Temele supuse dezbaterii în ultimul panel al conferinței AMBALAJE 360 sunt cele aflate în strictă conexiune cu consumatorul, acesta din urmă fiind implicat direct și responsabil în circularitatea ambalajelor. Pornind de la modificările pe care revoluția ambalajelor sustenabile le-a determinat în mixul de marketing pentru fiecare brand în parte, tematica nu scapă din vedere și o anumită contradicție între două trenduri aflate în creștere: trendul ambalajelor sustenabile și trendul to go, cel care folosește cel mai mult ambalaj de unică folosință/100 de grame de produs.
Călin Pascu, CEO Tiplog: ”Planul nostru era să intrăm cu businessul pe zona de packaging în 2024. Lucrând cu retaileri și producători deopotrivă, anul trecut a fost o întreagă nebunie cu tot ceea ce înseamnă materie primă, inclusiv cea pentru ambalaje. Clienții ne-au solicitat tot mai mult soluții și în zona de packaging, tot ceea ce înseamnă cutie, carton, etichetă, tipar, dar acele soluții trebuiau să ofere și garanții privind materia primă dar și garantarea unui preț relativ stabil pe o anumită perioadă de timp, astfel încât să nu apară costuri suplimentare de la o săptămână la alta. Așa am ajuns ca în 2023 să avem bugetată 30% din cifra de afaceri pe 2023 pentru industria de packaging. Noi livrăm servicii integrate pentru parteneri, în sensul în care dacă un producător lansează un produs nou, în primele luni îi va fi dificil să estimeze cât va vinde, dacă se va vinde, cât trebuie să crească producția și de unde poate obține cantitatea necesară pentru ambalaje. Tiplog, lucrând cu un număr mare de tipografii, poate oferi permanent soluția pentru a obține cantitatea de ambalaje necesară într-u timp foarte scurt. Pentru ei, noi suntem partenerul ideal care găsește soluțiile până producătorul ajunge la volume de zeci de mii de produse, moment în care devine mai ușor de scalat businessul și de găsit soluții.”
Valer Hancaș, Director Corporate Affairs şi Comunicare, Kaufland România: ”Din 390 de milioane de tone de deșeuri din plastic produse pe plan global în 2021, 57 de milioane de tone au fost produse la nivel european. Vrem să fim o societate europeană mai respunsabilă, care poluează mai puțin. Ce facem cu restul? Ok, din cele 57 de milioane de tone de deșeuri din plastic produse în Europa au fost reciclate 5,5 milioane, adică mai puțin de 10%. Ce putem face noi pentru a schimba aceste cifre? Putem să folosim mai puțin plastic în procesele companiilor noastre. Anul acesta, Kaufland România a devenit prima și singura companie certificată Zero Waste din România. Am ajuns aici printr-o analiză a comportamentelor pe fiecare operațiune în parte, pe diferite segmente. Prin numărul de angajați pe care Kaufland îi are – aproximativ 17.000 – am considerat că suntem o forță în sensul în care acești colegi pot fi un exemplu pentru comunitățile locale din care fac parte. Un exemplu care să genereze, atât la locul de muncă, dar și în viața privată, schimbare de mentalitate, schimbare de atitudine. Am demarat o serie de acțiuni interne de conștientizare, pentru a genera schimbarea de atitudine, pornind de la principiul ”să reciclezi e mai ușor decât crezi”. Cele 167 de magazine Kaufland au fost dotate cu automate de colectare separată a celor trei tipuri de materiale din portofoliul SGR, dar anul acesta va fi unul cu totul special pentru noi, pentru că vom avea posibilitatea să colectăm toate tipurile de ambalaje, inclusiv uleiurile uzate.Rezultatul a fost că, în 2022, două milioane de români au folosit aceste sisteme de colectare separată a ambalajelor și s-au colectat peste 15 milioane de ambalaje. Nu sunt utilizatori unici, dar aceste sisteme de colectare au fost utilizate de două milioane de ori pe parcursul anului. Dacă revenim la întrebarea legată de cine are rolul de a face educație consumatorilor pentru colectarea selectivă, atunci pot aminti că prin amplasarea acestor automate de colectare și organizarea unor campanii precum ”Schimbă PET-ul cu biletul”, o campanie cu mare impact, astfel încât într-un singur weekend 60.000 de români au avut contact cu procedeul de colectatre separată, Kaufland are un rol în educarea consumatorului. Pentru ambalajele care nu sunt incluse în SGR am reușit să colaborăm cu producători, în mod special cu producători din industria cosmetică, astfel încât prin oferirea unei bonificații simbolice să colectăm peste un milion de ambalaje. Sunt foarte importante aceste colaborări, îi aplaud pe cei care au înțeles că împreună suntem mai puternici în schimbarea mentalității oamenilor, a consumatorilor. Anul trecut am avut o campanie care ne-a generat chiar o criză de imagine, pentru că împreună cu Pepsi am oferit o băutură cu un preț de trei bani la casa de marcat pentru cei care veneau la Kaufland cu 5 PET-uri. Campania a fost atât de bine primită, încât anul acesta o vom lansa din nou, în următoarele zile.”
Mihai Boca, TQM & After Sales Manager, Nespresso România, a vorbit audienței la AMBALAJE 360 despre cum primește o a doua viață o capsulă de cafea: ”Pentru Nestle, circularitatea este unul dintre pilonii strategiei de sustenabilitate, atât pe plan global, cât și în România. Avem un obiectiv setat, atingerea NET zero până în 2030, obiectiv setat prin standarde GRI. În cadrul Nestle avem mai multe proiecte care vizează circularitatea: avem proiectul Martis, la desertul pentru copii, Nestle Waters, o categorie pentru care am dublat cantitatea de PET reciclabil, și Nespresso, divizia Nestle pentru care lucrez, unde sustenabilitatea are șase etape. In prima etapă actorul principal sunt fermierii, cei care furnizează boabele de cafea. Pentru ei Nestle a dezvoltat atât programe economice de dezvoltare a infrastructurii, cât și programe de educare sau programe sociale. În 2020, Nespresso a făcut public fondul de pensii dedicat fermierilor cu care colaborează în Columbia. În următoarea etapă, cafeaua intră în patru fabrici de producție din Elveția, unde sunt respectate înalte standarde de calitate cu privire la procesare, sustenabilitate și mediu. 80% din materialul ambalajelor este material reciclat. Apoi cafeaua ajunge pe piețe precum România, la consumatori. Dar responsabilitatea Nespresso nu se termină aici. Noi punem la dispoziție clienților un săculeț în care îi rugăm pe consumatori să colecteze capsulele de cafea utilizate, să le dea curierului în cazul comenzilor online sau să le ducă la un punct de comercializare capsule Nespresso. Aceste capsule colectate sunt transferate către un centru de reciclare înființat de noi în Popești Leordeni, cu know how-ul pe care îl avem la nivel global. Aici zațul este separat de aluminiu și este folosit pentru compost, iar aluminiul este integrat în produse noi. Capacitatea de reciclare este de 100% pentru capsulele pe care noi le punem pe piață. Nestle prin divizia Dolce Gusto a semnat un parteneriat cu Carrefour pentru colectarea capsulelor Dolce Gusto. Dar provocările care apar nu sunt doar pentru businessul din România. Trebuie să comunicăm mai mult și mai clar până când fiecare consumator va înțelege beneficiile directe pe care le are prin returnarea ambalajului. Deocamdată, ambalajele pe care le colectăm noi de la capsulele de cafea nu intră sub incidența legislației privind ambalajele primare. Dar este doar o chestiune de timp, probabil un an sau doi, până când vor deveni și acestea obiectul reglementărilor.”
Marius Brînzea, Strategy Director, Reciclad`OR: ” Noi din anul 2021 organizăm un trainning tehnic legat de economie circulară și sustenabilitate și este axat pe industrializarea conceptelor teoretice. Pentru companiile cu care lucrăm, ambalajul este doar o componentă a modelului lor de business, dar el trebuie abordat ca o componentă de business pe termen lung de 10-15 ani. Din ceea ce vedem în noul regulament, comunicarea brandului cu consumatorul prin intermediul ambalajului va fi limitată, standardizată și va deveni o provocare pentru companii cum își vor comunica propoziția de valoare versus circularitatea unor ambalaje.”
Andrei Dobrin, General Manager SIGAD, a GreenGroup Company: ”Sigad este un proiect început acum 7 ani împreună cu doi parteneri, o platformă de mediu prin care am dorit să oferim suport companiilor în ceea ce privește raportările către agențiile de mediu. Platforma este un ERP de mediu, un motor prin care am dezvoltat toate caracteristicile pe care un produs le poate avea și să calculeze pentru fiecare dintre aceste caracteristici impactul de mediu. Platforma include informații și calculează împactul pentru baterii, electronice, am introdus Singel Use Plastic și SGR, deasemenea am dezvoltat și categoriile de textile și medicamente. Pentru fiecare din aceste categorii, producătorul poate obține prin platformă datele pe care trebuie să le raporteze către agențiile de mediu, cantitățile și infoirmațiile complementare pe care ar trebui să le contracteze cu OIREP-urile. Platforma include și o componentă de gestiune a deșeurilor, are componentă de tip cântar pentru a anunța partenerii colectori că pot veni să preia deșeurile. Lucrăm acum la un model de calcul pentru amprenta de carbon, prin care o companie își stabilește o procedură prin care să poată calcula amprenta de carbon operațiunilor și să o poată raporta către grup, autorități de mediu sau diferiți parteneri. Platforma are și un modul de gestiune a ambalajelor reutilizabile, prin care se pot gestiona intrările și ieșirile pentru paleți, lăzi și alte componente sau ambalaje reutilizabile. Pentru comerciant, platforma poate gestiona stocurile de ambalaje returnate pentru sistemul garanție returnare si poate anunta în timp util partenerul colector pentru ridicarea acestora. Pentru că s-a vorbit aici despre costurile ambalajelor, platforma a fost dezvoltată pentru a calcula aceste costuri, prin introducerea costurilor operaționale și a veniturilor cu colectorul.”
Felician Cardoș, Environmental Manager, Carrefour România: ”Carrefour a lansat proiectul caserolei reutilizabile undeva prin 2018 și a fost un ptoiect interesant în acea perioadă, pentru că la scurt timp după lansare a venit pandemis și caserola reutilizabilă devenea tot mai interesantă pentru consumatori. Caserola reutilizabilă a fost un proiect pilot, am vrut să vedem ce probleme de siguranță alimentară ne va ridica. Acum, proiectul este în stand-by pentru că am brevetat o nouă caserola din inox și ne dorim o relansare a lui într-o formă nouă peste câteva luni, în iunie-iulie. Prin 2016, retailerii vindeau foarte multe produse vrac în ambalaje reutilizabile. După o anumită perioadă s-a renunțat parțial sau total la acest tip de comerț. Acum se discută din nou revenirea la vânzările vrac, deși acestea aveau un inconvenient major în ceea ce privește risipa alimentară. O altă zonă în care ne dorim să intervenim este PET-ul pentru sucurile fresh. Vânzările sunt foarte bune pe aceste produse, dar generează foarte mult plastic pe care noi ca retailer îl punem pe piață. Acum suntem în curs de a breveta un ambalaj din sticlă cu un capac care să rămână atașat de ambalaj pentru sucurile fresh pe care noi le vindem în magazin. Problema pe care o avem noi ca retailer, dar și ca producător de mărci proprii, este că nu avem o vizibilitate asupra pieței de colectare și reciclare din România. Ca producător, nu știu ce materiale se colectează și se reciclează mai ușor în România, ca să pot ști în ce direcție să investesc în cercetare și tehnologie pentru viitoarele ambalaje pe care le voi folosi.”
Dan Cionca, Manager Logistică și Regiune Vânzări, dm drogerie markt România: ”Avem deja 10 magazine în România în care am implementat stația de reumplere, un concept nou pentru piața locală. Este un proiect sustenabil nu doar la nivel ecologic, deoarece conceptul urmărește toate componentele de sustenabilitate, inclusv lanțul logistic pentru materia primă. Această stație de reumplere va fi introdusă într-o bună parte a magazinelor dm existente și este deja un standard pentru magazinele noi pe care le vom deschide. Stația de reumplere nu funcționează dacă ambalajul adus de client nu a fost curățat înainte, deci nu există posibilitatea ca reziduuri de la un detergent să se amestece cu un alt detergent cumpărat și produsul rezultat să nu fie conform cu standardul. Pe de altă parte, dm drogerie markt a deschis în septembrie magazinul online, iar produsele trebuie să ajungă în siguranță la consumator, ceea ce de multe ori poate însemna o livrare mai puțin sustenabilă, dacă vorbim de supraambalarea folosită pentru transport și livrare. La nivel de companie am luat deciziua să nu folosim deloc plasticul pentru livrări. Tot ceea ce înseamnă împachetare către client nu folosește deloc plastic. În schimb, refolosim în aceste împachetări cartonul din depozit, care vine de la producători, generând astfel încă un ciclu de viață pentru un prrodus ce urma să fie reciclat.”
Daniela Dobre, CEO, Green Environment Support: ”Pentru că pe parcursul acestei conferințe s-a vorbit foarte mult de provocări, voi continua pe această direcție și voi spune că ceea ce facem noi, în calitate de consultanți de mediu, este să căutăm soluții la aceste provocări. Încă din 2011 Green Environment Support și-a asumat rolul de a educa piața, respectiv companiile dar nu numai pe ele, în ceea ce privește obligațiile pe care le avem față de autoritățile de mediu. Este important să conștientizăm că tot acest proces pornește de la educație. Sunt foarte multe informații, foarte multe preocupări în această direcție, pornind de la legislație la activitatea și costurile OIREP-urilor sau de la amprenta de carbon la impactul unui material folosit la ambalaje asupra mediului. Există soluții pentru orice, important este să găsim persoana potrivită sau consultantul potrivit, care să găsească aceste soluții.”
