Nivelul general de stres în luna august era peste mediu, în jur de 64, pe o scară de la 0 la 100, mult mai mare comparativ cu anii anteriori. Dacă vorbim despre factori financiari, nivelul de stres crește, la fel stresul tehnologic, iar aici este vorba despre protecția datelor.
În ceea ce privește stresul psihologic, când subiectul merge la cumpărături, putem vedea că se confruntă cu o stare de oboseală mentală, valorile comune și apartenența la grupuri cu valori comune s-a disipat. Ce pot face brandurile? Este o oportunitate de comunicare, de a duce consumatorii către zona de apartenență, de unitate, de a împărtăși valori comune.
Ce fac consumatorii ca să-și mențină o stare de spirit bună? Partea bună este că ei se așteaptă ca aceste măsuri fiscale să nu dureze o eternitate, se așteaptă ca situația economică să se redreseze și, comparativ cu alte crize, încearcă să-și găsească zone de echilibru și sunt mai optimiști.
Consumatorii au tendința să reducă bugetul când vine vorba despre cumpărături esențiale și observăm o stagnare la categoria cumpărăturilor nonesențiale. Ceea ce este însă foarte important este că discutăm despre precauție, dar nu despre o reducere dramatică a costului coșului de cumpărături. Vor să pună în coș aceleași branduri, chiar dacă în cantități mai mici, dar nu fac compromisuri.
În ceea ce privește zona de discounturi, observăm un trend raportat la aplicațiile online, există branduri care își promovează foarte bine discounturile în online, iar consumatorii verifică aplicațiile mai multor retailerii pentru a vedea ce comunică brandurile și merg targetat în anumite locații în funcție de aceste discounturi. Deci consumatorii își planifică vizita în funcție de informațiile pe care brandurile le plasează în interiorul aplicațiilor retailerilor.
În funcție de strategiile de category management în magazinele de proximitate, consumatorul poate ajunge să cheltuie mai mult pe produsele de impuls, pe care nu le avea în lista de cumpărături cu care a intrat în magazinele de proximitate.
Este foarte important ca brandurile să folosească aceste insight-uri, să vină cu valoare și mai ales cu proiecte de loializare, pentru că acești consumatori devin loiali brandurilor care sunt alături de ei în momente grele, cum ar fi, de exemplu, înghețarea TVA-ului la anumite produse, care oferă consumatorilor un beneficiu emoțional, cum ar fi să țină cheltuielile sub control.
