fbpx Imprimă această pagină

Sustenabilitatea - noua paradigmă de business pentru următorul deceniu

Publicat în categoria Actualitatea
Scris de   Publicat Joi, 11 Iulie 2019 12:31

Prima conferinţă având ca temă sustenabilitatea şi responsabilitatea socială corporativă în industria bunurilor de larg consum, CSR Excellence – TIME TO SHARE, a reunit pe 19 iunie peste 100 de participanți, reprezentanți ai companiilor producătoare, ai retailerilor, ai ONG-urilor și ai Departamentului de Stat pentru Dezvoltare Durabilă.


Speakeri cu notorietare și-au expus viziunea și rolul în dezvoltarea sustenabilă a businessului, în raport cu stakeholderii – toți factorii implicați și afectați de activitatea companiilor lor.

 

IMG 0945

 

 

CSR 10 concluzii

 

CSR parteneri
Cele mai importante concluzii desprinse din cadrul conferinței CSR Excellence - TIME TO SHARE reflectă atât gradul avansat de implicare al unora dintre companiile din industrie, cât și absența sau neimplicarea altor entități în peisajul responsabilității sociale corporative.


Prima parte a conferinţei a debutat cu prezentări având ca temă „Conexiunile dintre Dezvoltare Durabilă – Sustenabilitate - Responsabilitate Socială Corporativă (CSR). Rolul companiilor şi mesajul transmis de ele” şi a fost deschisă de Laszlo Borbely, Consilier de Stat, ­Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. Laszlo Borbely a prezentat audienţei „Priorităţile Strategiei pentru o Dezvoltare Durabilă. Unde pot acţiona cel mai eficient companiile din FMCG” şi a concluzionat, cu referire la Agenda 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite: „2030 începe acum!”.

 


CSR citat borbely„Responsabilitatea este cuvântul cheie pentru fiecare dintre noi, ar trebui în fiecare zi să ne întrebăm ce facem noi pentru a avea o viață mai sustenabilă. Cu frică nu poți construi o societate sustenabilă. În CSR, în România, trebuie să fie mai multe ministere implicate. Avem nuclee în fiecare minister, deci avem o rețea, vrem acum să constituim un consiliu consultativ în care să ni se alăture oameni foarte bine pregătiți din sectorul privat, din cercetare, academicieni și reprezentanți ai societății civile. Încercăm să generăm o mișcare la nivelul societății și fiecare să simtă că este parte a acestei mișcări”, a spus Consilierul de Stat Laszlo Borbely.


„La Ministerul Finanţelor a fost formulat un nou ordin în ceea ce priveşte responsabilitatea socială corporativă (CSR), deoarece, într-adevăr, suntem deficitari din punct de vedere al organizării, nu e clar ce informaţii trebuie să includă raportarea, nu sunt sancţiuni pentru cei care nu se implică. Dar nu trebuie sancţiuni, companiile trebuie să-şi dea seama că trebuie să facă mai mult, pentru că cetăţenii, consumatorii de produse sunt mult mai conştienţi decât în urmă cu 15-20 de ani şi sunt atenţi la ceea ce face fiecare companie pentru protecţia mediului, pentru gestionarea eficientă a resurselor”, a mai spus Laszlo Borbely.

 

IMG 0853


Despre „Sustenabilitatea businessului şi despre raportarea de sustenabilitate între obligativitatea legală şi beneficii de business” a vorbit audienţei Valer Hancaş, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România. A ales să ţină un discurs motivaţional, o invitaţie către toate companiile de a se implica în zona de sustenabilitate. Argumentul esenţial pe care oficia­lul Kaufland și-a structurat discursul are ca punct de pornire mesajul transmis de generaţia următoare, de tinerii care în 2030 vor prelua la rândul lor obiectivele sociale structurate pe o dezvoltare durabilă a societăţii.

 

 

Apelul este să ne implicăm acum. Să ne asumăm public angajamente şi să acţionăm

 

 

„De câte ori vorbesc despre sustenabilitate, abordez discursul într-o notă optimistă, pentru că vreau să cred că obiectivele sunt uşor de atins. În ultimii ani, compania pe care o reprezint a făcut eforturi considerabile, lucruri pe care în urmă cu cinci ani nici nu ni le imaginam că pot fi schimbate, modificate, astfel încât amprenta pe care o lăsăm mediului, societăţii, să fie din ce în ce mai mică. Ce lăsăm în urmă? Mări şi oceane contaminate, un aer poluat, lăsăm în urmă ignoranţă şi sărăcie. Da, noi şi alţii, că nu doar cei din mediul de business sunt vinovaţi pentru asta, mai sunt şi alte categorii, noi lăsăm în urmă ignoranţă şi sărăcie”, a spus Valer Hancaş.

 

CSR citat hancas

 

„Apelul este să ne implicăm acum. Se poate face într-un mod simplu, urmând doar doi paşi: vă asumaţi pu­blic un angajament, astfel încât să vă motiveze mai mult, având şi presiunea ochilor aţintiţi asupra dvs, apoi acţionaţi în direcţia respectivă. Noi, la Kaufland, am implementat cinci obiective din cele 17, pentru că noi am considerat că sunt cele care au legătură directă cu activitatea noastră de business. Vă propun să vă alegeţi câteva din cele 17 principii de sustenabilitate, să le alegeţi pe cele strâns legate de amprenta pe care o lăsaţi mediului sau societăţii, să le înţelegeţi şi să lucraţi în acea direcţie”, a precizat oficialul Kaufland.

 

Pentru a fi cât mai convingător, Valer Hancaş a precizat că, sub scaunul fiecărui participant la conferinţă, Kaufland a plasat un plic, în care se află un angajament de sustenabilitate. Invitaţii au descoperit, astfel, diverse tipuri de angajamente derivate din cele 17 direcţii prioritare de dezvoltare durabilă, iar Valer Hancaş, în numele Kaufland, a făcut apel la cei prezenţi să se străduiască să respecte acel angajament.

 

 CSR hancas cu explicatie

 
Sustenabilitatea nu înseamnă doar salvarea planetei, înseamnă şi costuri mai mici

 

 

Despre modul în care „Alegerile sustenabile construiesc viitorul unui business” a vorbit în cadrul conferinţei TIME TO SHARE Irina Ionescu, Public Affairs & Communication Manager, Coca-Cola HBC România.

 

CSR citat coca cola

 

„Ce rămâne după Coca-Cola HBC în România? Rămâne o poveste care începe să semene tot mai mult a model. O poveste care ne face mândri de contribuţia noastră în dezvoltarea comunităţilor. Da, anul 2030 bate la uşă, dar până atunci este vorba despre viaţa noastră, despre faptul că nu există un plan B, nu există o planetă B de rezervă. Dacă fiecare dintre noi face câte ceva în această direcţie, fiecare dintre noi, companiile prezente la conferinţa TIME TO SHARE, atunci avem o şansă.

 

IMG 0940«După Noi» este o platformă de sustenabilitate pe care Coca-Cola a lansat-o cu gândul la generaţiile viitoare, gândind că ceea ce lăsăm după noi nu este potopul, este o natură mai curată, oameni mai educaţi şi mai buni şi comunităţi care prosperă. Comunităţi pe care le încurajăm să facă lucruri cât mai sustenabile.

 

Într-un raport de sustenabilitate nu vorbim doar des­pre mediu. Vorbim despre ceea ce se întâmplă în compania noastră, cu o transparenţă foarte mare, transparenţă care ne face deseori să ne întrebăm dacă ne vom atinge ţintele de sustenabilitate, iar dacă nu, vom încerca din nou, cu eforturi mai mari. Câteva cifre din raportul de sustenabilitate Coca-Cola HBC România pentru 2016-2017 arată că 93% dintre furnizorii noştri sunt din România, cea mai mare parte a cheltuielilor noastre sunt pentru furnizori din România. Am reuşit în ultimii ani, cu o singură excepţie, să atingem ţintele de colectare şi reciclare de ambalaje. Excepţia a fost o criză naţională, nu a fost vorba doar de noi”, a spus Irina Ionescu.

 

IMG 0858„Cu investiţii iniţiale mari - pentru că tehnologia de ultimă generaţie costă -, pe termen lung costurile companiei scad, iar resursele pe care le folosim sunt tot mai puţine. Până la urmă, în asta constă dezvoltarea durabilă: să foloseşti cât mai puţine resurse într-un proces de producţie cât mai eficient.

 

100% din energia consumată de companie provine fie din surse regenerabile, fie din surse eficiente de energie. Un exemplu de eficienţă operaţională este cel de la Timişoara, unde în 2017 am achiziţionat o linie de producţie care consumă foarte puţină apă, iar anul acesta am instalat în Poiana Negri, acolo unde producem apele noastre minerale, o linie tehnologică foarte eficientă - la acelaşi volum de produs se consumă doar jumătate din energie. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care am achiziţionat linia de îmbuteliere, suntem mai eficienţi în producţie cu un consum mai mic de resurse”, a mai precizat Irina Ionescu.

 

 

A venit timpul să schimbăm paradigma, să vorbim despre economie circulară

 

 

CHEP este un model de business creat pe principii de economie circulară şi dezvoltare durabilă cu 50 de ani în urmă, când economia mondială nu lua în calcul economi­sirea resurselor şi nici sustenabilitatea businessului.

Cu toate acestea, CHEP a rezistat în perioada în care resursele erau risipite şi obiectivele de vânzări erau cele mai importante atuuri în dezvoltarea unui brand. Graţie modului în care a fost proiectat, CHEP reprezintă acum un model de business sustenabil. Dar, aşa cum spune Gabriel Ivan, Country General Manager, CHEP Pooling Services România, în cadrul conferinţei CSR EXCELLENCE – TIME TO SHARE, provocările nu s-au încheiat aici, gândirea liniară împiedică încă realizarea unor obiective majore în economia circulară:

CSR citat chep„Noi activăm în zona ambalajelor reutilizabile, iar în piața locală suntem recunoscuți ca fiind cei cu «paleţii albaștri». Gândirea de business, în timp, a evoluat de la CSR irelavant pentru generare de business şi profit, în urmă cu 50 de ani, până la CSR ca o garanţie a unei culturi organizaţionale sănătoase ce asigură o bază de creştere sustenabilă. Responsabilitatea corporativă a avut multe implicaţii în business – de la fidelizarea angajaţilor, până la implicaţiile în vizibilitate şi brand, fidelizarea consumatorului.


Economia circulară se referă la închiderea unei bucle, la transformarea deșeurilor generate la capătul supply chain şi reintroducerea lor în sistem. Reciclarea este un mod foarte important de a genera sustenabilitate, dar este mai puțin valoros decât alte lucruri pe care le putem face, precum întreținerea, reutilizarea, repararea și folosirea componentelor în producerea de noi echipamente, cu impact mult mai important în conservarea mediului. În acest context, economia circulară este soluția! Nu este doar despre a fi verde, ci este şi despre dezvoltarea de afaceri care nu generează deșeuri”, a menţionat Gabriel Ivan, Country General Manager, CHEP Pooling Services România.

 

 

Brandurile transparente sunt brandurile puternice din ziua de azi

 

 

CSR citat mondelez„Branduri mari sau puternice. Altă dată aș fi spus branduri mari și puternice, însă azi, tot mai multe branduri mari se întreabă cum să rămână puternice și mai ales relevante pentru consumator, în condițiile în care măsura succesului este dată astăzi de termeni precum «startups», «disruptive», «autenticitate», «transpa­rență».

 

Boabe de cacao. Cacao sustenabilă, pe care o regăsim în ciocolata Mondelez, prin programul Cocoa Life, derulat în țări ca Ghana, Coasta de Fildeș, Indonezia. Prin acest proiect, fermierii își certifică producția și o vând la un preț corect. Mai mult decât atât, comunitățile lor beneficiază de un program de dezvoltare. Copiii merg la școală – ceea ce înseamnă că nu muncesc pe plantații -, în timp ce femeile învață să citească și să scrie, reușind astfel să-și susțină mai bine familiile.

 

Astfel de relatări așteaptă consumatorii de la un brand puternic. Consumatorii îşi doresc ca brandurile să fie transparente, să comunice ce se află dincolo de produsul pe care îl găsesc la raft. Din studiile de care dispune Mondelez, 70% dintre consumatori sunt interesaţi de transparenţa brandurilor, își doresc informații despre cum sunt fabricate produsele, până la sursă. Doar 30% dintre companii consideră că astfel de informaţii sunt aşteptate de către consumatori, ceea ce plasează companiile într-un deficit de comunicare.

 

IMG 0978Este, așadar timpul să acționăm transparent, pentru că nu există o altă soluție pentru branduri, dacă își doresc să rămână relevante pentru consumatori”, a conchis Dana Dobrescu, Corporate & Government Affairs Manager, Mondelez România, în speachul din cadrul conferinţei CSR EXCELLENCE – TIME TO SHARE.

 

 

 

 

Katharina scheidereiter, în dezbatere cu ONG-urile

 

IMG 7163

 

IMG 7197În partea a doua a primei sesiuni, Katharina Scheidereiter, CSR Manager la Kaufland România, a fost iniţiatorul unei dezbateri cu privire la modul în care sunt demarate şi derulate iniţiativele CSR pornind de la indicatorii de sustenabilitate, dar şi de la problemele comunităţilor în care îşi derulează compania activitatea. Parteneri de dialog în cadrul acestei dezbateri au fost: Iuliana Rada, de la Fundația pentru Dezvoltarea So­cietății Civile, prin care Kaufland a dezvoltat proiectul „În stare de bine”, un program de finanțare ce a oferit granturi nerambursabile în valoare totală de 1 milion de euro organizațiilor neguvernamentale din România pe parcursul anului 2018; Andrei Coșuleanu, coordonato­rul proiectului Start ONG, prin care Kaufland finanţează proiecte ale ONG-urilor aflate la început de drum; Ionuț Bădică, de la Institutul de Cercetări în Permacultură, prin intermediul căruia Kaufland a dezvoltat proiectul Creștem Grădinescu.

 

 

Cum alegem proiecte de sustenabilitate. Care sunt indicatorii relevanți în raportare

 

 

CSR citat ghiocelCea de a doua sesiune a conferinţei a fost o invitaţie către cei prezenţi pentru o incursiune în partea tehnică a raportărilor de sustenabilitate, combinate cu exemple concludente oferite de un retailer şi un producător.

 

Sesiunea a fost deschisă de Andreea Ghiocel, Operational Manager Reporting Division, The CSR Agency, care a descris „Indicatori relevanţi în raportarea CSR”.

 

„Referitor la indicatorii asupra cărora trebuie să intervină o companie, aceștia pot fi foarte ușor identificați în timpul unui proces de raportare nefinanciară sau raportare de sustenabilitate. Procesul pornește cu o serie de indicatori standard ce descriu activitatea organizației și se ajunge la evaluarea unor indicatori speci­fici, care depind și de sectorul de activitate al companiei.

 

Cea mai utilizată metodologie de raportare nefinanciară, atât la nivel mondial, cât și în România, este cea definită de Standardele Global Reporting Initiative.

 

IMG 0868Aceste teme sunt evaluate de specialiști din cadrul companiei, care stabilesc, prin notele pe care le acordă, măsura în care tema reflectă impactul economic, social și de mediu al companiei. În paralel cu prima fază a procesului, compania realizează și o consultare a stakeholderilor: furnizori, prestatori de servicii, consumatori, clienți, angajați, autorități, reprezentanți ai presei, ai organizațiilor nonguvernamentale ce primesc aceeași listă de teme și le evaluează în funcție de cât de mult sunt influențați de activitatea companiei în acea direcție.

 

Răspunzând la aceste întrebări, pe lângă faptul că organizația își face o imagine clară asupra indicatorilor de sustenabilitate pe care trebuie să raporteze, toate aceste grupuri de stakeholderi oferă companiei informații foarte valoroase, care îi permit să rămână conectată la contextul local al sustenabilității”, a precizat ­Andreea Ghiocel, Operational Manager Reporting Division la The CSR Agency, în cadrul conferinţei CSR EXCELLENCE - TIME TO SHARE.

 

 

Sustenabilitatea este o zonă noncompetitivă. Este ceva mai mult decât despre logo, despre brand

 

 

„De ce ar trebui să ne preocupe sustenabilitatea? Pentru că nu există o alternativă, o soluţie de rezervă, «there in no planet B», nu a fost descoperită, iar dacă nu vom avea grijă de planeta pe care locuim, mai devreme sau mai târziu vom rămâne fără casă. În Lidl, prioritare pentru sustenabilitate sunt sortimentaţia – şi aici urmărim cu mare atenţie lanţul de aprovizionare, mediu. Suntem atenţi în primul rând la impactul pe care îl avem noi asupra mediului, avem clădiri proprii, transportăm marfă pe distanţe foarte mari, deci un impact impor­tant asupra mediului. Avem angajaţi mulţi – şi activitatea companiei are un impact asupra acestora şi, nu în ultimul rând, avem furnizori, parteneri de afa­ceri, suntem parte a comunităţii de business şi trebuie să fim atenţi care este impactul nostru asupra acestor stakeholderi. Tot ce facem în businessul nostru reprezintă măsuri prin care ne asigurăm că reducem impac­tul negativ şi creştem impactul pozitiv în raport cu aceşti stakeholderi, de aceea am şi hotărât să raportăm nonfinanciar”, a spus Cristina Hanganu, Director de comunicare & CSR, Lidl România.

 

CSR citat lidl

 

„Lidl, şi multe alte companii implicate, suntem nişte investitori sociali mari, mari finanţatori. Iar în calitate de mari finanţatori, ar trebui să ne uităm la proiecte care să determine schimbări sistemice.

 

orklaAşa am ajuns la acest proiect cu reţeaua de bănci de alimente. Misiunea acestora este să combată foametea şi malnutriţia prin lupta împotriva risipei alimentare pe tot lanţul logistic. Ne uităm la nişte categorii defavorizate, formate din oameni care nu au acces la hrană suficientă sau la hrană de calitate. Pe de altă parte, ne uităm la risipa alimentară pe care noi, ca agenţi economici, suntem în situaţia să o generăm. Am început în 2016 proiectul reţelei de bănci de alimente. Odată donate aceste alimente, nu mai generează deşeuri menajere şi, implicit, nici costuri. Pentru compania care donează, reducerea risipei alimentare reprezintă un câştig. Astăzi, avem o bancă funcţională în Bucureşti, în care s-au colectat până acum 269 de tone de alimente în greutate netă. Alte două bănci de alimente sunt la Cluj şi Roman. Eu cred că pe măsură ce numărul băncilor de alimente va creşte, risipa alimentară se va diminua”, a mai spus Cristina Hanganu, Director de comunicare & CSR, Lidl România, Vicepreşedinte, Global Women in PR România, în încheierea discursului la CSR EXCELLENCE – TIME TO SHARE.

 

 

Robert Uzună, Ursus Breweries: „Ne propunem să fim cea mai admirată companie, construind o românie mai bună”

 

 

Despre oportunitatea şi impactul proiectelor de sustenabilitate a vorbit la CSR EXCELLENCE – TIME TO SHARE Robert Uzună, Vicepreședinte Corporate Affairs, Ursus Breweries. Dar nu numai atât. Povestea Ursus Breweries, spusă de Robert Uzună, are la final o întrebare pe cât de incitantă şi provocatoare, pe atât de profundă: „Este ea suficientă?”

 

 CSR citat ursus

 

„Cred că am fost întrebat de cel puţin două ori dacă vrem într-adevăr să folosim această titulatură a pre­zentării. Este sustenabilitatea pe care o promovează compania Ursus Breweries suficientă? Sper ca prin intermediul acestui eveniment să obţinem câteva concluzii, să devină clar ce este sustenabilitatea, să definim cât este caritate şi cât schimbare de paradigmă în business.

 

IMG 0771Noua viziune adoptată de Ursus Breweries, exprimată public în premieră în cadrul acestei conferinţei: Ne propunem să fim cea mai admirată companie, construind o Românie mai bună. Nu ştim dacă am fost inconştient de ambiţioşi, ca să devenim cea mai admirată companie din România. Am primit inevitabil întrebarea: «Sunteţi siguri că nu aţi vrut să spuneţi din FMCG?». Răspunsul este nu, pentru că am considerat că partea a doua a viziunii este mai importantă decât obiectivul stabilit de prima parte: să construim o Românie mai bună!

 

Nimeni, cu atât mai puţin o companie, nu poate să-şi propună să schimbe nişte lucruri esenţiale de una singură. De aceea, primul mesaj pe care vreau să îl transmit cu acest prilej este că tot ceea ce vrem să facem - ne dorim să facem împreună.

 

La noi, la Ursus Breweries, eficienţa e şi în suste­nabilitate. Avem 12 ani de când am realizat proiecte, nu proiecte scurte, şi fiecare dintre ele au lăsat o amprentă. Am revigorat recent o aplicaţie la care am muncit un an întreg în 2011 cu Institutul Naţional de Medicină Legală, cu regretatul profesor Dan Dermengiu. Este în prezent una dintre cele mai bune aplicaţii din lume, care îţi calculează în cât timp revii la zero după ce ai consumat alcool, combinaţii de alcool, dacă vrei să fii într-o zonă sigură după ce ai ieşit la o petrecere.

 

Programul pe care noi îl numim «Under age» este un program de prevenire a consumului de alcool de către minori. În 2014, lansam un raport pe care îl puteţi găsi şi pe siteul Ursus Breweries, un studiu ştiinţific ce vorbeşte despre influenţa stilurilor parentale în modul în care se manifestă consumul de alcool la minori. Este un proiect care s-a aflat pe masa celor din Comisia Europeană, deci nu facem green washing, este un proiect despre care s-a dorit să se transforme în recomandări de politici publice în ţările membre. Este un proiect care ne-a condus spre cea mai importantă revelaţie pe care am avut-o în calitate de jucător în industria alcoolului: importanţa educaţiei timpurii. A fost momentul în care am realizat că educaţia este la baza tuturor lucrurilor”, a concluzionat Robert Uzună.

 

Andrei CoşuleanuÎn finalul celei de a doua sesiuni a conferinţei CSR EXCELLENCE – TIME TO SHARE, Andrei ­Coşuleanu, Preşedintele ONG-ului Act for Tomorrow, a supus atenţiei rolul companiilor, al ONG-urilor şi al autorităţilor locale şi centrale în proiectele de sustenabilitate.

 

„Este trist faptul că am participat la mai multe conferinţe ce abordează responsabilitatea socială corporativă, sustenabilitatea, iar la acest dialog participă doar două din cele trei grupuri de stakeholderi, respectiv companiile şi ONG-urile, în timp ce reprezentanţii autorităţilor sunt prea puţin interesaţi de dezvoltare durabilă şi sustenabilitate. Vorbim despre trei actori, doi sunt prezenţi la dezbateri, problema cea mare vine însă de la al treilea, care se comportă ca într-un meci în care lipseşte arbitrul. Dacă vorbim despre deşeuri, de­geaba ne străduim să facem nişte campanii, integrate sau neintegrate, dacă după ce am plecat noi, investiţia pe care am făcut-o nu are continuitate în plan local. Avem foarte multe strategii – 95 parcă spunea domnul Laszlo Borbely –, dar nu avem concret ce să facem, pentru că impicarea este cel mult la nivel interministerial, aşa cum afirma dânsul. Ministerul Mediului, care ar trebui să fie un arbitru în ceea ce priveşte deşeurile, schimbă regu­lile în fiecare an. Cât timp nu există predictibilitate, nu putem vorbi despre reciclare în România.

 

Există însă şi cazuri pozitive. Este cazul Mizil, o localitate cu 16 mii de locuitori, care nu făceau nimic cu deşeurile. Cu o mică intervenţie a unui ONG, primăria a decis să schimbe legislaţia pe plan local, printr-o hotărâre de Consiliu Local, iar acum se colectează pe trei fracţii”, a precizat Andrei Coşuleanu.

 

 

Relaţia stabilită prin csr între brand şi consumator

 

 

Cea de a treia sesiune a conferinţei CSR EXCE­LLENCE – TIME TO SHARE s-a axat pe abordarea sustenabilităţii din perspectiva relaţiei stabilită între un brand sustenabil şi consumatori.


CSR citat revealReveal Marketing Research a pregătit pentru conferinţa TIME TO SHARE un studiu privind „Receptivitatea consumatorilor la proiectele CSR”. Marius Luican, General Manager, Reveal Marketing Research, a expus participanţilor concluziile rezultate în urma acestui studiu.


„Dacă ar trebui să descriu pe scurt evoluţia consumatorului român, aş spune că în ultimii ani, pe orice categorie de produse, atributele sociale efectiv au explodat. Un mare «merit» îl are social media, această explozie a vieţii noastre în online. Categorii de produs care, în urmă cu ceva ani, erau departe de bateriile de atribute din zona socială, au devenit categorii cu un puternic endorsment social.


De ce consider că este oportun acest moment pentru unirea eforturilor companiilor în sustenabilitate? Pentru că în bună măsură, acest comportament al brandurilor are legătură cu identitatea lor. Aşteptările românilor se îndreaptă în această direcţie şi, practic, prin participarea brandurilor, prin implicarea acestora în proiecte de sustenabilitate, se realizează o aliniere între consumatorul român şi branduri.


IMG 7128Care este avantajul brandului ca urmare a acestei implicări? În momentul în care un retailer participă la un proiect sustenabil, cu o viziune pe termen lung, oamenii de marketing se vor întreba care ar putea fi beneficiul respectivului brand. Practic, în cazul respectivului brand se face un efort de uşoară repoziţionare, brandul implicat capătă punctual elemente cu care îşi completează identitatea, îşi sedimentează un anumit tip de poziţionare. Proximitatea a devenit un element cheie în relaţia cu consumatorul, dar participarea brandului în proiecte ce implică şi comunităţi face acelaşi lucru, apropie brandul de oameni, într-un alt mod. În momentul în care împărtăşeşte aceleaşi griji faţă de problemele sociale din jurul nostru, brandul îşi întăreşte atributele de apropiere faţă de consumator, în mod subconştient pentru acesta din urmă”, a precizat Marius Luican.

 

CSR citat nabar

 

Consumatorii s-au săturat de abordările egocentriste ale brandurilor

 

 

Tot despre copii, dar din perspectiva ridicării barierelor de dezvoltare, precum şi despre relaţia dintre consumator şi brandurile cu scop social - branduri ce deschid o nouă eră a marketingului -, a vorbit şi Irina Urechean, Senior Category Manager Home Care la ­Unilever SCE.

 

„Vorbesc astăzi din perspectiva în care comunicarea de brand este o comunicare cu misiune socială. Mă refer în primul rând la faptul că brandurile au respon­sabilitatea de a avea o misiune socială şi, în multe cazuri, brandurile cu o misiune socială au o nouă direcţie de comunicare, ce poate înlocui chiar comunicarea funcţională. Dar ceea, ce este foarte important e că şi consumatorii sunt pe zi ce trece mai conştienţi că noi, ca oameni de business, suntem responsabili de schimbarea în bine a societăţii şi aşteaptă acest lucru de la noi. Consumatorii cu care am discutat ne spun că s-au săturat de abordările egocentriste ale brandurilor. S-au săturat de branduri care spun: «eu fac cel mai bine, eu dau cel mai bun gust, eu curăţ cel mai bine». Consumatorii se aşteaptă ca brandurile să le vorbească despre problemele cu care ei se confruntă, să le aducă răspunsuri la întrebările lor.

 

CSR citat unileverE foarte important pentru un brand, când înlocuieşte comunicarea funcţională cu o comunicare cu misiune socială, să facă asta într-un mod autentic, specific acelui brand. Brandul trebuie să ia parte la schimbarea pe care o aduce. Cel mai bun exemplu care îmi vine acum în minte sunt campaniile CIF, Dove și Omo. «CIF curăţă România» este o campanie în care produsul a fost mereu prezent şi a fost parte din misi­unea socială a brandului. La fel de important este acel curaj de a spune lucrurilor pe nume, pentru a da misiunii sociale un imbold. Misiunea Dove este de a face femeile să se simtă frumoase. Dove a construit foarte mult în această direcţie. Privind retrospectiv, Dove şi-a consolidat prin această abordare poziţia de brand şi a devenit lider în categorie. De aceea, noi, Unilever, ne-am propus ca fiecare brand de al nostru să fie conectat la o misiune socială, pentru că privind spre brandurile ce au deja o misiune socială, am constatat că acestea cresc mult mai repede, double digit uneori, faţă de celelalte.

 

IMG 0871Omo este un brand tânăr în categoria de detergenţi, dar asta nu ne-a împiedicat să îi construim o misiune socială. Când ne-am luat acest angajament, ne-am propus să construim o campanie care cu adevărat să poată schimba ceva în vieţile oamenilor. Pornind de la faptul că la nivel global Omo spune că «Murdărirea este bună», ne-am uitat la viaţa copiilor din România şi ce se întâmplă cu aceştia. Am descoperit că rata analfabetismului funcţional în România este în jur de 40%, iar 70% dintre copii se simt nefericiţi în şcoli, stresaţi, mulţi dintre ei fiind în pragul depresiei. Copiii nu sunt încurajaţi să facă ceea ce vor, să se dezvolte din punct de vedere emoţional. Astfel am lansat campania «Omo susţine puterea jocului», o campanie prin care ne adresăm atât părinţilor, cât şi profesorilor şi îi încurajăm să lase copiii să experimenteze, să se joace liber, pentru că prin joacă pot să devină echilibraţi şi vor învăţa mai uşor şi mai repede. Vă invit să mă susţineţi în a creşte nişte copii echilibraţi emoţional, mai puternici, mai curajoşi, pentru că de pete se ocupă Omo!”, a precizat Irina Urechean, Senior Category Ma­nager Home Care, Unilever SCE.

 

 

Evaluările CSR pentru industria FMCG- în premieră în revista Piața din luna iulie 2019

 

 

CSR citat alina luciu„De patru ani, The Azores realizează Romanian CSR ­Index, o analiză a comportamentului companiilor mari, cu peste 500 de angajaţi. Indexul are la bază informaţiile pu­blice ale acestor companii, aproape 700 la număr în România. Ierarhia este stabilită pe baza unei fişe de evaluare foarte complexă, ce include 57 de indicatori împărţiţi în 10 categorii: guvernanţă corporativă (aici ne uităm la analiza de materialitate, transparenţă, audit), politica privind diversitatea, impactul economic, mediul înconjurător, drepturile omului şi politica anticorupţie, responsabilitatea faţă de angajaţi, marketing & creating awarness, investiţii în comunităţi, lanţul de aprovizio­nare şi aspecte materiale.

 

Fişa de evaluare este aliniată la cele mai riguroase standarde de referinţă pentru CSR, iar rezultatele evaluărilor pentru industria FMCG în acest an va fi pu­blicată în revista Piața din luna iulie (n.r. - analiza CSR realizată de The Azores este publicată în paginile 28-29), în timp ce informaţii despre Romanian CSR Index şi multe interviuri cu personalităţi de talie internaţională din domeniul responsabilităţii corporative veţi putea găsi în Community Index Magazine, o revistă bilingvă dedicată investițiilor în comunități derulate de companiile din România, pe care The Azores o lansează în luna iulie”, a spus Alina Liciu, Corporate ­Sustainability Consultant, Founder The Azores Sustainability & CSR Services, în finalul conterinței TIME TO SHARE.

 

 

Activări tematice cu branduri sustenabile

 

 

IMG 0750  IMG 7263 copy

 

Loteria „Alege să trăiești sustenabil”, organizată de Kaufland România, a captat atenția participanților la Conferinţa SUSTAINABILITY & CSR EXCELLENCE – TIME TO SHARE. Sute de bilete plasate pe un panou conțineau tot atâtea îndemnuri de a face mici gesturi pentru o viață sustenabilă: „Folosește mai multă lumină naturală și mai puțină electricitate”; „Nu arunca mâncarea, donează sau cumpără cumpătat”; „Folosește responsabil apa potabilă”; „Lasă mașina acasă pentru deplasări scurte”; „Folosește electrocasnice care consumă cât mai puțin curent”; „Mergi la cumpărături cu o sacoșă din pânză” etc. Cei care au răspuns provocării de a extrage de pe panou o astfel de invitație, de a adopta chiar de a doua zi un mic obicei pentru a trăi mai sustenabil, au fost răsplătiți cu produse marcă proprie ­Kaufland și cu fotografii făcute la fotobooth.

 

IMG 7209   IMG 7281

 

Un alt stand luat cu asalt de public a fost cel organizat de Unilever, care a lansat încă de la începutul anului campania „Omo susţine puterea jocului”, ce se adresează părinţilor şi profesorilor, încurajându-i să lase copiii să experimenteze și să se joace liber, pentru a crește independenți, creativi și curajoși. Participanții la conferință și-au personalizat tricouri cu simboluri sau mesaje creative - precum: „Binele se poartă”, „Empatia e la modă”, „Mai bine împreună”, „Empatic e simpatic” -, inscripționate cu creioane cerate.

 

 

cola2 7271     

 

Prin activarea Smartwater, Coca-Cola HBC România a arătat cum s-a inspirat din secretul norilor pentru a recrea circuitul smart al apei în natură, prin cinci pași principali în procesul de producție: filtrare, evaporare, condensare, adăugarea sărurilor minerale și filtare suplimentară.

 

Toți cei prezenți la conferinţa dedicată sustenabilității şi responsabilității sociale corporative au fost invitați să facă o excursie virtuală la Cascada Bigăr, pentru a vedea cum arată unul dintre cele mai frumoase locuri din lume. Peste 100.000 de turiști au vizitat Cascada Bigăr de la finalizarea lucrărilor de amenajare a zonei, un proiect de responsabilitate socială implementat de Coca-Cola HBC România.

 

cola3 0697Acțiuni de sustenabilitate aflate în derulare la Coca-Cola HBC: „După Noi”, o platformă pe care compania a lansat-o cu gândul la generaţiile viitoare; platforma interactivă www.HartaReciclarii.ro, care permite identificarea și localizarea punctelor de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile din România; „La TINEri este puterea”, un program educațional dedicat tinerilor care se pregătesc să înceapă viața profesională.

 

 

nicoleta scarlat 2Brandurile promovate de ArtMatch au fost James Harvest Sportswear şi J.Harvest & Frost. James Harvest este un brand suedez renumit care inovează, creează şi produce îmbrăcăminte identitară. Grupul New Wave, deţinător al brandului J. Harvest & Frost, investeşte continuu în activitatea de CSR și sustena­bilitate. În colecția brandului se regăsesc cămăşi business de înaltă calitate, pentru bărbați și femei. Îmbrăcămintea este confecţionată din fibre naturale, bumbac, în procent de 100%. În cadrul evenimentului organizat de Piața, s-au oferit speakerilor cămăși Red Bow, din colecţia premium James Harvest & Frost, iar la stand au fost făcute cadou 25 de papioane, din aceeași colecţie, tuturor celor care au dat like pe pagina de Facebook sau Instagram a brandului James Harvest.

 

 

parteneri mai mici

Citit 2526 ori

Articole recente -Carol Popa

Articole înrudite

Trebuie să vă conectați pentru a putea posta comentarii. Dacă nu aveți un cont, vă puteți crea unul aici.