„Sunt destul de mulți români care se identifică drept vegetarieni sau vegani”, informează un studiu al companiei DataDiggers, prezentat recent la o conferință pe teme de cercetare de piață organizată de ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research).
Potrivit studiului citat, în România, imaginea despre vegetarieni este destul de fluidă. Astfel, pe lângă definiția obișnuită a vegetarienilor (care pe lângă alimentele pe bază de plante, consumă ouă și lactate și/sau pește și fructe de mare), este acceptat și consumul de carne de pasăre. Există, de asemenea, destul de mulți care ar putea fi definiți drept flexitarieni (consumă carne roșie, dar semnificativ mai rar).
Cercetarea, având ca target populația urbană cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, a fost efectuată prin interviuri online, pe un eșantion de 900 de respondenți, reprezentativ la național.
Vârsta este factorul de diferențiere determinant în adoptarea stilului de viață vegetarian sau vegan, care a crescut constant în zonele urbane în ultimele decenii, reflectând tendințele la nivel mondial. Alți factori demografici nu par să joace un rol în acest sens.
Există un acord general că vegetarienii și veganii încearcă să-i convingă pe alții să le urmeze exemplul, dar acest lucru nu este văzut ca deranjant. Vegetarienii și veganii se văd ca fiind mai altruiști (mai preocupați de bunăstarea animalelor, planetei și omenirii), însă superioritatea morală implicită a consumului redus de carne nu duce încă la tensiuni majore.
Analiștii de la DataDiggers au constatat că 8,3% dintre cei chestionați se declară prieteni cu regnul animal (vegetarieni sau vegani), procentajul vegetarienilor fiind de 5,1%, iar cel al veganilor de 3,2%. De asemenea, studiul a arătat că în România, cu cât ești mai tânăr, cu atât ești mai dispus să renunți la consumul de carne. Vegetarianismul și veganismul se manifestă în proporție de 14% la categoria de vârstă 18-34 de ani, 8% la 35-44 de ani, 6% la 45-54 de ani și de numai 3% la grupa 55-65 de ani.
Dintre femei, 6,2% sunt vegetariene și 2,9% vegane, iar dintre bărbați sunt vegetarieni 4,1% și vegani 3,5%. Așadar femeile sunt mai miloase cu animalele, mănâncă mai puțină carne, dar bărbații se arată mai hotărâți să elimine din alimentație orice fel de hrană de proveniență animală.
Persoanele cu studii medii sau educație de nivel mai jos sunt vegetariene sau vegane în proporție de 9%, iar cele cu studii superioare, surprinzător, întrunesc un nivel mai mic, de 8%.
În orașele mici (sub 50.000 de locuitori), 9% din cetățeni sunt vegani sau vegetarieni, nivelul fiind mai mare (11%) în orașele medii (50.000-200.000 de locuitori). În orașele mari (peste 200.000 de locuitori), vegetarienii și veganii sunt în proporție de 6%, iar în București nivelul este de 7%.
