”Există o problemă legată de percepția privind managementul ambalajelor și a deșeurilor din ambalaje. Din nefericire, s-a creat un curent de opinie în media că SGR-ul va rezolva toate problemele ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. Da, SGR-ul este un salt calitativ exemplar în managementul deșeurilor de ambalaje și va avea niște rezultate pe măsură. Dar în continuare, 72% din deșeurile din ambalaje vor fi colectate prin sistemele de colectare separată finanțate de către industrie prin intermediul organizațiilor de transfer al responsabilității(n.r. – OTR-uri). Ca să identificăm unde sunt problemele ar trebui să mergem pe lanțul de aprovizionare specific ambalajului. Preocuparea majoră pleacă de la reciclabilitatea soluțiilor de ambalare. Am încercat, în baza expertizei internaționale, să prezentăm prin workshop-uri care ar fi direcția strategică pentru soluții de ambalare reciclabile. Sperăm noi că am reșit, în ciuda anumitor tendințe vizibile cu ochiul liber pe piață, de substituții pe materiale de ambalare, pe care unii le și consideră, ironic, inovații. Trecerea de la monomateriale la materiale compozite sau de la un anumit tip de material la un altul, cu un lanț de aprovizionare nedefinit se numără printre aceste tendințe”, a spus Marius Brînzea, Strategy Director Reciclad`OR, la conferința AMBALAJE 360.
”Un alt aspect este faza de postconsum, când ambalajul devine deșeu de ambalaj. Aici ne confruntăm cu trei mari provocări: comportamentul consumatorului, infrastructura de colectare neadecvată și lipsa datelor sau a informațiilor privind performanța Unităților Administrativ Teritoriale(UAT) în tot ceea ce înseamnă proces de colectare separată. Consumatorul nu este doar parte a problemei, este și parte a soluției, trebuie identificată modalitatea de a capacita consumatorul pentru a deveni parte a procesului de colectare separată. Noi suntem blocați la nivel național în faza de conștientizare, ori pentru a evolua trebuie să depășim această fază, să culegem insighturi și să centrăm soluțiile pe motivația și comportamentul consumatorului. În prezent, infrastructura de colectare este confuză, comunicarea este confuză, ori asta nu poate să genereze un comportament adecvat al consumatorului. Sunt necesare studii de caz pe consumator pentru a găsi cele mai eficiente soluții de motivare a acestuia în scopul colectării separate.
Pe de altă parte, din partea reciclatorilor ar fi binevenit un ghid al gradului de reciclabilitate minim acceptat pentru un ambalaj, pentru că multe decizii eronate în alegerea unor soluții de ambalare vin din necunoaștere efectului acestei alegeri asupra capacității de reciclare a ambalajului respectiv”, a mai punctat Marius Brînzea.
În ceea ce privește măsurile ce ar trebui adoptate pentru a crește gradul de colectare separată atât la nivel individual, în calitate de consumatori, cât și la nivel administrativ, în cazul UAT-urilor, Directorul de Strategie al companiei Reciclad`OR a semnalat faptul că în România nu sunt aplicate măsuri de coerciție care să determine creșterea gradului de colectare separată. ”Nu știu dacă în sală este cineva care a primit vreodată vreo amendă pentru că nu a pus un ambalaj în locul potrivit. Sau dacă a auzit sau știe pe cineva care să fi fost amendat pentru asta. Cât de departe suntem de alte zone ale Europei? ISTWA lucrează acum la proiecte macroeconomice pentru digitalizarea containerelor în care se aruncă deșeurile din ambalaje, în Italia, Spania, pentru că nu se pot atinge țintele acelea ambițioase cu asemnea asseturi pe care le avem la dispoziție, cu pubelele”, a mai spus Marius Brânzea.
Conferința AMBALAJE 360 a adus în același cadru de discuții autorități, producători de ambalaje producătorii de bunuri care folosesc ambalajele, retaileri, organizații care implementează responsabilitatea extinsă a producătorului(OIREP), reciclatori.
