Raportarea RetuRO la finalul lunii august arată o rată de colectare de 45% la plastic, aproape 44% la metal și 42% pentru sticlă. Un exercițiu matematic bazat pe progresii și pe rezultatele lunare ale RetuRo arată că RetuRO va colecta până la finalul anului 58,5% din ambalajele puse pe piață.
Carol Popa: O să-l rog pe domnul Radu Pascu, Commercial Manager RetuRO SGR, să ne spună cât de aproape de adevăr este evaluarea și care sunt perspectivele?
Radu Pascu, Commercial Manager RetuRO SGR: Veștile bune sunt că rata de colectare a crescut foarte mult în ultima lună, în septembrie a fost la aproximativ 78%, și este prima lună în care sticla se colectează mai mult decât plasticul. Sunt deja 1,8 miliarde e ambalaje colectate, ceea ce înseamnă cam 110.000 de tone de material care a ajuns la reciclatori. Tot la vești bune se înscrie și faptul că 4 din 5 români au colectat ambalaje cel puțin o data. Din perspectiva RetuRO facem toate eforturile ca aceste rate de colectare să crească, Premisele sunt pe un trend ascendent, dar este prea devreme să facem prognoze.
Carol Popa: Pe perioada verii au fost frecvente două categorii de probleme în colectare: ”out of services” pentru RVM-uri și creșterea timpilor de așteptare la returnare, care au devenit în anumite cazuri mai mari decât timpii de așteptare la casele de marcat. Considerați că există soluții pentru reducerea timpului de așteptare pentru returnare?
Radu Pascu: Șansele ca acești timpi să scadă constau în creșterea numărului de comercianți care practică acestă colectare a ambalajelor. Efortul se va redistribui între acești comercianți și atunci timpul de așteptare va scădea. Asta este preocuparea noastră în acest moment, de a impulsiona comercianții să intre în sistem, să participle la colectare. Vedem o creștere, de la o săptămână la alta, Chiar și în partea de HORECA, în a doua jumătate a anului am văzut cum oamenii au început să-și regleze operațiunile de colectare și returnare.
Carol Popa: Credeți că o trecere la un sistem de colectare total automatizat și renunțarea la colectarea manuală ar putea fi o soluție mai bună? Colectarea automată s-a dovedit eficientă, în timp ce colectarea manual mai mult încurcă…
Radu Pascu: Când am început activitatea, proiecția era de colectare jumătate/jumătate între colectare automată și colectare manual. Retailul modern a fost mult mai pregătit și au început să practice colectarea automata mult înainte de a porni sistemul. Retailul modern și-a calibrat stațiile de colectare după criteri ice țineau cont și de premisele colectării manual. A fost într-adevăr o surpriză că oamenii s-au îndreptat către colectarea automata. Acum, 90% din colectare se face automat și doar 10% colectare manuală, și aceasta cea mai mare parte vine din HORECA. Trebuie să privim în context, piața din România este extrem de fragmentată. Avem 80.000 de magazine la 19 milioane de locuitori, țări cu populație dublă au mai puține magazine mici decât avem noi. Pentru comercianții mici este dificil să implementeze colectarea, din lipsă de spațiu, însă vedem comercianții medii care au început cu colectare manual și între timp și-au dat seama că e mai efficient cu colectare automată. Asocierile sunt benefice, sunt în stadiu incipient, dar asocierile dintre UAT-uri și retailer, colo unde au fost realizate, se dovedesc funcționale. Este clar că acum antreprenorii învață și caută soluții, iar lucrurile vor merge în această direcție și vor evolua.
Feliciu Paraschiv, Vicepreşedinte ANCMMR, administrator PACO Supermarkets: Colectarea manual despre care spuneți nu o vedeți, ea existădar nu o vedeți pentru că funcționează într-o zonă gri. Micii comercianți nu fac tot circuitul către RetuRO, iau pur si simplu ambalajele de la client și le duc la RVM-urile marilor retailer pentru a-și recupera bani. Noi am solicitat Ministerului să nu intervină, pentru că scopula cestui sistem a fost atins și prin astfel de acțiuni, dar până se reglează funcționarea sistemului să lase lucrurile așa. Sunt extraordinar de mulți retailer mici care iau PET-urile, dau 50 de bani din buzunar, se duc cu ele la un RVM și își recuperează bani. IarRetuRO nu vede în cifre câtă colectare manual se face, pentru că acea colectare automata este de fapt o combinație cu cea manuală.
Carol Popa: Cum se vede evoluția SGR din perspectiva producătorilor?
Robert Uzună, Vicepreşedinte Corporate Affairs Ursus Breweries: Generic vorbind, anul trecut, în aceeași formula de dezbatere, vă vorbeam despre încredere. La un an distanță, după un început timid, suntem la un nivel de performanță nesperată, conform datelor RetuRO. Am avut niște momente grele, niște momente de încordare, niște discuții, unele dintre ele nici acum închise, în relația cu autoritățile, și chiar și cu RetuRO, între acționari și operator, dar, într-o țară ca România, cred că suntem într-un moment în care nu se putea face mai mult. Mai sunt foarte multe lucruri de reglat, dar în acest moment sistemul a dovedit capacitatea de a se înscrie pe trendul acela de a atinge în anul trei viteza de croazieră, respective acel nivel de performanță care să asigure circularitatea ambalajelor se va obține pe deplin. Mai sunt multe lucruri de reglat: metodologia de calcul a tarifului de administrare de către retailer pentru anul viitor, componenta de access la materialul reciclat, pentru a asigura circularitatea, accesul la material din zona municipalităților, pentru că o parte din ambalajul SGR care nu se returnează se regăsește în municipal. Nu se va putea face toată colectarea automat, pentru că un RVM ca să fie efficient trebuie să colecteze de la 1000 de ambalaje în sus pe zi. Pe de altă parte, retailerii mici trebuie să înțeleagă că prin trimiterea consumatorilor către retailul modern pentru returnarea ambalajelor, tot ei vor fi cei care vor pierde, dacă nu se înscriu în sistem și nu acdeptă soluția de colectare manual, clasică. Da, există probleme de cash-flow, dar într-un an nu se puteau face minuni și în acest an noi, ca acționari, ne-am preocupat de operaționalizarea sistemului adresând câte o urgență, pe rând. În continuare avem nevoie de mare încredere între participanții la sistem și între membrii acționariatului, inclusiv din partea guvernului.
Carol Popa: Din perspectiva furnizorului de echipamente de colectare, câte RVM-uri au atins limitele maxime de colectare în perioada de vârf, în plin sezon estival?
Laurenţiu Croitoru, National Sales Manager Tomra Collection Romania: Există, în mod evident, o evoluție a adoptării SGR și a RVM-urilor în consecință. Ca lider de piață în țările în care Tomra activează, observăm că această supraîncărcare a RVM-urilor este una normala la startul SGR, pentru că discutăm despre un număr de RVM-uri raportat la o adopție foarte mare din partea consumatorilor, cee ace este un lucru îmbucurător. Este foarte greu de apreciat câte dintre aparatele de colectare au atins limitele maxim admise și câte vor ajunge la acest prag în anii de maturitate a SGR. Inclusiv sezonalitatea va genera aceste vârfuri de preluare.
Carol Popa: Ce probleme ridică aceste vârfuri de preluare pentru echipa tehnică de la Tomra?
Laurenţiu Croitoru: Majoritatea problemelor din această perioadă nu țin de latura tehnică ale RVM-urilor ci continuă să fie un context al operaționalizării aparatelor de colectare. Dintre cele mai uzuale probleme în perioada asta a fost faptul că un buton de RESET nu a fost aprins, deoarece operatorul nu a închis într-un mod corect echipamentul. Un alt exemplu este cel al cuvelor pline, poate din pricina unui vărf de preluare un operator nu a ajuns la timp să îl descarce. Presiunea asupra echipei tehnice nu este una de neglijat, dar nu reflectă neapărat o problemă tehnică ci mai degrabă mergem spre o curbă de învățare a operatorului, în care ne aflăm încă.
Carol Popa: Cum se văd obiectivele de colectare din perspectiva OIREP-urilor și a companiilor care oferă consultanță producătorilor ce pun pe piață ambalaje?
Marius Brînzea, Director de Strategie Reciclad’OR: Vorbim despre o perioadă de tranziție, cu obiective în creștere de la un an la altul în primii trei ani, de aceea este dificil să vorbim acum despre performanțele și perspectivele SGR. Am avut în primele șase luni din 2024 o perioadă de tranziție în care s-a realizat trecerea de la ambalaje cu etichetă non SGR la ambalajele SGR. Trebuie să fim foarte atenți la modul în care citim datele. Sunt două sisteme care vor funcționa pe piață: sistemul de tip OIREP, care va prelua și va gestiona 79% din ambalaje – cele care nu sunt înscrise în SGR – și Sistemul Garanție Returnare, care va gestiona maxim 21% din ambalaje, și voi explica de ce. Aceste sisteme sunt complementare pentru atingerea obiectivelor naționale de reciclare și pentru atingere obiectivelor de reciclare ale companiilor ce pun pe piață ambalaje. Funcționarea celor două sisteme va influența în timp comportamentul consumatorului. Este posibil să asistăm la o serie de substituții pe soluții de ambalare, o serie de substituții pe categorii de produse. Cele două sisteme de colectare vor fi expuse pe perioadaaceasta de tranziție. Vom avea creșteri de obiective, RetuRO va avea creșteri de obiective de la 65% la 80%, OIREP-urile trebuie să crească gradul de colectare cu 8 % la plastic, lemn și metal. Vulnerabilitatea de pe lanțul de circularitate apare la reciclabilitatea ambalajelor. La RetuRO se vor calibra lucrurile, dar consider că nu a fost exploatată absolut deloc această oportunitate prevăzută de lege de asociere între UAT-uri și comercianți. Ar fi fost necesare aceste asocieri, pentru a diminua presiunea pe comerțul modern, pe aparatele de colectare automata de la marii retaileri. Dar revin și atrag atenția producătorilor că vulnerabilitățile nu vor veni nici de la RetuRO, nici de la OIREP, vor veni de la gradul de reciclabilitate al ambalajelor pe care producătorii le introduc pe piață.
Reciclad’OR ca OIREP s-a concentrat pe componenta de presiune de costuri pe autoiritățile locale pentru cantitățile de ambalaje rămase în deșeul municipal, dar pentru că există această perioadă de tranziție nu a fost o presiune extraordinar de mare. La Reciclad’OR avem 5 județe cu performanță foarte bună în RetuRO, cumulat aceste județe reprezintă 21% din populația țării. Aceste județe sunt foarte bine acoperite cu comerț modern. Rămân în continuare pentru OIREP-uri problemele pe care le avem cu autoritățile locale în județele care nu performează, pentru că avem județe care se află la o rată de colectare de doar 30-35%, cee ace înseamnă că autoritățile locale rămân cu 60-65% deșeuri de ambalaje. Atunci trebuie realizată o complementaritate a sistemelor, acest lucru trebuia luat în calcul cu 2-3 ani în urmă.
Laurenţiu Croitoru: Pentru că domnul Brînzea a amintit de acoperirea cu comerț modern, cred că trebuie să precizăm că la Tomra vedem o adaptabilitate și din partea retailului traditional. Constatăm că pentru cei mai importanți reprezentanți ai retailului traditional nu mai intervene doar o analiză a comportamentului de consum, ci și o analiză a comportamentului de colectare. Și retailul modern, și cel traditional oferă 50 de bani pentru un ambalaj, iar retailerii care au achiziționat un RVM își pun deja întrebări despre cum să procedeze pentru a atrage un ambalaj către RVM-ul lor.
Carol Popa: Domnule Paraschiv, pregătiți promoții sau oferte legate de colectare?
Feliciu Paraschiv: Deocamdată nu. Asta pentru că suntem înconjurați de foarte mulți comercianți care nu colectează. Deși ar trebui ca toți retailerii să înțeleagă că procesul de colectare este un avantaj competitiv. Nu doar dacă colectezi ambalaje sau nu, dar și dacă lași RVM-ul fără service sau ăl faci mai târziu, în acest răstimp pierzi clienți, care merg la vecinul comerciant ce menține aparatul functional.
Dar am venit să tranșăm distinct problemele de care ne lovim la firul ierbii. Sunt trei categorii de probleme, create de autorități, de SGR și de clienți. Pe rând. Unele persoane din Direcția Sanitar Veterinară solicit spații special amenajate pentru aceste deșeuri. Le este greu să înțeleagă că legea le definește ambalaje și nu deșeuri. Este nevoie ca Minsterul Mediului să le explice că nu sunt deșeuri și că în spațiul în care ai depozitat un palet de băuturi poți depozita sacul cu ambalajele respective. O altă problemă, am prima amendă data de ANPC pe problema SGR, pe motiv că prețul afișat la raft nu imclude prețul garanției, acesta fiind trecut separate, pe partea superioara a etichetei de la raft. Am mers la HG 1074 articolul 6, prin care comercianții sunt obligați să indice valoarea garanției distinct de prețul produsului, atât la raft cât și în documentele fiscale. Aici este nevoie din nou de sprijin, astfel încât inspectorii ANPC să înțeleagă că nu trebuie însumate garanția și prețul produsului.
