Interviu cu Aron Ioan Popa, presedintele Autoritatii de Audit, institutie din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei, care raporteaza direct Comisiei Europene
Cum au fost depistate neregulile din cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)? Au existat anumite suspiciuni?
Actualele deficiente ale POS DRU au fost constatate de auditorii Comisiei Europene (CE), ca urmare a unei misiuni de audit de sistem si audit de operatiuni, realizata la inceputul acestui an. Deficientele constatate au fost cuprinse intr-un proiect de raport, transmis autoritatilor romane in luna august impreuna cu o scrisoare de presuspendare a programului operational. O parte din deficientele identificate de auditorii CE au fost constatate si de catre Autoritatea de Audit in misiunile realizate in noiembrie 2011, iar in urma rapoartelor Autoritatii de Audit transmise CE in luna februarie, executivul comunitar a intrerupt platile. Pentru remedierea deficientelor, Autoritatea de Management a elaborat un plan de actiuni, care a fost transmis CE. Ulterior, in cursul lunii noiembrie, auditorii de la Bruxelles au realizat o misiune pentru a verifica masurile luate pentru imbunatatirea sistemului, astfel incat sistemul de management sa asigure prevenirea, detectarea si corectarea erorilor.
Romania a avut patru programe operationale pre-suspendate, cel pentru Mediu fiind recent deblocat. Care sunt cerintele Comisie Europene astfel incat sa fie reluate platile?
Cerintele Comisie Europene au fost formulate la nivelul fiecarui program operational aflat in etapa de presuspendare. Cu titlu general se pot mentiona: planul de actiune general, care contine masurile care trebuie inca implementate si rezultatele obtinute, iar Autoritatea de Management si/sau Organismul Intermediar trebuie sa ia masurile necesare, in scopul de a asigura eficacitatea si calitatea verificarilor de management, dar si legalitatea si regularitatea procedurilor de achizitii publice, precum si a cheltuielilor certificate Comisiei. De asemenea, Autoritatea de Audit trebuie sa furnizeze o opinie de audit cu privire la functionarea eficienta a Sistemului de Management si Control, respectiv sa evalueze masurile generale corective pentru a asigura eficacitatea acestui sistem privind achizitiile publice.
Putem indeplini aceste conditii in termen de 60 de zile?
Acest termen depinde foarte mult de actiunile pe care le intreprind Autoritatile de Management si de factorii de decizie de la nivelul institutiilor care gestioneaza fondurile europene, iar Autoritatea de Audit are nevoie de un timp rezonabil pentru analiza acestor actiuni si pentru a transmite o opinie Comisie Europene.
Care sunt recomandarile Autoritatii de Audit? Care ar trebui sa fie lista de prioritati a autoritatilor de la Bucuresti pentru ca platile sa fie reluate?
Autoritatea de Audit are mentionate si indicate, in fiecare raport pe care-l emite, masurile care trebuie intreprinse la nivelul fiecarui program operational. In general, vorbim despre intarirea controalelor de prim nivel, astfel incat sa creasca eficienta lor, rezolvarea conflictelor de interese, consolidarea eficientei verificarilor privind achizitiile publice.
Suspiciuni de frauda, conflict de interese si licitatii trucate. Acestea sunt problemele care au condus la pre-suspendarea a patru programe operationale, probleme care au conturat si imaginea Romaniei in randul statelor membre. Ce probleme au fost identificate insa in cazul altor state membre?
Din discutii informale si intalniri cu reprezentanti ai tuturor statelor membre, la care reprezentantii Romaniei au participat, au fost mentionate aspecte si situatii similare in special in domeniul achizitiilor publice.
In prezent, Romania trebuie sa deconteze de la bugetul national sumele aferente cererilor de rambursare in cadrul proiectelor europene. Este nevoie ca statul roman sa se imprumute pentru a sustine financiar implementarea acestor proiecte? Daca da, exista riscul de a se depasi deficitul stabilit prin acordul cu FMI si CE? Poate Romania negocia cu creditorii externi anumite conditii pentru ca acest posibil imprumut sa nu fie luat in calcul atunci cand vine vorba de deficit?
Un rol important in acest domeniu il are Ministerul Finantelor Publice, acesta fiind secondat de ministerele de linie, in cadrul carora functioneaza Autoritatile de Management. Daca masurile vor fi luate la nivelul Romaniei, exista posibilitatea ca banii sa fie utilizati pentru alte proiecte neafectate de nereguli. In ceea ce priveste negocierea unor anumite conditii cu creditorii externi, cred in mod cert ca acest subiect a fost abordat in cadrul ultimei vizite in Romania a reprezentantilor FMI.
In opinia dvs. care sunt motivele pentru care Romania a reusit sa absoarba atat de putin din fondurile europene alocate prin instrumente structurale? De ce credeti ca lucrurile au mers mai bine in cazul fondurilor pentru agricultura si dezvoltare rurala?
Printre principalele motivele care au condus la un grad scazut de absorbtie a fondurilor europene se numara: obtinerea cu intarziere a conformitatii pentru Programul Operational Sectorial Transport, neregulile gasite de auditorii europeni in domeniul achizitiilor publice, si nu in ultimul rand lipsa de personal din cadrul Autoritatilor de Management si a Organismelor Intermediare. Pe de alta parte, activitatea autoritatilor romane a fost concentrata mai mult pe reverificari. In ceea ce priveste fondurile pentru agricultura lucrurile au mers mai bine datorita experientei din perioada de preaderare, fondurile SAPARD, si datorita sistemului de derulare al fondurilor care este altfel construit, de exemplu sistemul electronic al APIA, unde eventualele modificari se fac direct la nivel de sistem.
Carte de vizita
S-a nascut la Sibiu, in 1958
Este licentiat in Stiinte economice la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Facultatea Finante Contabilitate
Este absolvent de cursuri post-universitare si de perfectionare in domeniile economic, fiscalitate, contabilitate, management, marketing si Drept la Academia de Studii Economice Bucuresti si la Universitatea Akron - SUA.
Detine calitatile de expert contabil, membru al CECCAR si de consultant fiscal, membru al Camerei Consultantilor Fiscali.
Din 1986 pana in 1990 si-a desfasurat activitatea ca economist la Combinatul Petrochimic Borzesti.
Din 1995 pana in 2000 a fost deputat, membru al Comisiei Buget, Finante si Banci.
In perioada 2004-2008 a fost senator, presedinte al Comisiei de Munca si Protectie Sociala (2004-2007) si presedinte al Comisiei de Buget, Finante, Activitate Bancara si Piata de Capital.
In 2008 a fost numit de Parlamentul Romaniei in functia de Consilier de Conturi, pentru un mandat de 9 ani.
Din 2008 este Presedintele Autoritatii de Audit - Curtea de Conturi a Romaniei.
