guvernantii au gresit mult in ultimii ani risipind banul public, companiile au gresit orientand strategia catre volume de vanzari si mai putin catre performanta si productivitate, presa a gresit prin mesajele alarmiste privind scumpirile, cetatenii au gresit in ultimii ani consumand pe credit. Cu alte cuvinte, aceste greseli trebuie stopate, romanii trebuie sa se trezeasca la realitate si sa-si reevalueze performantele.
Mugur Isarescu a mai transmis insa un semnal ascuns, pe care guvernantii si companiile refuza sa-l vada ca pe o amenintare reala pentru anii urmatori. In discursul lui este evident ca economia a atins un prag al suportabilitatii si ca depasirea acestui prag inseamna intrarea in recesiune, adica tot un fel de criza, mai suportabila ca efecte, dar intinsa pe o perioada de timp mai lunga. Mesajul indirect al guvernatorului mi-a amintit de afi rmatiile lui Nouriel Roubini, americanul profesor de economie care a prezis criza economica globala, efectele si durata ei. Roubini a avertizat in 2008 ca guvernele vor fi tentate sa creasca fi scalitatea pentru a face fata recesiunii, dar o fi scalitate excesiva conduce la cresterea preturilor si a infl atiei, ceea ce poate impinge economia intr-o criza de tip W. Adica, atunci cand crezi ca ai depasit criza si indicatorii au inceput sa creasca , presiunea preturilor poate readuce criza economica, prin reducerea puterii de cumparare a consumatorului vlaguit de suprataxare.
Tradus in economia romaneasca, mesajul transmis de mesagerul Mugur Isarescu suna cam asa: guvernantii au redus salariile, pensiile, au crescut TVA cu 5%, au impozitat activitatile liberale, ar fi cazul sa se opreasca. Nici macar cresterea accizelor la tigari nu trebuie sa fi e o prioritate imediata, deoarece orice taxa in plus va dezvolta in acest moment economia subterana. Companiile ar trebui sa caute solutii la guvern si bani pentru tehnologii performante la banci, nu sa stea la rand pentru a aparea pe ecranele televizoarelor anuntand scumpiri. Iar presa sa renunte sa transmita mesaje alarmiste, care se resimt in luna urmatoare in infl atie si sa-si selecteze cu atentie invitatii, dupa competente.
Americanii, care nu au reusit sa asculte sfatul lui Roubini, anuntau la inceputul lunii noiembrie ca vor tipari o cantitate mare de dolari, ca urmare a puseului infl ationist. Vor fi romanii capabili sa inteleaga mesajul guvernatorului sau Banca Nationala va pune in functiune tiparnita anul viitor? Diferenta dintre noi si americani este una minora, dar esentiala: moneda lor e convertibila, de dolar sunt dependente rezervele valutare ale multor banci centrale.
