În primul panel al dezbaterilor Conferinței Ambalaje 360˚ – Revoluție pentru Evoluție, Marius Brînzea, Director de Strategie Reciclad`OR, a menționat faptul că PPWR și schimbările de strategie la nivel european în ceea ce privește ambalajele produselor de consum vor conduce inevitabil la o abordare diferită a ambalajului din perspectiva producătorilor de bunuri, dar și din perspectiva retailerilor.
În ultima sesiune de dezbateri am discutat pe larg acest aspect alături de doi reprezentanți ai retailerilor, un reprezentant al producătorilor și directorul executiv al Coaliției pentru o Economie Circulară.
Dar pentru că titulatura acestei sesiuni începe cu Inovație în amblaje, l-am invitat să deschidă această sesiune pe Avram Ursaciuc, CEO al producătorului de ambalaje Urspack.
„Mulțumesc pentru această invitație, Urspack este pionier în ceea ce privește producția de ambalaje biodegradabile din carton. În România am realizat până acum 30 de modele noi de ambalaje biodegradabile din carton. În prezent folosim celuloză și mai puțin materie primă reciclată, dar ne propunem ca în următoarea perioadă de timp să folosim până la 50% din materia primă să provină din materiale reciclate. Pentru ambalaje din carton este o cerere în creștere, sunt perspective foarte mari și ne propunem ca în următoarea perioadă să înlocuim cât mai mult din ceea ce înseamnă ambalaj din plastic de unică folosință”, a spus Avram Ursaciuc.
„Nu voi intra în detalii de specialitate, îl avem aici pe domnul Ursaciuc pentru astfel de detalii, dar ceea ce vreau să spun este că deși vorbim despre Revoluție pentru Evoluție, ați văzut că încă avem probleme în ridicarea unor saci cu ambalaje SGR colectate, avem probleme și cu deșeurile menajere. Cred că ne ducem brusc către un nivel prea ridicat de proiecție și că trebuie să revenim cu picioarele pe pământ în domeniul ambalajelor și a ceea ce înseamnă mediul în România. Întorcându-mă la ambalaje, pentru că tot ați amintit de mărcile proprii și știm foarte bine că mărcile proprii sunt realizate de producători locali, iar eu cred că acest trend urmează să vină și în zona ambalajelor, nu doar a produselor. Pe lângă domnul Ursaciuc, mai sunt aproximativ 10 producători de ambalaje pe care îi veți vedea din ce în ce mai mult prezenți în tot ceea ce înseamnă packaging în România și în tot ceea ce înseamnă retail”, a spus Mario Crețu, Corporate Affairs & Environmental Director, Carrefour România.
„În materie de ambalaj am avut până acum proiecte mai mult în zona de educație adresate consumatorilor. Am avut proiectul celebru „Punem Preț pe Plastic”, care a fost un precursor al sistemului Garanție Returnare. Am avut și alte proiecte pentru reciclare, dar și pentru reutilizare, încurajând consumatorii să vină în magazin cu propria casoletă pentru a cumpăra produse de la vitrina asistată. Sigur, mai nou avem și reglementări pe această zonă, care vizează zona punitivă în a pune plastic pe piață și este foarte bine că se întâmplă asta. Pe viitor ne vom concentra pe ceea ce înseamnă soluții noi în domeniul ambalajelor. Ambalajul viitorului trebuie să fie reciclabil, personalizat cât de mult posibil și de ce nu, să fie brand. Consider că viitorul va fi structurat pe parteneriate între marele retail și producătorul local de ambalaje. Ne pregătim să punem bazele unui centru de ambalaje în România, proiect care ulterior ar putea fi replicat la nivelul grupului Carrefour, astfel încât să știm exact filierele de reciclare, și aici avem o problemă în care statul ar putea să ne ajute, pentru că nu avem o vizibilitate de ansamblu pe această zonă. Să știm exact ce ambalaje pot produce pe plan local, ce cantitate, la ce scală, cât de repede pot ajunge ambalajele în magazine, astfel încât să creem un trend în piață”, a mai spus Mario Crețu.
Despre costurile schimbărilor din industria de ambalaje și impactul acestor costuri asupra consumatorilor, reprezentantul Carrefour consideră că situația poate fi comparată cu un vaccin, care deși doare puțin la început, face bine. În ceea ce privește obiectivele europene de reducere a cantității de ambalaje puse pe piață, Mario Crețu consideră că diferența o va face zona de non food, acolo unde o mulțime de ambalaje pot fi eliminate, iar produsele vor fi comercializate în ambalaje reutilizabile.
Cristian Moldovan, Packaging Recovery Manager, Coca-Cola HBC România, a abordat revoluția tehnologică a ambalajelor din perspectiva producătorului, a îmbuteliatorului. „Obiectivele noastre, ale Coca-Cola HBC, au fost extrem de ambițioase încă din 2018, când am prezentat viziunea noastră – o lume fără deșeuri. Asta înseamnă că suntem preocupați ca deșeurile inerente unui proces de producție să fie abordate ca resurse, să găsim soluții pentru fiecare dintre ele pentru a le readuce în circuitul economic. Atunci ne-am propus ca până în anul 2030 să colectăm și să reciclăm 100% din ambalajele pe care noi le punem pe piață. Un obiectiv mai ambițios decât țintele legale, care au venit oricum ulterior deciziei noastre”, a spus Cristian Moldovan, Packaging Recovery Manager, Coca-Cola HBC România.
„Sustenabilitatea costă. Să fii mai prietenos cu me diul costă. Fără investiții, obiectivele propuse în materie de sustenabilitate nu sunt viabile. Faptul că am reușit să avem acum 100% din portofoliul nostru PET reciclat în fabrica noastră din Ploiești și să închidem cercul circularității ambalajului având toate cele trei elemente – un SGR funcțional, facilitate internă de PET reciclat și un ambalaj de 100% PET reciclat a venit ca parte a unei investiții de 11 milioane de euro în facilitatea de rPET, la care se adaugă finanțarea SGR, care nu este deloc un sistem ieftin. În prezent, materia primă pentru facilitate din Ploiești vine atât de pe piața internă, cât și din import. În momentul lansării, piața locală nu putea furniza fulgii pentru PET care să îndeplinească stadardele alimentare EFSA, pentru ambalajul ce intră în contact direct cu alimentul. Acum au apărut furnizori la acest nivel de calitate și pe plan local. Suntem convinși că pe măsură ce SGR va colecta mai multe ambalaje neinfestate și acestea vor ajunge la reciclatori, vom reuși să ne aprovizionăm în totalitate de pe piața internă”, a mai spus Cristian Moldovan.
Alexandru Laibăr, Director Executiv, Coaliția pentru Economie Circulară (CERC): „Eu aș putea să confirm ceea ce a spus Cristian, deoarece funcționarea SGR și colectarea de ambalaje necontaminate va asigura materie primă de înaltă calitate prin care poate să rezulte material pentru alte recipiente full grade. Colectarea separată de până acum nu a asigurat un înalt nivel de calitate al materiei prime, de aceea o bună parte din producția reciclatorilor mergea spre alte aplicații non food, spre exemplu textile auto.”
Revenind la colectarea ambalajelor am ascultat de la Feliciu Paraschiv, Director General Paco Supermarkets și Vicepreședinte ANCMMR, problemele pe care comercianții mici le întâmpină cu colectarea manuală.
„În problema amblajelor trebuie pornit de la principiul conform căruia poluatorul plătește. Comerciantul a intrat în acest lanț fără voia lui, dar trebuie să discutăm pornind de la premise de eficiență economică. Am înțeles că din coletarea ambalajelor nu trebuie să câștige nimeni, dar noi, comercianții mici, ne dorim cu ardoare să ieșim măcar pe zero, pentru că nu suntem dispuși și nici nu putem finanța sistemul. Comerciantul mic are costuri cu ambalajele secundare din carton pe care le colectează, are costuri cu hârtia de împachetat care ajunge la vitrina asistată, iar acum mai nou are costuri și cu SGR. Tarifele de gestionare pentru colectarea manuală au fost stabilite la valori mai mici decât cele pentru colectare automată, iar actualele tarife nu acoperă costurile de colectare. Exemplul pentru CAN-urile de aluminiu este cel mai elocvent, tariful este de 4 ori mai mic pentru colectarea manuală decât cel pentru colectarea automată. La prima livrare către RetuRO, Paco Supermarket a primit 600 lei tarif de gestionare. Din ei am scăzut valoarea sacilor si cea a sigiliilor. Au rămas mai puțin de 200 de lei, bani cu care ar fi trebuit să acopăr costurile cu forța de muncă pentru colectarea a aproximativ 7.600 de ambalaje, pentru manipularea celor 100 saci, pentru înregistrarea lor, pentru inregistrarea sigiliilor. Mai mult, am văzut prețul sacilor și am întrebat în piață la ce preț mi se pot livra astfel de saci. Am primit un preț la jumătate”, a spus Feliciu Paraschiv.
Alexandru Laibăr, Director Executiv, Coaliția pentru Economie Circulară (CERC): „Aș vrea să citez un membru al Asociației noastre care spunea că și un copil începe să meargă pe la 10-11 luni, nu după 3-4 luni. Hai să oferim RetuRO puțin timp și să avem răbdare. Problemele SGR se vor regla pe parcurs, iar la finalul anului vom avea un SGR cu adevărat funcțional, moment în care vor putea fi discutate și tarifele de gestionare bazate pe date concrete din piață.”
„Dar am discutat azi despre ambalaje în general, nu doar despre ambalaje SGR. Totul pleacă de la ecodesing. Noi la CERC avem o perspectivă mai largă, pentru că avem și producători, și reciclatori, consultanți, colectori, salubriști. Toate discuțiile sfârșesc cu concluzia că totul pleacă de la ecodesing. Toate problemele ce apar pe lanțul de cuircularitate. Când un producător alege rPET pentru toată producția sa este un lucru remarcabil. Alt producător alege ambalaj biodegradabil, iar un fapt remarcabil. Pe de altă parte, cel mai bun ambalaj este cel pe care nu îl produci. Ideal este ca producătorul să nu polueze, să mă pot duce cu recipientul meu și să-mi cumpăr berea, sucul, detergentul și orice altceva”, a conchis Alexandru Laibăr.
Citește și:
Revoluție pentru evoluție - Ambalaje 360˚, ediția III-a, 2024
Obiective europene, realități regionale
Puncte critice pentru România: colectarea, sortarea și raportarea
