Inflaţia consistentă şi persistentă din ultimii trei - patru ani a limitat treptat libertatea de mişcare şi de exprimare a operatorilor din FMCG şi Food Retail la un spaţiu strâmt, delimitat de promoţii cu discount, oferte speciale, scheme de discount progresiv, cupoane de reduceri şi altele asemenea. Cum ar putea fi ignorată tema de maxim interes pentru cei mai mulţi consumatori – anume, preţurile bunurilor de larg consum? Majoritatea scenariilor de trade marketing au fost construite, fireşte, în jurul acesteia. Rezultatul este, însă, o monotonie.
Aceleaşi episoade cunoscute rulează în buclă de câteva sezoane. Vedeta este, invariabil, avantajul financiar oferit consumatorilor, variabilă fiind doar forma acestuia. Brandul, de produs sau de retail, este personajul secundar; beneficiile oferite de produse şi avantajele aduse de gama serviciilor in-store sunt abia sesizabile, în plan secund.
Riscul major care decurge de aici nu este absenţa temporară a brandului din prim plan, ci obişnuinţa consumatorilor cu ideea că alternativa lor e să aleagă dintre două oferte, nu dintre două produse sau servicii diferite.
Concentrarea excesivă a comunicării de marketing şi trade marketing pe oferte de preţ sau alte avantaje financiare tinde să ducă în uitare caracteristicile produselor şi ale serviciilor, dar şi legăturile emoţionale cu shopperii.
Ediţia 2025, a 14-a, a Trade Marketing Congress a convocat şi a provocat specialiştii din marketing şi trade marketing, din achiziţii şi operaţional, din agenţiile de research şi de marketing să nuanţeze comunicarea şi să dezvolte alternative in-store la tendinţa de pierdere a memoriei brandului.
Trade Marketing Congress 2025 – „Alternative in-store”, a fost o pledoarie pentru nuanţarea comunicării de trade şi a oferit numeroase argumente, idei, exemple inspiraţionale pentru dezvoltarea unor alternative la concentrarea excesivă pe comunicarea ofertelor de preţ sau a altor tipuri de avantaje financiare. Speakerii şi partenerii TMC 2025 au reamintit, prin prezentările susţinute şi prin activările din cadrul evenimentului, că brandurile - fie de produs, fie de retail – înseamnă valori autentice, personalitate puternică şi distinctă şi, la fel de important, înseamnă legătură emoţională solidă, durabilă cu shopperii.
Reperele prezentului în marketing şi trade marketing au fost bine conturate în comunicările susţinute de Bogdana Gheorghe (RetailZoom), Mihaela Alexandru (To Know) şi Traian Năstase (iSense Solutions), în timp ce Dana Nae Popa (Pastel) a realizat o interesantă analiză a promoţiilor care au primit cele mai multe voturi la ultimele cinci ediţii Premiile PIAŢA.
Despre variante de comunicare alternativă, centrată pe valorile de brand, au vorbit Nicoleta Scarlat (Eisberg), Gabriel Petcu (Ursus Breweries), Noemi Varga (dm drogerie markt), Elena Filip (EFWords / PR Sezamo), Teodora Migdalovici (TheAlternativeSchool / Cannes Lions) şi Alexandra Moisescu (câştigătoare Young Lions 2025).
La TMC 2025, Milka, cel mai puternic brand de dulciuri (conform ediţiei 2024 a Premiilor PIAŢA), a anunţat intrarea sa pe segmentul croissantelor, prin Milka Choco Croissant, un irezistibil croissant, minion, pe jumătate îmbrăcat în ciocolata fină Milka şi umplut cu cremă de ciocolată sau de vanilie. Tot cu această ocazie, InventivePlus şi Piaţa au lansat canalul de podcast realizat în colaborare, Piaţa Talks, singurul podcast dedicat 100% segmentului de FMCG şi Food Retail.
Activări atractive, inspiraţionale şi relevante pentru puterea brandurilor au oferit partenerii ediţiei #14 a TMC: Milka, Oreo, 7Days, BeanZ Café, Ursus, Peroni Nastro Azzurro, Kozel, Eisberg, Caroli, Aqua Carpatica, InventivePlus Marketing Agency, Seqbyte Solutions, MPC Trade Marketing Services, ClubAntreprenor.ro, Economistul, Club Economic, The Diplomat, România Durabilă, SpotMedia.
Redăm în paginile următoare, într-o formă succintă, principalele idei cuprinse în fiecare dintre comunicările speakerilor, imagini relavante ale activărilor de brand şi ale expunerilor partenerilor şi secvenţe ale interacţiunilor participanţilor cu acestea.
Promoţiile tip TPR au realizat peste un sfert din vânzările din food retail în 2024
Bogdana Gheorghe, managing director RetailZoom, şi Mihaela Alexandru, managing partner To Know
• Comportamentul de cumpărare s-a schimbat substanțial post-pandemie, fiind profund influențat de schimbările de stil de viaţă & de aglomerarea de oferte din retail. Cuvinte cheie care definesc noua realitate: mobilitate, proximitate, varietate de produse, acces la multe oferte online şi offline, reduceri de preț.
• Muncim altfel, cumpărăm altfel, mâncăm altfel şi trăim cu alte gânduri şi valori, ne petrecem timpul liber sau avem pretenții de la viață şi de la ceilalți în mod diferit de acum nici 10 ani. Multe dintre tendințele pornite înainte de pandemie s-au consolidat în vremurile de după.
• Conveniența este noul cod de exigență pentru care toți jucătorii din retail & FMCG își propun şi dezvoltă o poziționare cât mai activă în mintea şi viața consumatorilor şi cumpărătorilor.
• Promoțiile au crescut mult din 2022-2023 ajungând la peste 41% în valoare absolută în 2024 comparativ cu 2023, pe un fond de inflație ce a atins un maxim istoric de 23% în lunile ianuarie-februarie 2023.
• 98% din vânzările realizate în promoție sunt generate de reducerile temporare de preț (TPR)! Toate celelalte tipuri „clasice” de promoții au contribuții foarte mici în majoritatea categoriilor de produse.
• Contribuția activărilor promoționale și descreșterea prețurilor s-au transferat lent în recuperarea volumelor din retail, consumul reintrând pe plus abia spre sfârșitul anului 2023.
• Anul 2024 a readus consumul pe plus, dar pe un fond temperat (doar +4%), cu siguranță şi din cauza contextului economic, social şi politic instabil; poate şi pentru că turismul a crescut şi mai mult, nu doar în perioada sărbătorilor, iar românii continuă să plece din ţară.
• Promoțiile au ajuns la o medie de 27% din total vânzări în valoare în 2024 (în volum ponderile sunt o idee mai mici) şi sunt reprezentate, în principal, de activările virtuale, de tip TPR: aşa cum menţionam, 98% din vânzările în promoții sunt de acest tip şi în 2024.
• Procentajul vânzărilor în promoţie este în scădere pentru începutul anului 2025.
• Brandurile au fost mai active în promoţii decât mărcile proprii: ponderea promo a fost cu 2pp mai mare pentru branduri.
• Investiția în promo, oricât de substanțială ar fi, nu asigură succesul unui produs ori brand sau evoluție în cota de piață.
Cinci factori cheie care măresc ataşamentul faţă de brand
Traian Năstase, managing partner, iSense Solutions
• Patru din 10 consumatori păstrează o stare de alertă. Aceasta vine în special din fricile economice, care au crescut de la an la an, iar la început de 2025 se mențin la fel de ridicate: inflaţie, creşterea taxelor, a chiriilor, riscul apariţiei unei crize economice.
• Procentul românilor din mediul urban care se așteaptă ca veniturile lor să scadă este mai mic în 2025 comparativ cu 2024, dar crește de la 39% la 53% procentul celor care estimează că veniturile lor vor rămâne de fel. Provocarea companiilor în perioada următoare va fi să convingă consumatorul să cheltuiască.
• Prin studiul iSense Brand Love Model, realizat cross categorii, din 30 de indicatori i-am identificat pe cei care cresc atașamentul faţă de brand (Brand Love). Prin studiul iSense Forces Shaping Romania, am identificat motivele pentru care indicatorii respectivi duc la atașamentul de brand, luând în calcul caracteristicile culturale şi de context în care românii trăiesc. Aşadar:
• Românii valorizează creativitatea, progresul științific şi tehnologic, inovarea. Aceasta, poate şi datorită faptului că în societate s-a perceput că se pune prea puțin accent pe aceste valori. De aici nevoia de a vedea mai des aceste lucruri promovate inclusiv de către branduri. În top factori ce cresc atașamentul de brand se numără modul în care ne diferențiem brandul, cum inovăm şi cum setăm trendurile.
• Românii percep că sunt înconjurați de știri false care sunt chiar mai greu de detectat decât în trecut. Consumatorul devine mai sceptic faţă de tot ce se comunică în jurul lui, inclusiv faţă de brandurile care vor să îi vândă produse sau servicii. Astfel, un alt indicator cheie care duce la Brand Love este încrederea. Brandurile care cresc acest indicator, fiind oneste în comunicare şi relevante pentru consumator, vor avea de câștigat pe termen lung.
• 4 din 10 consumatori sunt copleșiți de multitudinea de produse din jur şi 8 din 10 consumatori caută modalități de a-şi simplifica viața. Simplitatea, ușurința în găsirea şi utilizarea produsului, sunt factori care oferă un avantaj în experiența pe care o oferim consumatorului şi care duc la creșterea atașamentului faţă de brand.
• Chiar dacă promoţiile au rolul de a creşte vânzările pe termen scurt şi chiar dacă, în contextul temerilor economice, consumatorul este deschis la promoții, ele nu se regăsesc în top 10 factori care cresc atașamentul faţă de brand.
Ce învăţăminte desprindem din analiza a peste 250 de promoţii premiate
Dana Nae Popa, empowering owner & managing director, Pastel
Cu toţii vorbim, în mod evident îndreptăţit, de trenduri, de inovatie, de inteligenţa artificială etc. Dar cum ar fi să ne uităm și la acele valori / lucruri „evergreen”, care indiferent de perioadă, de crize, etc rămân valabile? Am ales să analizez promoțiile câștigătoare, precum şi pe cele fruntaşe, clasate pe locurile 2, 3 şi 4 la ultimele cinci ediţii ale Premiilor PIAȚA (anii 2020 – 2024 inclusiv), la secţiunea «Cea mai eficientă promoție» şi am denumit acest studiu „Timless instore”.
Au fost peste 250 de campanii analizate, din mai multe categorii. Promoțiile au fost împărțite în patru mari categorii: 1) Promoții bazate pe valoarea percepută a premiilor; 2) Promoții experiențiale și aspiraționale; 3) Promoții cu impact și responsabilitate; 4) Promoții interactive care construiesc relația cu shopperii.
Am selectat lucrurile pe care, indiferent de categoria din care fac parte, promoțiile le au în comun și trec testul timpului. Sunt ușor de înțeles, shopperii netrebuind să facă eforturi mari pentru a participa la ele sau pentru a interpreta corect mesajele transmise. Au o valoare percepută mare, fie materială, fie emoțională. Se potrivesc cu brandul, fiind o extensie naturală a valorilor acestuia. Sunt executate foarte bine, având o comunicare clară și mecanisme bine explicate.
Specialiștii în trade marketing simt de multe ori o presiune ridicată atunci când vine vorba de a lansa o nouă campanie promoțională care să arate bine, la care să participe cât mai mulți shopperi, să aibă ceva nou, să se distingă de ale competitorilor etc. şi, desigur, să aducă rezultatele scontate.
De aceea, invitația şi recomandarea mea sunt să nu reinventăm de fiecare dată roata şi nici să facem schimbări de dragul schimbării, ci să ne uităm cu mare atenţie și la lucrurile care funcționează deja.
O abordare simplificată ar fi lucrul într-un sistem de tip 3C framework: Consumator – Context – Creativitate. Înțelegând foarte bine consumatorul și contextul și dozând cât mai corect creativitatea în realizarea unei noi campanii, rezultatele, dar și procesul de lucru pot avea de câștigat.
„Oferim timp liber şi siguranţă alimentară şi asta şi comunicăm”
Nicoleta Scarlat, director de marketing şi vânzări, Eisberg România
• Promoţiile de preţ pot fi la fel de păguboase ca şi subvenţiile pentru energie, pentru căldură, transport: nu mai ştii care e costul real, trăieşti într-o lume paralelă şi suferi un şoc când revii la realitate.
• La Eisberg comunicăm sistematic despre aceleaşi lucruri. Principala valoare pe care Eisberg o comunică în mod constant e aceea de a livra consumatorilor timp liber.
• Un alt lucru pe care îl comunicăm, îl promitem şi îl oferim este siguranţa alimentului Eisberg. Avem atât de multe audituri încât uneori avem impresia că viaţa noastră este un lung şir de audituri. Când ai un scor mare la standardul BRC mai mult de un an neîntrerupt, „premiul” cel mare este că primeşti „lucrare de control neanunţată”. Noi am avut un scor mare începând de acum câţiva ani şi, de atunci, în fiecare început de an avem auditul anunţat, iar în a doua parte a anului avem auditul neanunţat. Nu ştii când vine auditorul. Am vorbit clienţilor despre aceste experienţe prin meme-uri amuzante: „Mai ţii minte cum era când luai notă mare la extemporal? Aşa ne-am simţit noi astăzi când a venit auditul”.
• Implementarea în magazin este mai dificilă şi cere resurse mai mari decât avem noi. Ne-am orientat către alt mod de comunicare a acestor mesaje, prin social media, unde putem selecta exact profilul celor la care dorim să ajungă mesajul şi comunicăm în stil potrivit reţelei: mai serios în LinkedIn, mai amuzant prin meme-uri pe facebook şi Instagram.
• Ordonanţa „trenuleţ” a adus, din ianuarie, creşteri de 12% a costurilor cu salariile angajaţilor, pentru că a modificat grila de impozitare a angajaţilor din industria alimentară, ceea ce a indus o creştere de costuri cu personalul nostru pentru a păstra valoarea salariilor nete. Resimţim o presiune pe preţ, pe de o parte din cauza creşterii costurilor, pe de alta din cauza rezistenței retailerilor la ajustarea preţurilor de vânzare ale produselor noastre în linie cu majorările de costuri, ajustare necesară pentru a menţine calitatea înaltă a produselor şi pentru a ne respecta obligaţiile faţă de proprii angajaţi.
• Preferăm promoţiile cross - spre exemplu, oferim un dressing gratis la o salată cumpărată sau un discount la al doilea produs - preferăm acest tip de promoţiii mai mult decât o reducere temporară de preţ, aşa am crescut categoria. Astăzi nu avem nici un client căruia să-i livrăm săptămânal mai puţin decât 33 de paleţi.
„Consilierea clienţilor e un început al procesului de fidelizare”
Noemi Varga, PR Specialist, dm drogerie markt
• În dm nu oferim doar produse, ci şi servicii de consiliere, pentru că accentuăm latura umană a dm şi valorizăm timpul clienţilor noştri, ajutându-i să găseaască rapid produsele potrivite nevoilor lor.
• Conceptul comercial bazat pe consilierea cumpărătorilor vine din anii ’70, de la doi prieteni: studenţi şi canotori, ei formau o echipă mixtă austro-germană. Au câştigat multe medalii, învățau bine şi au pornit împreună o afacere: dm drogerie markt. Produselor de la raft ei le-au adăugat consilierea. Din 1973 încoace, dm exact acest tip de business îl practică.
• Consilierea o realizăm şi online (de exemplu prin emisiunea dm Live), dar preponderent în magazine, atât prin intermediul angajaţilor, dar şi prin specialiştii pe care îi invităm în cadrul unor campanii.
• În caravanele pe care le organizăm în ţară consilierea are un rol principal. Pe 7 martie am pornit într-o caravană a frumuseţii, care ajunge în 12 dintre drogheriile noastre, unde vom discuta despre îngrijirea tenului şi fardare, despre îngrijirea şi aranjarea părului. Discuţiile sunt şi teoretice – de genul „ce anume face bine tenului” -, dar şi aplicate, cu recomandări ale dermatologului pentru produsul cel mai potrivit nevoilor specifice ale clienţilor.
• Caravanele nu au un obiectiv important de vânzare imediată; noi vânzarea o ţintim pe termen lung; caravanele sunt un început al procesului de fidelizare faţă de produse nou lansate sau produse cu care clientul poate încă nu a avut contact. Avem şi promoţii ale partenerilor noştri, dăm şi cadouri, dar nu vânzările pe loc sunt obiectivul principal al caravanelor.
• Conceptul campaniei #fixeu vine din convingerea noastră că e nevoie să ne regăsim autenticitatea, să nu fim prizonierii modelelor de frumuseţe promovate insistent. Este o campanie de imagine care se va derula în 2025 şi 2026 şi va îmbrăca diverse faţete: frumuseţe, sănătate etc.
• Comunicarea constantă şi înţelegerea nevoilor clienţilor care ne ajută să răspundem mai precis acestora creează ataşament emoţional, iar acesta se transformă în fidelitate.
• Promoţiile au rostul lor şi trebuie să aibă o acoperire, undeva. Soluţia noastră alternativă este conceptul „Mereu Avantajos”: în locul unei sinusoide în care preţurile urcă şi coboară, noi menţinem constante preţurile pe o perioadă îndelungată (minim 4 luni), astfel cumpărătorii sunt mai relaxaţi şi pot să se concentreze la ce au de cumpărat şi nu la ce produse au un preţ mai redus.
„Transmitem mereu, în diferite moduri, aceleaşi mesaje şi valori de bază”
Gabriel Petcu, Category Development & e-Comm Manager, Ursus Breweries
• Cum creşti memorabilitatea unui brand? Prin construirea unei experienţe personalizate de interacţiune cu brandul care să-l facă pe consumator să rezoneze cu valorile brandului.
• Un brand trebuie să-şi păstreze transparenţa şi autenticitatea, trebuie să vorbească despre cum sunt fabricate produsele şi despre oamenii din spatele brandului, să spună povestea brandului.
• Lansarea Kozel a prilejuit comunicarea unei inovaţii şi a unei experienţe deosebite: mixarea celor două variante – neagră şi blondă – într-o bere distinctă, „mixul ţapăn” cum a fost denumit, cu trimitere directă la semnificaţia brandului Kozel.
• Cum creezi o conexiune emoţională cu consumatorii? Nu accentuezi doar caracteristicile produsului, ci generezi sentimentul pe care consumatorii îl au atunci când interacţionează cu brandul. Ursus nu este doar bere, ci este şi un scop, o cauză şi asta creează o trăire aparte pentru consumator, generează un sentiment. Ursus rezonează cu condiţia ursului şi acţionează pentru păstrarea habitatului natural al urşilor. Cine cumpără o bere Ursus ştie că o parte din preţul plătit este direcţionată către conservarea habitatului natural al urşilor şi protejarea locuitorilor din zona munţilor Făgăraş.
• Segmentul berilor fără alcool a avut cea mai mare creştere din categoria de bere în 2024. Pe acest trend solid am dezvoltat un concept nou de comunicare in-store şi în digital, anume „Cool fără alcool”, care se adresează întregului segment Fără Alcool (cu sau fără arome) şi deblochează ocazii de consum din timpul zilei. Este important să subliniez că demersul nostru vizează întregul segment Bere Fără Alcool, nu doar berile companiei noastre. Dezvoltăm gama Cooler şi comunicăm consumatorilor noile arome.
• Peroni Nastro Azzurro 0,0% Alcool a ales să contruiască şi să comunice parteneriatul global cu Squderia Ferrari prin: activări in-store, proiecte speciale pentru TV, radio, OOH şi digital. Unul din cei doi piloţi ai echipei de Formula 1, Charles Leclerc, a devenit ambasador Peroni 0,0%, iar monopostul Ferrari a fost expus la două street food festivaluri în România. Obişnuim să creăm experienţe de cumpărături personalizate, asociate cu brandul.
• Ursus Breweries este consecvent în comunicare: fiecare interacţiune cu brandul – in-store, online etc. – transmite aceleaşi mesaje şi valori de bază. Brandingul vizual este memorabil şi aliniat cu identitatea brandului.
„Modul nostru de comunicare directă cu clienţii ne-a adus poziţia pe piaţă”
Elena Filip, owner EF Words, PR Sezamo
• Sezamo este supermarketul care îţi aduce acasă produse locale şi internaţionale şi ajută clienţii să economisească timp. Principalele noastre direcţii de comunicare sunt: produse proaspete de la producători locali – vorbim despre calitate şi prospeţime, despre provenienţa locală – dar şi economia de timp. Am calculat noi pe baza feed back-ului clienţilor, că economiseşti, în medie, 8 drumuri la cumpărături, pentru că găseşti în acelaşi loc produse diverse.
• O a treia mare direcţie de comunicare este sustenabilitatea, întrucât livrările Sezamo sunt realizate cu o flotă de maşini electrice, pungile în care livrăm sunt reutilizabile şi reciclabile, iar secţiunea Save Food a magazinului nostru este una dintre cele mai vizibile şi mai bine promovate.
• Dar cu cine comunică clienţii când apelează Sezamo? Întotdeauna cu oameni, nu cu asistenţi virtuali, indiferent de canal: mail, chat sau voce. În perioada de după lansarea Sezamo în România obişnuiam să sunăm clienţii pentru feed back. A fost neaşteptat să constatăm că în primul an durata medie a conversaţiilor cu clienţii a fost de aproximativ 30 de minute, pe un volum de aproximativ 100.000 de apeluri telefonice. În al doilea an de operare în România am avut 123.000 de apeluri telefonice. Ce discutăm? Oamenii sună pentru diverse: caută un produs pe care nu-l găsesc în ofertă şi au încredere (verificată) că în câteva zile este în ofertă. Acum am ajuns la o medie de 2,5 minute / apel, iar temele de discuţie sunt legate, deseori, de produsele exotice pe care le oferim, de reţete, de diverse nevoi.
• Ce am câştigat din acest mod de comunicare directă? În primul rând poziţia noastră pe o piaţă extrem de competitivă. Plus relaţia apropiată cu clientul – încă mai sunt oameni surprinşi de faptul că livratorii Sezamo sunt foarte politicoşi şi amabili.
• Sezamo şi alţi operatori e-comm se adresează unei clientele mai puţin sensibilă la preţ? E un mit, o eroare de percepţie, mai degrabă. Într-un magazin de proximitate intri cu gând să cumperi 2-3 produse şi ieşi cu un bon de 200 de lei. La Sezamo, pentru comandă de minim 200 de lei nu plăteşti livrarea. Da, unele produse sunt mai scumpe, dar altele mai ieftine; per total, coşul nu e mult diferit ca valoare; nu există „supermarketul bogaţilor”. E o chestiune de convenience: e convenabil să stai acasă şi să îţi aducă altcineva cumpărăturile.
Trei teme majore privind trade marketingul în viziunea Gen X şi Gen Z
Teodora Migdalovici, fondatoare The Altenative School şi Ambasadaoare Cannes Lions, şi Alexandra Moisescu, Young Lions România
1. Analiza critică a conceptelor şi mecanismelor actuale de trade marketing:
Alexandra: Mie îmi place experienţa şi să fiu parte din experienţă, oriunde o găsesc: în retail, în cafenea, pe stradă. Îmi plac brandurile care comunică inedit, îmi place inovaţia. Îmi plac campaniile clare, simple pentru client, cu recompense imediate. Gen Z nu vrea să piardă timp, să intre în tombole & etc.
Nu-mi place comunicarea invazivă; în retail sunt foarte multe branduri şi orizontul meu e aglomerat cu branduri, încât dacă brandul comunică agresiv cu mine (în sens de expunere ostentativă) nu mă ajută prea mult.
Teodora: Îmi plac brandurile locale care au o voce distinctă prin design, ambalaj şi narativ la raft (Ursus este unul dintre ele). Ce nu îmi place: predictibilitatea prea mare, tranzacţionalul, clişeul şi insuficienta exploatare a potenţialului packagingului ca instrument de expresie şi dialog cu audienţele, prin mixul foarte pe val “Design + PR”.
2. Către ce fel de trade marketing ne îndreptăm?
Alexandra: pe lângă crearea de experienţe care să implice consumatorii, cred într-un trade marketing mai puţin convenţional. E binevenită implicarea civică a brandurilor. Cred mult în comunicarea co-branded ; am scris pe paharele noastre un mesaj al ING Bank, despre un beneficiu oferit clienţilor băncii. Ne ajută şi pe noi, pentru că prin noi clienţii obţin acel beneficiu, ajută şi brandul ING, şi consumatorul.
Teodora: cred că e foarte bună comunicarea prin etichetă şi ambalaj. Ca şi comunicarea inspirată de temele de pe agenda publică. Într-un exerciţiu la şcoală (The Alternative School – n.red.) am primit o soluţie superbă la brieful pentru Cooler, acela de a crea un mesaj relevant pentru momentul de comunicare : «Consumă Cooler pentru un vot cu cap limpede». Câştigă brandurile suficient de receptive la ce se întâmplă în viaţă.
3. Cum poţi fi atractiv şi creativ când comunici discount?
Teodora: Edificatoare este campania Intermaché, “Inglorious fruit & Vegetables”, pentru reabilitarea legumelor şi fructelor cu diformităţi accentuate: 30% discount la cumpărarea unor produse denumite astfel: mărul grotesc, portocala hidoasă, vânăta desfigurată, nefericita clementină etc. Intermaché a cumpărat de la fermierii furnizori aceste fructe şi legume care de obicei erau aruncate şi le-a introdus în ofertă, într-un spaţiu dedicat şi semnalizat. Rezultatul: stoc epuizat după vânzări medii de 1,2 tone / magazin în primele două zile.
ALBUM FOTO FACEBOOK TMC 2025: Alternative in-store
