În anii ʹ90, comerțul cu produse vrac - incluzând aici și toate alimentele care se vând la un raion asistat și sunt cântărite și etichetate de personalul magazinului, cum ar fi mezelurile, brânzeturile, măslinele, cafeaua - a atins apogeul lui din toate timpurile, apogeu pe care nu-l va mai atinge niciodată, susțin jucătorii din piață. Începând cu anii 2000, cu transformarea și remodelarea comerțului “la tejghea”, produsele vrac au avut evoluții diferite de la magazin la magazin, de la rețea la rețea, de la producător la producător, de la categorie la categorie.
Supermarketul Livella din Oradea a fost înființat în anul 1993, iar din 1997 funcționează non-stop. Liviu Demeter, administratorul societății, își amintește că în urmă cu aproape 10 ani ani a fost în Bucureşti, prin proiectul Metro Expo, în colaborare cu revista Piaţa, unde a văzut pentru prima dată cutiile de plastic special destinate produselor vrac.
”În perioada imediat următoare am achiziţionat în jur de 10 cutii, neştiind dacă vânzarea produselor vrac va fi pe placul cumpărătorului final sau nu. Clienţii noştri au fost foarte mulţumiţi, drept urmare am achiziţionat în jur de 50 de bucăţi de cutii atât cu prindere pe perete, cât şi statice pe rafturi”, relatează administratorul Livella.
Dacă la început supermaketul avea în oferta vrac doar alimente de bază, în prezent gama este foarte diversificată în special în categoriile dulciuri, fructe uscate, seminţe oleaginoase (caju, migdale, nuci sărate şi caramelizate etc.), dar şi fasole sau orez.
”Clienţilor le place această metodă de cumpărare pentru că nu sunt constrânși de cantitatea standard impusă prin achiziția unor alimente de 500g sau 1kg (sau multipli ai acestor cantități), dar şi preţul, evident mai mic, este un beneficiu important. Este bine ştiut că odată cu ambalarea unui produs, în preţul final se regăseşte şi ambalajul acestuia. Între noi fie vorba, clienţilor le place şi să deguste înainte de a cumpăra”, subliniază Liviu Demeter.
Irina Ușvat, HL Display: Crește cererea de soluții pentru mercantizarea produselor vrac
Pe piața din România, potrivit HL Display, numărul solicitărilor de echipamente vrac a crescut de la an la an, în 2017 înregistrându-se cea mai mare cerere de până acum, în concordanță cu cea mai amplă strategie a retailerilor de remodelare a zonelor de vrac. Creșterea a venit preponderent din comerțul modern, însă și cel tradițional solicită din ce în ce mai mult soluții pentru mercantizarea produselor vrac.
Printre clienții alături de care HL Display a dezvoltat soluții pentru categoria vrac se numără Auchan, Carrefour, Mega Image, Profi, Eldi Brutăria, precum și branduri ca Mars, Skittles, Swisslion.
Există două categorii de produse vrac pentru care HL Display România primește cele mai multe solicitări, în egală măsură: cea de mâncare pentru animale de companie și cea de dulciuri. Odată începute discuțiile în baza nevoilor clientului și a beneficiilor pe care acesta se așteaptă să le aibă după implementare, categoriile vizate cresc, nevoile se diversifică. Astfel, focusul se extinde de la pet food sau dulciuri către cafea, ceaiuri, semințe, alune, chiar și făinoase.
”În funcție de categoria de produs pe care retailerul - chiar și brandul - dorește să o expună, recipientele sunt atât gravitaționale, cât și cu scafă. Recomandăm ca mercantizarea produselor voluminoase - napolitane, sticksuri pentru animale, mini-ciocolate, jeleuri etc. - să fie în recipiente cu scafă, respectiv cafeaua boabe, bomboanele, alunele, fisticul etc. să fie expuse în recipiente gravitaționale”, precizează Irina Ușvat, Key Account Manager, HL Display. ”Totul depinde de tipul de produs. Dar, în egală măsură, și de spațiul disponibil în magazin sau pe standul de expunere, de tipul de raft (cu poliță / traversă), și de subiectivismul retailerului - cum i-ar plăcea lui să fie expuse produsele.”
Beneficiul principal al recipientelor vrac este că dau consumatorului posibilitatea de a cumpăra cantitatea dorită, lucru care nu se întâmplă întotdeauna în cazul produselor ambalate individual. Soluția pentru mercantizarea produselor vrac este certificată de către instituțiile în vigoare, pentru a permite expunerea produselor în acest tip de recipiente fără să dăuneze calității produsului. Nu în ultimul rând, aceasta oferă retailerului oportunitatea de a crea în cadrul magazinului o adevărată destinație, o zonă dedicată special produselor vrac, lucru care contribuie la creșterea vânzărilor, o mai bună vizibilitate a produselor și a metodei de expunere și la îmbunătățirea / creșterea traficului de clienți la categoria respectivă.
Dinamica principalelor categorii comercializate vrac
Exemplificăm cu date și imagini puse la dispoziție de rețeaua Paco Supermakets, din Vrancea, cu precizarea că este vorba de aspecte pe care le-am regăsit și în cazul altor magazine de proximitate din țară sau chiar în hipermarketuri.
Cafeaua – vracul a avut un trend descrescător pe fondul întăririi brandurilor pe segmentul de cafea ambalată, cu stabilizare ulterioară la un nivel scăzut pe segmentul low-price; observăm o ușoară creștere în ultimii 3-4 ani tot în zona de low-no-brand-name, mai exact brand-name generic: Cafea braziliană, Cafea Arabica, Irish Coffee.
Bomboanele - un trend descrescător odată cu diversificarea explozivă a categoriei de dulciuri, o stabilizare la
un nivel scăzut în jurul anilor 2010, urmată de o creștere semnificativă în ultimii ani odată cu implementarea display-urilor self-service. Să nu uităm că piața de bomboane încă nu este abordată cu interes de producători, așa cum era și piața de biscuiți până acum 5-6 ani, când raftul de biscuiți ambalați a început să fie revendicat, împărțit, cumpărat etc.
Produsele de băcănie (zahăr, sare, orez etc.): scădere constantă, unele produse vrac din această categorie au și dispărut complet din galantare.
Măslinele - pe segmentul de vrac au avut un ritm constant de creștere odată cu diversificarea gamei pe piața din România și cu apariția trendurilor vegane; observăm, de asemenea, creșteri semnificative în perioadele posturilor religioase. Aproximativ 85%-90% din categorie este vândută pe segmentul de vrac, interesul din partea shopperilor pentru măslinele ambalate fiind în scădere.
Mezeluri /brânzeturi: în timp ce Paco Supermarkets a înregistrat creștere din momentul diversificării gamelor, odată cu creștrea nivelului de sofisticare și prezentare a produselor, alte magazine de proximitate au renunțat la vitrina asistată pentru o perioadă de timp, ca ulterior să revină la acest model de vânzare. Cu siguranță categoria va funcționa pe partea de vrac mult mai bine decât varianta ambalată, feliată, vidată. Trendurile “natural, tradițional”, ”ca la mama”, “ca la bunica”, “sănătos”, “pe vatră” etc. sunt în creștere, iar shopperul face asocierea mentală cu produsul vrac, în timp ce varianta ambalată îl împinge mai degrabă în direcția opusă, spre ”nesănătos”.
Hrana pentru animale de companie: creștere constantă care poate fi mărită prin implementarea display-urilor self-service. De remarcat însă dejavantajul mirosului neplăcut din imediata vecinătate a zonei de vânzare a acestor produse vrac.
Semințe vrac (floarea soarelui, dovleac): vânzări mari în categoria low-price; vânzările mari pot fi generate de display-urile self-service în zona de trafic intens.
HL Display, ARTMATCH Maxigel, Marlex, EUROFIT, Best Store Solutions și DAAS sunt câțiva dintre furnizorii de echipamente speciale pentru vracuri cu care colaborează Paco Supermarkets. Unele echipamente au fost comandate la producători neconsacrați în retail și adaptate specificului rețelei de magazine vrâncene.
Citește și:
Feliciu Paraschiv, Paco Supermarkets: ”Trebuie să facem spectacol pe categoria de vrac dacă vrem să vindem”
