Imprimă această pagină

Ramona Jurubiță, KPMG: „Sustenabilitatea este un pilon real al investițiilor cu accent pe inovație, profitabile pe termen lung”

Publicat în categoria Sustenabilitate
Scris de   Publicat Luni, 16 Ianuarie 2023 10:52

Peste 80 proiecte implementate de companii, instituții publice, autorități sau ONG-uri au fost înscrise în competiția Green Report și au fost analizate de membrii juriului țînând cont de indici de performanță, scalabilitate și impact generat. Fiecare membru al juriului a analizat și a notat fiecare proiect in parte, iar proiectele cu cel mai mare punctaj urmează să fie anunțate miercuri, 18 ianuarie.
Într-un context global în care sustenabilitatea înseamnă mai mult decât o abordare strategică a resurselor și devine o nevoie stringentă în orice model de business care altfel riscă să devină marginal, proiectele înscrise reprezintă repere pentru mediul de afaceri local.


Dincolo de impactul pe care îl generează asupra mediului, politicile de sustenabilitate sunt creatoare de modele de business care pe termen lung generează mai mult profit. Pandemia și războiul au dus la o maturizare mai rapidă a mediului de afaceri și vedem o mobilizare accelerată în zone multiple: legislație, presiunea consumatorilor, finanțatori, etc.


Gala Green Report este o voce care face auzită nevoia de acțiuni cu impact pe mediu și premiază cele mai performanțe proiecte de sustenabilitate. Pe 18 ianuarie, proiectele corporative și administrative implementate local și analizate de membrii juriului timp de două luni, vor fi premiate în cadrul unei cine festive, care aduce în prim-plan importantă acțiunilor sustenabile.


Membrii juriului: Ramona Jurubiță – Country Managing Partner, KPMG; Andreea Mitiriță – Partener Consultanță Fiscală, PwC; Marius Brînzea – Director Strategie, Reciclad’or; Laura Ciobanu- Senior Manager Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România; Sorin Elisei- Director, Lider al practicilor de sustenabilitate și energie, Deloitte România; Florin Stoican, Președinte Asociațiile Kogayon și Parcul Național Văcărești.


Sponsori: Mastercard, Kaufland, Reciclad’OR, BRD, Le Manoir, Linde Gaz Romania, E.on, Mercedes-Benz, Lidl Romania, Enel, Holcim, Environ, Magna Pharm, Green Group, Nespresso, Recolamp, SAP, Unicredit, Black Cab, Malvensky


Parteneri: Confederația Patronală Concordia, ARAM, BRCC, FIC


Parteneri media: Revista Piața, wall-street.ro, retail.ro, start-up.ro, sustainabilitytoday.ro, modernbuyer.ro, romania-insider.com, business-arena.ro, business-adviser.ro, roaliment.ro, Psychologies, Revista Cariere, Revista Biz, RFI Romania.

Ramona Jurubiță, Country Manager Partner KPMG și membru în juriul Galei Green Report a răspuns întrebărilor organizatorilor pe teme de sustenabilitate.

 

Vorbim din ce in ce mai des despre schimbarile climatice. Cat de importanta este sustenabilitatea in business?

Unii cred că este un mit care prinde într-o lume capitalistă menită să consume mult și să manifeste prudențial îngrijorări proporționale. O scuză, chiar, pentru a distribui mai mult, a produce mai mult, a risipi mai mult, dar în mod "pretins" legitim. Sustenabilitatea în business nu e doar o chestiune de eficientizare a resurselor, care transformă afacerile în întreprinderi eco-friendly, și nici un instrument care face magie între demitizarea și depolitizarea mediului de afaceri. Sustenabilitatea este un pilon real al investițiilor cu accent pe inovatie, profitabile pe termen lung, un pilon născut dintr-o motivație etică, dar capabil să facă tranziția la o economie circulară. Cred că niciodată până acum o atitudine morală a unui antreprenor în fața mediului nu a generat mai mult profit. Pe de altă parte, sustenabilitatea este ceea ce generează o selecție "naturală" a afacerilor: cele cu profil green vor deveni tot mai atractive, iar cele sceptice față de nevoia integrării într-o economie circulară vor deveni tot mai marginale.

Într-adevăr, în ultimii ani discuțiile legate de schimbările climatice s-au intensificat. Sustenabiliatea în general și schimbările climatice în particular, nu mai sunt de ceva vreme, teme abordate doar de mediul academic si organizațiile internaționale implicate în dezvoltarea durabilă, așa cum sunt Organizația Națiunilor Unite sau Forumul Economic Mondial. Acestea au devenit teme importante pe agendele legiuitorilor (să avem în vedere Pactul Verde European), ale mediului de afaceri (UN Global Compact), în mass media și în discuțiile purtate de publicul larg.
Pentru a face față provocărilor pe termen mediu și lung, toți actorii din economie vor trebui să încorporeze elemente de sustenabilitate în modelul de afaceri. Asfel, vor intelege impactul potențial (direct și indirect) al Pactului Verde European asupra afacerii, și cum trebuie să se pregatească, care sunt resursele energetice pe care le pot accesa și la ce cost, cât de robust este lanțul de aprovizionare pentru a face față riscurilor ESG, care este resursa umană de care este nevoie și multe altele.
Pentru a răspunde tuturor acestor provocări, mediul de afaceri va trebui să fie agil, să se angajeze cât mai curând în inițiative de sustenabilitate și să formeze parteneriate strategice care să pună la lucru calitățile fiecărui partener în parte, beneficiind de sinergiile dintre diverși parteneri.



Sunteti membru in juriul Galei Green Report. Care sunt criteriile de care tineti cont in jurizarea proiectelor depuse?

Sunt câteva standarde cheie: capacitatea de a contribui la atingerea neutralității climatice până în 2050, capacitatea de a instrui entități terțe cu privire la rolul energiei regenerabile într-o societate tot mai poluată și afectată de criza energetică declanșată de tensiunile geopolitice actuale, capacitatea de a oferi o alternativă sustenabilă la proiecte energetice depășite. În ansamblu, contează beneficiile de mediu și sociale, dar ceea ce ne cucerește în evaluarea acestor proiecte este inovația propusă, măsurabilă și replicabilă pentru creșterea calității vieții. Ne interesează proiectele care au în vedere nu doar marile orașe, ci și orașele mici, acele creuzete industriale care produc mult, cu resurse și mentalități vechi, fără a fi acomodate la o agendă verde. Aceste premii sunt menite să răsplatească eforturile locale ale companiilor de toate dimensiunile și din toate sectoarele de activitate. Prin procesul de jurizare urmărim să aducem ‘în lumina reflectoarelor’ – putem spune asa pentru ca vorbim de o Gală – acele proiecte care demonstrează un impact real, măsurabil atât pentru organizație în sine, dar și dincolo de granițele acesteia: în lanțul de aprovizionare, pentru comunitate etc. Totodată, sunt mereu recunoscătoare să aflu despre proiecte inovatoare, despre companii care și-au depășit limitele prin proiectele implementate, al caror impact merge dincolo de zona de sustenabilitate de mediu pe care o vizăm cu aceste premii. Dar indiferent de preferințele personale, membrii juriului urmăresc un set de criterii clare având un sistem de notare consolidat, iar cei care intră în competiție, trebuie sa lupte pentru fiecare punct.



Gala Green Report este o voce care face auzita nevoia de actiuni cu impact pe mediu si premiaza cele mai performante proiecte de sustenabilitate. Vedeti o evolutie in ultimii ani in acest sens?

Cred că a crescut competitivitatea în domeniul investițiilor în afaceri sustenabile, iar biodiversitatea e mult mai relevantă pentru antreprenoriat. Pandemia a tras un semnal de alarmă: toți ne amintim șocul provocat de regenerarea naturii după două luni de lockdown, adică de pauză de la activitatea pronunțată industrial, cu risc de poluare și sfidare a limitelor biodiversității. Calitatea proiectelor a crescut și pentru că maturizarea mediului de afaceri a fost, în felul său, forțată de evenimentele pandemie și apoi război. Faptul că mediul de afaceri e reactivat față de vulnerabilitățile biodiversității e un semn de sănătate, însă vedem că evoluția proiectelor din Gala Green nu e încheiată, că e loc de mai bine, de vreme ce la unele categorii România încă nu reușește să ne dea un câștigător.

Aș spune ca da, exista o evolutie dar intotdeauna exista și loc de mai bine. Dacă ne uităm în trecut, de cele mai multe ori companiile au reacționat la diverși stimuli externi - legislație, presiunea consumatorilor, finanțatori etc. Proiectele de sustenabilitate au fost mai ales lansate de corporații, de organizații multinaționale. În ultima vreme însă, vedem din ce in ce mai multe afaceri antreprenoriale românești preocupate de tranziția la un model de afaceri sustenabil, care intră în parteneriate cu alți actori locali - universități sau autorități locale, care accesează finanțări verzi și își prezintă eforturile în mod transparent prin rapoartele de sustenabilitate. Proiectele sunt mai numeroase și diverse, calitatea crește pentru că și pretențiile sunt mai mari și sperăm ca în anii ce urmează, Gala Green Report să rămână o referință pentru răsplătirea acestor eforturi.



Care sunt segmentele de business care implementeaza cele mai multe proiecte de responsabilitate sociala?

Nu putem afirma că doar anumite segmente de business implementeaza proiecte de responsabilitate socială. Desigur, sunt foarte vizibile proiectele companiilor ce au departamente de comunicare/marketing dezvoltate dar asta nu înseamnă că alte organizații nu își aduc aportul în astfel de proiecte. Cred ca acest lucru este vizibil în numărul mare de fundații și asociații care se bucură de sprijinul mediului de afaceri pentru cauze din cele mai diverse și ca membru al juriului Green Report, mă bucur întotdeauna să vad astfel de proiecte, apărute la nivel local pentru a rezolva probleme locale.



Care sunt proiectele de care avem nevoie pentru un impact mai mare asupra mediului?

Aș spune că orice pas înainte este dictat de educație, cercetare și experiență. Dacă ne uităm la indicatorii de dezvoltare durabilă raportați pentru România de către UN, educația (SDG numărul 4) este singura zonă în care România a regresat – astăzi are un scor negativ.

Proiectele pentru educarea unui comportament sustenabil rămân o prioritate. Cetățenii se educă, se formează, ba chiar "se produc", în sensul mentalităților și valorilor lor, însă nu numai de către mediul pubic. Mediul privat are un rol egal în a trezi tinerilor apetitul pentru economia sustenabilă și circulară: o generație verde încă nu s-a format în România, dar cred că foarte curând, biodiversitatea va deveni tema noilor generații. Avem nevoie, în continuare, de modernizarea spațiilor verzi și de eficientizarea transportului în comun pentru a deveni mai prietenos cu mediul înconjurător. Suntem încă o țară în care dacă se poate ca toți membrii unei familii să aibă autoturismul personal, o facem fără să stăm pe gânduri: preferăm un trafic infernal unei flexibilități față de mijloacele de transport în comun, acolo unde bineînțeles sunt o alternativă. Avem nevoie, în continuare, de protejarea zonelor naturale, de proiecte de mobilitate urbană și eficiență energetică, de companii circulare sau de tehnologie performantă.
Toate acestea, nu pot exista fără un sistem educațional solid și fără să înțelegem că agenda verde nu e o modă, ci un stil de viață.

 

Citit 568 ori

Articole recente -Carol Popa

Articole înrudite