Aurelia Visinescu este cea mai cunoscuta femeie oenolog din Romania, producand in crama Domeniile Sahateni vinuri speciale asupra carora si-a pus amprenta propriei personalitati. Atrasa initial de arhitectura peisagera, in ultimii ani ai Facultatii de Horticultura, Aurelia Visinescu alege sa studieze oenologia, fiind fascinata de stiinta din spatele licorii lui Bachus.
Aurelia Visinescu a investit in crama de la Sahateni mai mult de 5 milioane euro pentru modernizarea cramei, tehnologie, replatantarea viei, atentia indreptandu-se acum catre dezvoltarea turismului in zona. In prezent,compania Domeniile Sahateni detine 70 ha de vita de vie.
Interviu cu Aurelia Visinescu, oenolog, proprietarul plantatiei viticole Domeniile Sahateni
In ultimii ani, in plantatiile viticole din Romania au fost aduse soiuri noi de struguri. In calitate de oenolog cum apreciati aceasta diversificare de soiuri, care este rolul acestei diversificari si ce efecte are asupra productiei de vinuri?
Nu au intrat foarte multe soiuri noi in plantatiile viticole. Iar cele care au fost plantate au fost aduse cu intentia de a testa modul in care se adapteaza la solurile autohtone. Altele, cum este shirazul, sunt soiuri care si- au demonstrat potentialul oriunde in lume, sunt soiuri la moda, foarte „prietenoase”, care au toate caracteristicile pentru a obtine un vin de calitate. Putem vorbi de Cramposie care este din nou la moda si este vin romanesc sau, de exemplu, eu am plantat Chardonnay, Pinot Gris pentru ca exista in Romania, in zone de dealuri. Dar nu au existat deloc in jurul cramei pe o raza de 10-20 km si am pus tot felul de soiuri pe care am vrut sa le incerc. Dar nu am adus foarte multe soiuri noi. Depinde de multi factori, unele soiuri sunt folosite separat si in functie de ce idee are oenologul. Cand plantezi o vita de vie te gandesti la urmatorii 30 de ani. De exemplu eu cand am gandit structura soiurilor m-am gandit si la piata internationala pentru ca mi-am propus inca de la inceput ca jumatate din productie sa mearga la export. Si atunci m-am gandit care sunt soiurile la moda pentru ca, vrem sau nu, exista o moda si in aceasta privinta. Sigur ca exista o moda si la nivel de tari. Adica unele tari prefera astazi anumite soiuri, iar peste 10-15 ani trendul se schimba, consumatorul descopera altceva si consumatorii se atrag unul pe altul si se migreaza spre o alta directie. Eu am pus Pinot Noir si Pinot Gris la mine in plantatie pentru ca sunt doua soiuri care sunt la moda in Anglia, America, dar si Chardonnay si Cabernet sunt iarasi doua soiuri la moda. Viitorul se pare ca va fi al soiurilor foarte aromate cum ar fi Muscat sau Tamaioasa. Se pare ca aceasta va fi noul trend. Si fiecare producator are in vedere ce piata are si ce vrea sa faca in final.
Spuneti ca noul trend va fi catre vinuri dulci?
Cu vinul dulce este alta poveste, aproape orice vin poate fi facut vin dulce. Soiurile aromate sunt in general vinificate cu zahar rezidual. Dar pentru ca a scazut si scade in continuare consumul de vin dulce se migreaza din ce in ce mai mult catre demisec si sec, se bea Muscat si Tamiioasa sec, pentru ca intotdeauna segmentul de vin dulce este mic. Acum trebuie sa avem in vedere si mancarea pentru ca au aparut restaurante cu mancare indiana sau chinezeasca foarte aromata si atunci ai nevoie de alte tipuri de vinuri si astfel se creeaza o moda. Se planteaza foarte mult si soiurile autohtone sunt chiar preponderente in unele plantatii.
Structura unei plantatii se stabilieste in functie de trend?
In general se porneste de la piata. Si noi, producatorii, incercam sa scoatem cat mai mult in evidenta soiurile noastre romanesti chiar si pentru export pentru ca exista o cerere din ultimii 5-7 ani care e mai accentuata catre soiurile romanesti. Si suntem constienti ca viitorul este mai stralucit pentru soiurile romanesti decat pentru soiurile internationale deoarece consumatorul vrea altceva nu numai Cabernet Sauvignon care creste peste tot. In plus este consumatorul roman care este conservator si ii place vinul romanesc si prefera soiurile romanesti.
Sa vorbim acum despre domeniile Sahateni. Cele 70 ha cat are plantatia, cum sunt impartite pe soiuri? Ce fel de struguri cultivati, daca aveti vita noua pe langa soiurile consacrate.
Din cele 70 ha, 50 ha sunt replantate. Din acestea, 36 ha sunt deja plantate si 14 ha sunt in curs de pregatire pentru a fi plantate in primavara anului urmator. In cele 36 ha avem Feteasca Neagra si soiuri albe pentru ca zona este deficitara in soiuri albe; Cabernet Sauvignon, Merlot si Pinot Noir, iar din cele albe am plantat Chardonnay, Muscat, Sauvignon Blanc si Tamiioasa romaneasca . Feteasca alba o avem in plantatiile vechi si o vom planta in primavara anului viitor. Cele 14 ha care vor intra la plantare in 2015 vor fi Feteasca alba si Feteasca neagra.
Este dificil sa pui pe picioare o plantatie viticola in Romania?
Nu este foarte dificil. Avem o problema legata de materialul saditor in sensul ca au fost aduse unele boli din afara pe care noi nu le aveam. Este un lucru foarte neplacut si greu de manageriat desi producatorii sunt consacrati, cu renume, avem probleme care se multiplica dintr-o plantatie in alta. Adica daca vecinul meu are o problema atunci ajunge si pe plantatia noastra prin daunatori sau prin alte moduri. Dar altfel nu este greu. Totul a fost plantat cu fonduri europene care au acoperit mare parte din costuri, procedura de accesare este foarte usoara .
Exista pareri contradictorii cu privire la costuri. Costa mai multa plantatia si crama sau instalatiile de procesare?
Depinde de dimensiunea cramei. Pentru o crama mica, crama costa mult mai mult decat plantatia pentru ca ai mai putine hectare si trebuie sa ai utilaje foarte performante in crama, iar diferentele de pret dintre utilaje pentru 7 tone si cele pentru 14 tone, de exemplu, sunt foarte mici. Deci costul practic este destul de mare pentru o crama mica.
Pentru o astfel de investitie – Domeniile Sahateni - de 5 milioane euro, in momentul in care aceasta plantatie viticola va produce la capacitate normala, cate sticle de vin sperati sa scoateti pe an? In cat timp va veti recupera investitia?
Asteptarile sunt la 5-600.000 sticle. Si ne vom recupera investitia in 20 de ani. Acesta este domeniul de activitate, stiti cum e, astepti trei ani ca sa produca primul strugure, apoi mai astepti trei ani ca sa pui vinul in sticla, apoi il pui pe raft si mai astepti jumatate de an sa-ti plateasca clientul sticla. Este o investitie pe termen lung.
Din ceea ce ati produs in ultimii ani, care este ponderea livrarilor catre Horeca si care este ponderea livrarilor catre retail?
Din productia de anul trecut cam 70% a mers catre HoReCa si 30% catre retail. In retail suntem in hipermarketuri si supermarketuri gen Mega Image. Noi includem in HoReCa si magazinele mici specializate si pentru noi acestea sunt canalele de distributie.
Cum se impaca crearea de vinuri pentru clienti diferiti, de exemplu pentru doua lanturi de supermarket? Asocierea numelui Aurelia Visinescu cu brandul vandut in Mega Image si asocierea aceluiasi nume cu numele companiei cum se impaca ce le doua.
Nu exista nicio diferenta. Toate sunt vinuri facute de noi. Arbora si Signum sunt brandurile Aurelia Visinescu dedicate retailului modern. Noi nu producem doar vinuri privat lebel. Totul pleaca de la client. Eu fac o selectie in functie de ce vrea sa faca clientul si-i ofer vinul respectiv, dar vinurile sunt produse in acelasi stil, sub aceeasi umbrela, brandul din Mega Image este strans legat de celelalte branduri ale noastre, tocmai acesta a fost si scopul.
De ce ati ales sa produceti patru tipuri diferite de vin?
Fiecare vin are o poveste, fiecare e un stil de vin. Nomad este o adevarata calatorie intr-o lume a senzatiilor, un vin dedicat celor aventurosi, celor care vor sa descopere mereu lucruri noi, celor ce calatoresc. Artisan este linia dedicata soiurilor romanesti, monovarietale sau cupajate, vinuri specifice zonei Dealu Mare – Feteasca Neagra, Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca, vinuri cu personalitate. Karakter este gama cu vinuri din soiuri internationale – Chardonnay, Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon, iar Anima este o colectie privata cu serii limitate, produse numai in anii foarte buni. Anima inseamna suflet, vinurile fiind realizate cu multa dedicare. Vinurile cele mai bune care se produc cateodata, le acordam cea mai mare atentie, facem selectie din selectie, stau mai mult in butoi, apoi se invechesc mai mult in sticle, iar fiecare vin are povestea lui. Adica eu incerc sa scot ce e mai bun din ceea ce pamantul, via si norocul imi dau. Nu se poate sa pui un vin slab in butoaie frantuzesti si sa-l vinzi la 50 de lei.
Cum sunt primite aceste vinuri la export?
Noi exportam destul de mult, mi-as dori mai mult. Suntem prezenti in aproape toata lumea, cate putin in fiecare loc. Ponderea cea mai mare in volum o are Asia – China, Japonia, Corea; apoi America si Canada, am vandut chiar si in Brazilia, iar in Europa peste tot cate un palet, doua, trei, cinci. Suntem in plina expansiune.
R: Ati spus ca v-ati dori mai mult...?
Noi de la inceput ne-am propus sa cream un brand si am avut in strategia noastra prezenta pe cat mai multe piete. Asa cum vrem sa crestem si piata interna pentru ca nu am ajuns la capacitate, la fel vrem sa crestem si exportul. Sansele pentru o crestere semnificativa sunt mai mult in plan extern decat sansele de crestere in plan intern. Adica este mai usor sa gasesti un client care sa-ti comande zece containere o data pentru export, pentru ca in Romania piata este limitata. Crestem si in Romania constant si sanatos, anul trecut am crescut in Romania cu 30%.
Ce v-ati propus sa faceti anul acesta in materie de vinuri?
Nu mi-am propus sa fac branduri noi. Sigur ca imi propun in fiecare an sa fac vinuri mai bune, acesta este obiectivul nostru principal si lupt pentru asta direct. Cam atat. Anul acesta avem investitii minore pentru ca deja am investit in cele 14 hectare. Poate putin sa revitalizam crama si sa organizam degustari si cam atat. Ne-am propus in continuare sa crestem cifra de afaceri, sa continuam trendul ascendent. Cifra de afaceri pe ambele companii aproximativ 1,6-1,7 mil euro (compania de productie si cea de distributie).
Daca maine ati fi nevoita sa vindeti brandurile, nu compania, ce brand ati pastra?
N-as vinde niciunul. Fiecare brand in parte este brandul meu, deci daca as vinde unul ar fi ca si cum le-as vinde pe toate, ca si cand mi-as vinde numele. Nu m-am gandit inca sa fac treaba asta, poate peste 10-20 de ani, nu stiu. La fel cum n-as vinde nici crama pentru ca n-as sti ce sa fac mai departe. Sunt un om pasionat de ceea ce fac.
