A început numărătoarea inversă pe banii dumneavoastră! Două evenimente importante vor marca această vară, indiferent de sectorul în care activează compania, indiferent dacă sunteţi retailer sau producător. Asta înseamnă că nu doar un ceas măsoară timpul care se scurge, ci două, iar de cât de abili sunt managerii sau antreprenorii depinde doar valoarea sumei economisite.
Primul eveniment are loc pe 25 mai, când intră în vigoare General Data Protection Regulation (GDPR), regulamentul privind protecţia datelor personale, care transformă datele personale ale consumatorilor, din peștișorul de aur al departamentelor de marketing, în castane fierbinți. Companiile trebuie să reconstruiască din temelii bazele de date și să ceară consimțământul a mii de persoane pentru prelucrarea acestor informații. Sau, aşa cum s-a exprimat un cititor după ce am analizat impactul GDPR în cover story-ul din luna decembrie, GDPR este ca şi cum cineva schimbă toate regulile de circulaţie şi pentru o scurtă perioadă de timp nu vor mai exista nici şoferi cu carnet de conducere valid. Ideea este simplă: regulile se schimbă, ele trebuie respectate, iar pentru că ai nevoie să circuli, plăteşti să faci din nou şcoala de şoferi. În cazul GDPR, companiile trebuie să investească în consultanţă, consiliere pentru fluxul de date utilizate, softul care să asigure protecţia datelor stocate şi modul de verificare a utilizatorilor. Dintre toate, problema consultanţilor şi cea a softiştilor pare să fie deja foarte fierbinte. Am întrebat un consultat dacă pot să-l recomand unui producător lactate, mi-a spus că da, dar e liber abia în noiembrie.
Mult mai rău stăm însă la capitolul servicii software, tocmai în România, ţara în care fiecare al treilea tânăr visează să fie programator! Când am cerut să-mi recomande un softist sau o companie mică ce se poate ocupa de datele personale până ce pot prelua în siguranţă problemele, consultantul s-a amuzat copios. Mi-a amintit că pe 1 iunie şi pe 1 august sunt termenele limită pentru conectarea caselor de marcat la serverele ANAF. Şi că toţi programatorii capabili au deja contractele aranjate până la vară, pe sume aproape duble faţă de cele cu care erau plătiţi în anii anteriori.
Cu alte cuvinte, conectarea la sistemul centralizat de monitorizare fiscală este o altă cheltuială îmbrăcată frumos în prevederi legale. O cheltuială care, însumată, se ridică la aproximativ 35 de milioane de euro. Şi care, cumulată cu un minim de 65-70 de milioane de euro, costuri estimate sumar pentru implementarea GDPR în sectorul bunurilor de larg consum, ilustrează imaginea decapitalizării unei industrii. O industrie care nu se poate plânge de absenţa lichidităţilor, dar care are la îndemână şi pârghia de a transfera aceste cheltuieli în preţurile afişate pe rafturi.