Raportarea finală a companiei RetuRO pentru primele 9 luni din 2024 indică o colectate de 50% a ambalajelor din plastic, 48% pentru CAN-urile din aluminiu și 47% pentru sticlă. O performanță ce ii apropie de țintele propuse pentru finalul acestui an, ținte pe care după calculele matematice nu le vor putea atinge, dar de care se apropie cu pași mari.
Conform aceleiași raportări, 2,32 miliarde ambalaje au fost returnate de consumatori pe parcursul celor nouă luni, până pe 30 septembrie. Luna septembrie a marcat și o excepție, fiind prima lună în care rata de returnare pentru sticlă a fost mai mare decât rata de returnare a ambalajelor din plastic, respective 82% pentru sticlă comparative cu 80% pentru plastic.
Rate de colectare lunare foarte mari, peste așteptările celor ce au proiectat SGR, pentru primul an de funcționare. Rate de colectare care arată că nici administratorul sistemului, nici consumatorii nu erau pe deplin pregătiți pentru a intra în această ”Horă a reciclării” în primele luni ale anului, când ratele de colectare au fost destul de mici. Nici măcar Ministerul Mediului nu era suficient pregătind, bâjbâind între excepții și derogări pentru produsele deja depozitate în ambalaje non SGR, ceea ce a făcut ca multe ambalaje SGR să treacă neobservate de consumator și să ajungă la groapa de gunoi, în prima parte a anului.
De fapt, câți bani au dispărut din buzunarele consumatorilor prin nereturnarea ambalajelor pentru care au plătit garanție? Calculele bazate pe datele RetuRO arată că diferența între ambalajele puse pe piață în perioada ianuarie-septembrie – 4,77 miliarde ambalaje – și ambalajele returnate de consumatori – 2,32 miliarde ambalaje – este de 2,45 miliarde de ambalaje. Din această valoare am scăzut și totalul ambalajelor puse pe piață în luna septembrie(0,57 miliarde ambalaje), considerând că doar o mică parte a ajuns deja la consumatori, restul fiind încă în depozite sau pe rafturi. Rămân un total de 1,78 miliarde ambalaje nereturnate.
Sigur, vor exista voci care spun că o sticlă de vin sau una de spirtoase poate sta la consumatori și câteva luni înainte de a fi returnată. De aceea, din totalul ambalajelor de vin si spirtoase puse pe piata, le-am scazut pe cele care au fost comercializate prin retail, aproximativ 170 milioane ambalaje, restul fiind comercializate în HORECA. Si fără acestea, numărul ambalajelor ajunse la consumator si nereturnate depășește 1,6 miliarde, adică 800 de milioane de lei bani pe care consumatorii i-au plătit, dar nu i-au mai recuperat, pentru că ambalajele au fost trimise către groapa de gunoi.
Este adevărat, o parte dintre aceste ambalaje sunt recuperate de organizații tip OIREP sau chiar de companiile de salubritate, dar asta nu aduce bani înapoi în buzunarul consumatorilor. Și să nu uităm că tot în luna septembrie, Mircea Fechet, ministrul mediului, a anunțat că România a plătit către bugetul Uniunii Europene 210 milioane de euro pentru plasticul din ambalaje nereciclat de România. Plasticul la care face referire ministrul provine atât din ambalaje SGR cât și din alte tipuri de ambalaje cum sunt caserolele alimentare de orice fel, caserole pentru catering sau PET-uri ce nu intră în SGR cum sunt cele pentru ulei. În realitate, ambalajele SGR reprezintă aproximativ 21-25% din totalul ambalajelor puse pe piață.
Mai trebuie spus că bani pe care consumatorii nu i-au încasat prin returnarea ambalajelor nu rămân în casele de marcat ale retailerilor. Cele 160 milioane de euro vor fi folosiți de RetuRO pentru dezvoltarea SGR și pentru recalcularea taxelor de administrare pe care RetuRO le plătește retailerilor care asigură colectarea.
