Revoluțiile schimbă sisteme, mentalități, obiceiuri. O revoluție îi afectează atât pe cei care o produc, cât și pe cei care privesc de pe margine. Revoluția ambalajelor în Uniunea Europeană a început de câțiva ani, iar proiectul de regulament PPWR stabilește reguli clare pentru toți actorii. Aceleași reguli, pentru a nu mai exista diferențe de abordare.
E drept, eliminarea specificului local din PPWR ar putea stârni revolte împotriva revoluției.
Dar obiectivul rămâne de neclintit și îi afectează pe toți, fie că sunt producători de ambalaje, producători de bunuri, distribuitori sau retaileri, colectori sau reciclatori, și nu în ultimul rând consumatori.
Ambalajele reprezintă o afacere de 370 de miliarde de euro în Europa, iar cantitatea de deșeuri pe care o produc europenii a crescut cu 25% în ultimii zece ani și se preconizează că va crește cu încă 19% până în 2030. Prin urmare, PPWR a făcut obiectul unui lobby intens din partea diferitelor industrii, în mod special din partea unor ramuri industriale din FMCG.
Prin urmare, în timp ce economia circulară este recunoscută ca o mega-tendință care și-a făcut loc în strategiile de business, cifrele care indică obiectiv progresul tranziției au scăzut constant în ultimii cinci ani. Cu alte cuvinte, transformările spre modelul economic circular nu țin pasul cu creșterea cererii de consum.
Transformările ce au avut loc în ultimii ani dar și cele ce urmează să se întâmple în perioada următoare în industria ambalajelor, ca urmare a viitorului regulament european PPWR au fost subiecte fierbinți de dezbatere pentru participanții la cea de a III-a ediție a Conferințelor AMBALAJE 360°, ce a avut loc pe 4 aprilie la București.
Tranziția către economia circulară a încetinit la nivel global anul trecut, în condițiile în care vasta majoritate a materiilor prime care intră în economii provin încă din surse virgine, iar ponderea materiilor secundare, reutilizate, s-a redus constant în ultimii cinci ani, de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023, indică studiul „Circularity Gap 2024”, realizat de Deloitte și Circle Economy Foundation. Raportul arată că zonele de intervenție care ar putea combate această tendință sunt industria agroalimentară, cea producătoare și construcțiile, sectoare mari consumatoare de materii prime vulnerabile și care, împreună, ocupă peste trei sferturi din forța de muncă la nivel global.
Noul regulament a fost salutat de reciclatori, care se plângeau de mult timp că actuala Directivă privind ambalajele și deșeurile de ambalaje era prea vagă și permitea regimuri de reciclare radical diferite în întreaga UE.
Având în vedere motivele enumerate mai sus, dezbaterile conferinței Revoluție pentru Evoluție s-au centrat pe ceea ce poate face concret industria și economia românească pentru a ține pasul cu aceste schimbări.
A treia ediție a conferințelor AMBALAJE 360° a fost susținută de companii și branduri de renume pe piața bunurilor de larg consum sau în industria de colectare și reciclare precum Reciclad`OR, RetuRO SGR, Tomra Collection România, Carrefour România, Aqua Carpatica, Cafea Fortuna, Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu, Asociația OIREP Ambalaje, Inventive Plus Marketing Agency și de partenerii media Green Report și Euroexpo – Packshow.
Citește și:
Obiective europene, realități regionale
Puncte critice pentru România: colectarea, sortarea și raportarea
Inovația în ambalaje - despre ecodesign și eficiență economică
