Revista Piata / nr.24 / octombrie 2006
Doua motive de ingrijorare: fluctuatiile de pret pe pietele internationale si accizele de pe piata interna
Intrebarea din titlu este, bineinteles, retorica. Ar fi greu de imaginat vreun bautor de cafea dispus sa renunte la o bautura atat de revigoranta si legata de atatea tabieturi placute. In pofida oricaror amenintari, n-ar renunta. Dar daca pretul cafelei ar creste puternic peste noapte? Nici atunci n-ar putea sa se dispenseze de aceasta inocenta placere. Si-ar echilibra insa bugetul afectat de scumpire, taind din alte capitole de cheltuieli.
Perspectiva despre care vorbim nu este doar o fantezie. Exista suficiente temeiuri sa se anticipeze o crestere a pretului cafelei pe pietele internationale. Iar afectati de scumpire vor fi toti consumatorii de pe mapamond. Cati la numar? Greu de spus, dar apelam la alt indiciu sugestiv: cafeaua este al cincilea bun de larg consum carte face obiectul comertului mondial. A depasit de mult, la noi, ca si aiurea, conditia de produs "de lux", intrand in categoria bunurilor curente si de nelipsit in orice gospodarie.
Acalmie pe piata interna
In luna august, pietele internationale au intrat in "vrie". Volatilitatea cotatiilor bursiere, mai ales pentru cafeaua Robusta, s-a accentuat brusc. Pe nepusa masa pentru neavizati, cotatiile au crescut abrupt. Contractele futures cu termen de expirare in luna noiembrie au fost evaluate la 1.520 dolari pe tona, pentru ca ulterior sa coboare, totusi, la 1.490 dolari. Cafeaua Robusta s-a plasat, in ziua de 18 august, la un pret de 1.477 dolari pe tona, un record.
Stabilirea pretului
- In principal, cafeaua comercializata pe pietele din New York si Londra influenteaza puternic cotatiile de pe intreaga piata internationala.
- Preturile sunt, in general, extrem de volatile, variind de la zi la zi, de la ora la ora, iar cateodata din secunda in secunda.
- Aceasta volatilitate se datoreaza, mai ales, marimii stocurilor mondiale, previziunilor asupra evolutiei vremii, insecuritatii politice si speculatiilor practicate pe pietele future.
Comertul mondial cu cafea
- In iulie trecut, exporturile de cafea au totalizat 7,38 milioane de saci, in crestere cu 7,93%, fata de luna iulie 2005.
- In ultimele 12 luni, (august 2005 - iulie 2006), piata mondiala a "inghitit" 84,73 milioane de saci - cu 5,64% mai putin decat in cele 12 luni anterioare (august 2004 - iulie 2005).
- Cafeaua Arabica si Robusta exportate in ultimele 12 luni au i nsumat 56,14 milioane de saci si respectiv 28,59 de milioane de saci.
- Cu 12 luni mai inainte, comertul cu cele doua sorturi de cafele se ridicase la 60,15 si respectiv, 29,64 milioane de saci.
Structura pietei mondiale
- In productia directa de boabe de cafea, sunt implicate circa 20 milioane de persoane care traiesc, de regula, in conditii de crunta saracie.
- Micii producatori nu au acces direct la pietele internationale, vanzandu-si cafeaua unor intermediari pe plan local. Acestia platesc cash, e drept, dar preturile oferite sunt atat de mici, incat nu acopera costurile de productie.
- 90% din cafea este cafea verde (nemacinata).
- Principalii producatori mondiali de cafea sunt Nestl, Procter&Gamble, Kraft si Sara Lee.
- Principalii comercianti sunt: Neumann Gruppe Gmgh, Volcafe, Cargill si ED&F Man.
Comerciantii au tinut sa avertizeze piata ca, de la inceputul acestei lunii, pretul acestui sort de cafea s-a majorat cu 17%. Nivelul atins in ziua de 22 august s-a situat la 78,68 centi americani per livra, cel mai inalt pret inregistrat in ultimii sapte ani. Cauza imediata a acestui "soc" al preturilor se datoreaza anticipatiei ca Vietnamul si, probabil, Brazilia - marii producatori in domeniu - isi vor reduce exporturile din cauza inrautatirii conditiilor climatice. Si cum un necaz nu vine niciodata singur, tarile africane si-au diminuat si ele livrarile. Un amanunt deloc neglijabil: majorarile de pret ale cafelei Robusta se rasfrang automat si asupra cafelei Arabica, adica asupra a 65% din cafeaua mondiala. Analistii pietei opineaza ca ne aflam abia la baza unei curbe ascendente a preturilor mondiale.
Politicile bugetare - intre incoerenta si incompetenta
Situatia nu este atat de neagra, cum ar parea la prima vedere. In 2005, comparativ cu anul anterior, pretul cafelei a crecut cu aproape 44%, fara sa fie afectata prea mult cererea globala.
Marii jucatori pe piata interna sunt Kraft Food Romania si Elite. Nici unul dintre ei nu pare sa fie alarmat de o eventuala majorare de preturi. Nici nu risca sa se aventureze pe terenul nisipos al prognozelor. Pentru ca asemenea pronosticuri pot fi infirmate de evolutii ulterioare, punandu-le sub semnul intrebarii credibilitatea. Dar si pentru ca fiecare companie isi stabileste politica proprie de preturi, pe care nu are de gand sa o dezvaluie concurentei. Experiente anterioare indeamna la prudenta.De altfel, in timp ce pretul pe pietele internationale a luat-o la vale inca de anul trecut, la noi n-a fost resimtita nici o majorare de pret la raft. Reducerea accizelor cu 20% a compensat practic majorarile de pret de pe pietele internationale.
Asta pana acum. La anul este prevazuta o reducere a acizelor doar de 10%, procent considerat insuficient fata de o probabila majorare a preturilor pe piata mondiala. Pentru consumatorul roman va veni un dificil moment al adevarului.
Distribuitorii de cafea sunt mult mai nemultumiti de accize decat de orice altceva. Alaturi de o mana de state europene, Romania practica antieconomicul sistem de accizare a cafelei. Accizele se ridica la 680 de euro pentru tona de cafea verde, 1.000 de euro pentru tona de cafea prajita si 4.000 de euro pentru tona de cafea solubila. Veniturile la buget obtinute din aceste accize se ridica la 1.880 miliarde lei. Mai urmeaza, cam pe acelasi palier, taxele la import. Pentru fiecare tona echivalent cafea neprajita importata se percepe TVA in vama de 325,4 euro.
Cine pierde si cine castiga
Consecintele negative depasesc insa castigurile pe care le vaneaza si la care tine cu atata ardoare statul. Se vad, mai intai, in consumul scazut de cafea: de 3 ori mai mic fata de media europeana (sub 2 kg pe cap de locuitor in raport cu 5,3 kg). Politica finantelor tinde sa transforme un produs curent intr-unul prohibitiv, dovada ca si cifrele de mai sus, modeste in sine, au inceput sa dea semne de declin.
Scumpindu-se la tarate, statul da unda verde contrabandei pe scara larga si revigorarii pietei gri. Destui negustori sunt implicati in exporturile clandestine de cafea, la comercializarea careia ocolesc, bineinteles, impozitele. In plus, cafeaua care circula pe aceste trasee obscure este in vrac si de calitate indoielnica. Glumetii spun ca romanii consuma mai multa cafea decat cumpara.
Cat de de pernicioasa poate fi contrabanda? Asociatia Romana a Cafelei a calculat ca, prin eliminarea accizelor, i s-ar da o lovitura mortala. In decurs de 4 ani, piata cafelei ar creste cu cel putin 50%, aducand noi investitii si, o data cu ele, locuri de munca suplimentare.
Ce spun autoritatile? De spus, spun multe. In repetate randuri au promis ca vor elimina accizele. Nu s-au tinut de cuvant. Acum vehiculeaza intentia de a le reduce treptat pana in anul 2011, cand vor disparea definitiv. Asa ca, pentru anul viitor, acciza va mai fi redusa cu 10 procente.
Alta solutie nu exista, atata vreme cat colectarea impozitelor si taxelor ramane pe mai departe deficitara, spun finantistii. Ignorand faptul ca, tocmai acesta mult discutata reducere a accizelor ar putea sa determine o crestere a incasarilor la buget.
Ce se intampla pe piata romanesca a cafelei este exemplar pentru lipsa de coerenta a politicii bugetare si pentru usurinta cu care autoritatile sacrifica interese generale ca sa-si ascunda incompetenta. Tranzitia trece greu...
{moscomment}