Traseul urmat de un ambalaj în economie este unul foarte complex, în care proprietarii se schimbă rând pe rând și dau naștere unor inepuizabile dispute. Poate tocmai de aceea, cantitățile de ambalaje colectate separat în România și direcționate către reciclatori nu depășesc 20% din totalul ambalajelor puse pe piață, în timp ce o bună parte din ambalajele care ar putea reintra în circuitul economic prin reciclare ajung la gropile de gunoi devenite ilegale sau și mai grav, în albiile râurilor.
Pornind de la procesul de creație, producție, utilizare ca ambalaj pentru produs, comercializarea produsului ambalat, ajunge în proprietatea consumatorului pentru produsul pe care îl conține, apoi ambalajul devine deșeu și intră în proprietatea administrației locale, a primăriei, care decide dacă îl vinde unui OTR sau unui reciclator(în cazul în care îl colectează separat).
Conferința AMBALAJE 360 și-a propus și a reușit să aducă la masa dezbaterilor toate aceste grupuri de proprietari temporari ai ambalajelor, pentru a căuta formule prin care o cantitate mult mai mare decât cele 20 de procente să se întoarcă în circuitul economic. Mai ales că România se află la coada clasamentului privind țintele de reciclare între țările membre ale Uniunii Europene, iar Pactul European pentru Mediu – Green Deal – a stabilit obiective clare și ținte ambițioase de peste 90% material reciclat pentru atingerea unui ”NET 0” emisii de carbon în economia europeană, țintă considerată de mulți doar un deziderat.
Dar până la proiecțiile europene în materie de colectare separată și reciclare, România mai are încă multe probleme de rezolvat în plan intern. Dezbaterile din cadrul Conferinței AMBALAJE 360 au evidențiat asperități și puncte de vedere opozante între diversele categorii de stakeholderi prezenți în sala Constanța a hotelului JW Marriott.
Reciclarea ambalajelor - ținte prea înalte pentru sistemele arhaice de colectare
Primul panel al dezbaterilor a debutat cu discuții referitoare la sumele pe care România trebuie să le plătească la bugetul consoidat al Uniunii Europene pentru plasticul necolectat și nereciclat.
228,42 tone de plastic din ambalaje puse pe piață în 2020 nu au ajuns la porțile unei fabrici de reciclare în România. Pe baza acestor cantități, raportate de instituțiile statului român, Comisia Europeană a calculat valoarea contribuțiilor aferente taxei ce a fost introdusă în anul 2020 pentru plasticul nereciclat, taxă în valoare de 0,8 euro/kilogram. Valoarea totală pe care România ar fi trebuit să o plătească este de 182,74 milioane de euro, dar la această valoare se aplică o reducere forfetară de 60 de milioane de euro. Chiar și așa, România va trebui să plătească în acest an 122.743.840 euro pentru plasticul pus pe piață dar necolectat și nereciclat conform cu responsabilitatea extinsă a producătorilor.
Cosmin Teodoru, Directorul Direcției Gestionarea Deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului, a precizat că Ministerul Finanțelor analizează în prezent cauzele și urmează să propună măsuri. O posibilă măsură ar fi creșterea penalităților pentru cantitatea de deșeuri din ambalaje necolectate de producători, de la 0,4 euro/kg cât este în prezent la 0,8 euro/kg, cât a stabilit Comisia pentru Mediu de la Bruxelles.
Discuțiie s-au apriins în momentul în care reprezentantul Ministerului Mediului a contestat eficiența unor proiecte de conștientizare pentru consumatori, proiecte prin care aceștia să fie determinați să colecteze selectiv ambalajele. Cosmin Teodoru spune că o soluție ar fi returnarea unor ambalaje nereutilizabile pentru a primi la schimb un număr mai mic de ambalaje reutilizabile. Astfel consumatorul ar fi îndemnat să cumpere produse comercializate în ambalaje reutilizabile și mai puțin poluante, iar producătorii ar avea în acest fel o motivație să folosească astfel de ambalaje.
Pe de altă parte, Constantin Damov, Președintele Green Group, a solicitat celor prezenți să înceteze să îii mai transforme pe consumatori în poluatori, deoarece responsabilitatea colectării ambalajelor este a producătorilor de bunuri. Constantin Damov a solicitat producătorilor să nu mai socializeze costurile, deoarece aceste costuri se regăsesc în prețuri, pe care tot consumatorul le plătește. Altfel spus, președintele Green Group a punctat ideea afișării unor prețuri defalcate pentru produs și pentru ambalajul în care este comercializat produsul, astfel încât consumatorul să știe pentru ce plătește.
Loredana Samoilă, PR Manager Kaufland România, a arătat că în absența unor măsuri publice privind colectarea separată a ambalajelor, Kaufland a dezvoltat proiecte pentru a încuraja acest tip de colectare și a investit într-o rețea de automate de colectare pentru toate magazinele sale.
În plus, în absența unui sistem municipal de colectare selectivă în municipiul Cluj Napoca, partenerii comerciali ai festivalului Untold au amplasat stații de colectare pe perioada festivalului.
Cosmin Teodoru a spus că nu e suficient, dar nici inutil ce fac organizatorii la Untold. Din păcate, municipalitatea tot nu face colectare separată a deșeurilor, deși Untold se desfășoară de câțiva ani. O măsură de coerciție neîncercată până acum ar putea fi limitarea accesului la finanțări, inclusiv europene, pentru UAT-ul din acea localitate.
Marius Brînzea, Strategy Director Reciclad`OR, a accentuat necesitatea unor măsuri de obligativitate și a unotr penalizărti pe măsură pentru cei care nu aplică legea în cazul colectării separate. Pe de altă parte, Marius Brânzea a punctat faptul că inovația în ambalaje trebuie să țină seama de reciclabilitatea acestora, iar marketerii producătorilor să nu mai fie încântați la orice ofertă de compozituri prezentate sub formă de inovație în ambalarea produselor.
Citește și:
• Cosmin Teodoru, Ministerului Mediului:”Dacă îl considerăm în continuare pe consumator că este poluator, atunci suntem pe un traseu greșit. Consumatorul este captiv opțiunilor care i se oferă”
• Constantin Damov, Green Group: ”Reciclatorul nu este cealaltă groapă de gunoi. Pentru a recicla avem nevoie de materiale necontaminate”
• Marius Brînzea, Reciclad`OR: ” Preocuparea majoră pleacă de la gradul de reciclabilitate a soluțiilor de ambalare”
• Loredana Samoilă, Kaufland România: ”Kaufland a a fost primul retailer care a investit într-o rețea de automate de colectare a deșeurilor din ambalaje”
Proiecții de funcționare pentru Sistemul Garanție Returnare
Panelul doi al dezbaterilor din cadrul conferinței AMBALAJE 360 a fost centrat pe proiectul de funcționare și administrare a Sistemului Garanție Returnare. Informația în premieră lansată de reprezentantul Ministerului Mediului a fost că oferta depusă de cele trei asociații patronale din industria bunurilor de larg consum pentru implementarea și administrarea SGR prin compania nou înființată RetuRO este unică, ceea ce înseamnă că această ofertă are mari șanse de a fi declarată câștigătoare.
Cele trei asociații patronale - Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, reprezentată de Alice Nichita, în calitate de Președinte, Asociația Berarii României pentru Mediu, reprerzentată prin Julia Leferman, în calitate de Director Executiv și Asociația Retailerilor pentru Mediu, reprezentată de Emanuel Pârvulescu, în calitate de Vicepreședinte – s-au constituit cu obiectivul de a deveni acționari ai companiei nou înființate RetuRO Sistem Garanție Returnare – companie ce a depus la Ministerul Mediului documentele necesare pentru a primi acreditarea de a administra viitorul sistem de garanție- returnare din România. Din momentul desemnării administratorului, acționarii acestuia trebuie să primească alături de ei, în acționariat, o structură a Ministerului Mediului.
Sistemul Garanție Returnare ar urma să colecteze, sorteze și să vândă către reciclatori ambalajele din PET emise pe piață de industria berii, industria băturilor nonalcoolice, incluzând aici atât sucurile cât și apa minerală sau plată.
Discuțiile cele mai aprinse în ceea ce privește Sistemul Garanție Returnare s-au axat în special pe termenele stabilite legal pentru punerea în funcțiune a sistemului. Reprezentanții companiei care au făcut oferta de administrarea spun că termenul stabilit pentru luna octombrie nu este unul realist.
În calitate de reprezentant al autorității centrale pentru mediu, Cosmin Teodoru, Director, Direcția Gestionarea Deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a afirmat că exact în momentul în care s-a desfășurat conferința AMBALAJE 360, echipe de la Ministerul Mediului și Returo SGR negociază termenii și etapele de cooptare a statului în acționariat. Asta și pentru că termenii și datele de implementare propuși în Hotărârea de Guvern nu corespund cu termenii și datele propuse de RetuRO SGR.
”Termenul propus de legiuitor este 1 octombrie. Termenul propus de RetuRO este de 18 luni din momentul desemnării ca administrator. Data stabilită de legiuitor pote fi modificată, dacă există argumente”, a precizat Cosmin Teodoru.
În pauzele dezbaterii, Marius Brînzea, Strategy Director Reciclad`OR a invitat participanții să folosească un sistem de colectare separată conceput pe bază de pubele, așa cum sunt ele în prezent distribuite de autoritățile locale, și să constate cât de dificil va fi să plaseze un anumit ambalaj într-o pubelă potrivită.
Tot în pauze, Laurențiu Croitoru, National Sales Manager, Tomra Collection România, i-a invitat pe cei prezenți să se acomodeze cu utilizarea unui RVM – aparat de colectare separată a deșeurilor din ambalaje, iar pe retailerii prezenți să testeze eficiența dispozitivului instalat la intrarea în sala de conferințe.
Citește și:
• Alice Nichita, APBRS: ”RetuRO SGR este cel mai mare și complex proiect de colectare și reciclare la care a lucrat România și are o singură șansă – de succes!”
• Julia Leferman, ABRM: ”RetuRO SGR va fi o companie ce nu se va orienta spre profit, are deja inclus în actul constitutiv obligația de a nu acorda dividende”
• Emanuel Pârvulescu, ARM: ”Producătorii care livrează în retail vor prelua o parte din ambalajeși le vor transporta la centrele de sortare”
• Mihaela Frăsineanu, Asociația OIREP Ambalaje: ”În sistemul clasic de responsabilitate extinsă a producătorilor nu există proprietate a deșeului din ambalaj”
• Alexandru Laibăr, Coaliția pentru Economie Circulară - CERC: ”Ca un SGR să fie funcțional, el trebuie să fie înțeles de oameni”
Soluții adoptate de companii pentru circularitatea ambalajelor utilizate
Ultima parte a dezbaterilor a fost dedicată soluțiilor pe care industria bunurilor de larg consum le are pentru a crește gradul de colectare a ambalajelor, pentru a reduce cantitățile de ambalaje puse pe piață sau pentru a colecta în scopul reciclării acele ambalaje.
Loredana Samoilă, PR Manager Kaufland România, a prezentat performanțele țn colectare obținute în urma proiectelor derulate de Kaufland, remarcând reacțiile pozitive ale consumatorilor la orice stimulent oferit pentru a colecta separat ambalajele din plastic. Pe de altă parte, Loredana Samoilă a arătat că retailerul a fost între primele companii din România care a redus cantitățile de plastic puse la vânzare, prin delistarea produselor din plastic de unică folosință cu un an înainte ca legislația ce elimina aceste produse de la comercializare să intre în vigoare.
Laurențiu Croitoru, National Sales Manager, Tomra Collection România, a oferit audienței detalii tehnice ale RVM-urilor puse la dispoziția comercianților de Tomra și a explicat beneficiile utilizării automatelor pentru colectarea separată a deșeurilor. Între aceste beneficii, economia de resurse umane ce ar fi ocupate cu manevrarea manuală a deșeurilor, dar și eficiența acestor automate în cazul fraudelor, RVM-urile fiind capabile să identifice atât forma, cat și greutatea și materialul din care este fabricat ambalajul introdus.
Petrișor Negoiță, Business Account Manager rPET la Green Tech, companie ce face parte din Green Group, a semnalat îmbuteliatorilor că începând cu ianuarie 2025 ambalajele pentru băuturi trebuie să conțină un minimde 25% plastic reciclat, conform normelor de mediu europene, iar producătorii mari de băuturi contractează deja pe termen lung cantități mari de rPET pentru a-și asigura un avantaj competitiv cu mult înainte de intrarea în vigoare a acestor norme. Din acest motiv, producția de rPET acompaniei Green Tech este comercializată în proporție de 80% la export, dar și pentru că îmbuteliatorii români au tendința de a aștepta până în ultimul moment și riscă să implementeze introducerea rPET în ambalaje într-un moment în care această resursă va deveni foarte scumpă, fiind limitată.
Emanuel Pârvulescu, Head of Environment la cora România a prezentat prioiectele prin care retailerul francez a înlocuit caserolele din plastic de la raioanele de GASTRO, DULCIURI și PATISERIE cu caserole biodegradabile home compost, pentru a reduce cantitățile de plastic puse pe piață de magazinele cora. De asemenea, Emanuel Pârvulescu a arătat că stația de colectarea deșeurilor din ambalaje, instalată ca proiect pilot la magazinul cora Pantelimon, are o performanță mult peste așteptări, colectând aproximativ 20% din plasticul pus pe piață de magazin.
Marius Brînzea, Strategy Director Reciclad`OR, a semnalat celor prezenți importanța comunicării eficiente în scopul conștientizării consumatorului cu privire la opțiunile pe care le are în raport cu ambalajele și cu metodele prin care acesta poate contribui la protejarea mediului, folosind drept criteriu de alegere, între altele și tipul de ambalaj folosit de producător.
Citește și:
• Emanuel Pârvulescu, cora România: ”Am înlocuit caserolele de plastic cu caserole biodegradabile home compost”
• Petrișor Negoiță, Green Tech: ”Vor apare probleme de disponibilitate pentru rPET înainte de 2025”
• Laurențiu Croitoru, Tomra Collection România: ”Un RVM poate colecta de la 500 la câteva mii de ambalaje și acționează eficient antifraudă”
• Loredana Samoilă, Kaufland România: ”Anul trecut, aparatele au interacționat cu peste 1,5 milioane utilizatori și au colectat peste 10 milioane de ambalaje”
