Cei mai mari patru producători de bere, cele mai importante trei companii din industria băuturilor răcoritoare și nouă rețele internaționale de retail se vor asocia într-o companie și vor depune un proiect unic de administrare pentru Sistemul Garanție Returnare - SGR. Cu o lună înainte de data limită pentru depunerea proiectelor de administrare a Sistemului Garanție Returnare(SGR) se conturează deja câștigătorul licitației de proiecte stabilită prin HG 1074/2021, modificată și completată prin HG 165/ 2 februarie 2022.
Condițiile impuse prin HG 1074 sunt ca SGR să fie administrat de o societate comercială pe acțiuni care să includă atât producătorii care pun pe piață ambalajele colectate prin SGR, cât și retailerii care le comercializează. Prin HG 165 din 2 februarie, s-a clarificat și participația statului la această societate comercială, constând într-o cotă de 20% din acțiunile companiei. Tot prin HG 165 se stabilește că societatea comercială al cărei proiect va fi declarat câștigător va invitata statul(Autoritatea pentru Mediu) să se asocieze, printr-o majorare de capital social, abia ulterior fiind emise licențele și semnat acordul de administrare.
Între condițiile impuse de HG 174 privind reprezentativitatea acționarilor companiei de administrare în sectoarele de activitate din care fac parte, atât pentru producători cât și pentru retaileri este stabilită o cotă minimă de piață de 30% din fiecare sector.
Pornind de la această condiționalitate, patronatele din industria berii, industria îmbuteliatorilor de băuturi răcoritoare și din retail au demarat discuții și negocieri pentru constituirea unei societăți comerciale unice, care să prezinte un proiect unic de administrare, conceput în folosul echitabil al celor trei sectoare economice. Dacă va fi sau nu așa, vom constata după primul an de administrare. Deocamdată, PIAȚA vă expune ce a rezultat în urma acestor negocieri.
Deoarece în asociațiile patronale existente există și membri care nu au de ce să fie implicați în SGR sau pur și simplu nu doresc să facă o astfel de investiție în compania care va administra sistemul, au fost create noi asociații de producători și retaileri, ai căror fondatori sunt doar companiile care își doresc implicarea.
Astfel, Asociația Berarii României(BR) a înființat Asociația Berarii României pentru Mediu(ABRM), având ca membri companiile Ursus Breweries, URBB, Heineken și Bergenbier. Practic, cei mai mari patru producători de bere depășesc mult cota de piață minimă de 30% din industria berii, condiționată de HG 1074 pentru participarea la administrarea sistemului. Un competitor direct al acestei asocieri este practic imposibil de realizat, deoarece ar trebui să reunească aproape toți producătorii mici de bere, de bere artizanală, dar și majoritatea importatorilor de bere.
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare(ANBR) a înființat Asociația Națională de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (ANBRS), fondată de cei mai mari trei îmbuteliatori de băuturi răcoritoare din România: Coca-Cola HBC România, Pepsico și Maspex. Cele trei companii dețin o cotă de piață confortabilă pentru piața băuturilor răcoritoare și o cotă de piață peste 30% atunci când în piața băuturilor răcoritoare sunt incluse și apele minerale plate și carbogazoase. Este de remarcat faptul că în această construcție nu a dorit să se implice nici o companie ce are ca domeniu de activitate doar îmbutelierea apelor minerale, nici un membru al patronatului Apemin, dar nici Romaqua Group, cel mai important îmbuteliator de apă minerală și plată din România(și care este membru în ANBR).
O situație similară am întâlnit și la Asociația Marilor Rețele Comerciale din România(AMRCR), unde o parte din membri – Dedeman, Mobexpert, Decathlon – nu au o motivație directă de implicare în administrarea SGR. Dar nici discounterul Penny. și nici dm – Drogerie Markt nu au dorit implicarea în administrarea sistemului. Din acest motiv, AMRCR a numit pe Maria Maxim, Legal and Compliance Director at Lidl România și Emanuel Părvulescu, Head of environment, cora România, să înființeze și să gestioneze Asociația Retailerilor pentru Mediu(ARM). Această asociație nou înființată are ca membri fondatori rețelele de retail ale companiilor Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro, Profi Rom Food, cora și Selgros.
Și în acest caz, se poate remarca absența totală a retailerilor locali, fie rețele de retail, fie asociații ale retailerilor mici și mijlocii.
Contactat telefonic, Feliciu Paraschiv, președintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România(ANCMMR) spune că din momentul în care marii producători și marii comercianți au convenit o asociere pentru a participa cu un proiect unic la selecția administratorului SGR a devenit evident că nu se dorește implicarea comercianților mici în acel proiect. ”Am încercat în dese rânduri să o contactez pe doamna Maxim, dar nu a fost posibil. Pe de altă parte, este dificil ca noi să putem crea o asociație a celor care vor să se implice, suntem un număr foarte mare de comercianți și ar fi nevoie de foarte mult timp pentru pregătirea documentelor. În plus, e și mai greu să ceri unui comerciant mic să contribuie cu o sumă de bani la constituirea capitalului social al societății pe acțiuni, după doi ani de pandemie în care comercianții mici au luptat să supraviețuiască”, susține Feliciu Paraschiv.
Într-adevăr, toate companiile din piață au semnalat Ministerului Mediului faptul că termenele propuse privind implementarea SGR sunt extrem de strânse și în anumite cazuri, dificil de respectat. Spre exemplu, administratorul SGR ar trebui să încheie contracte, în decurs de 90 de zile de la data emiterii licențelor, cu aproximativ 4.000 de producătorii ce pun pe piață ambalaje încluse în sistemul SGR și cu aproximativ 85.000 de comercianți care le vând către consumatorul final. Adică o medie de 1.000 de contracte pe zi.
Julia Leferman, Director General, Asociația Berarii României
Asociația Berarii României va depune singură un proiect de administrare a SGR sau intenționează să se asocieze cu organizații patronale din alte sectoare, cum ar fi cel al imbuteliatorilor de băuturi nonalcoolice(ANBR) sau al apelor minerale(APEMIN)? În cazul celei de a doua variante, cu ce organizații intenționează Berarii României să se asocieze?
În ultimii aproape 3 ani, producătorii de bere, prin Asociația Berarii României și producătorii de ape și băuturi răcoritoare, au fost direct implicați în dialogul cu autoritățile de mediu, susținând eforturile autorității de construcție a cadrului legislativ necesar pentru implementarea sistemului de garanție returnare (SGR). Totodată, cele 7 companii implicate în acest efort (4 producători de bere și 3 producători de ape și sucuri) sunt cele care și-au luat angajamentul de a susține finanțarea inițiala a infrastructurii acestui sistem.
În prezent, suntem în dialog cu reprezentanții sectorului de retail, pe care îi dorim alături de noi în structura acționariatului societății pe acțiuni, în numele căreia vom depune cererea de licențiere, împreună cu documentația de acreditare prevăzută de HG. Vom înregistra, așadar, un singur proiect de administrare, ca industrii activ implicate și vizate direct de acest sistem. În acest sens, am creat Asociația Berarii României pentru Mediu care, alături de asociația de mediu a producătorilor de ape și băuturi răcoritoare, respectiv a comercianților, va înainta Ministerului Mediului documentația de acreditare.
În cadrul întâlnirilor care au avut loc până acum, autoritățile au făcut vreo precizare cu privire la aportul în bani sau în natură prin care statul român dorește să obțină 20% din acțiunile acestei entități? Care este poziția oficială a Asociației în această privință?
Statul român, prin Ministerul Mediului, va deține 20% din acțiunile companiei care va administra sistemului garanție-returnare, restul de 80% revenind structurilor asociative reprezentative ale producătorilor (maxim 75% din 80%) și ale comercianților (maxim 25% din 80%), potrivit prevederilor din HG-ul care modifică și completează Hotărârea de Guvern nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, adoptat în data de 2 februarie.
HG 165/2.02.2022 clarifică modul în care statul român va intra în acționariatul societății selectate să gestioneze SGR. Pentru a obține o participațiune de 20%, statul român va avea o contribuție la capitalul social în cuantum de minim 1 milion lei sau mai mult, suma finală depinzând de modalitatea în care statul va decide să intre în acționariatul companiei: prin achiziție de acțiuni sau prin majorare de capital social.
Ulterior, deciziile privind modalitatea de finanțare a infrastructurii și operațiunilor companiei SGR vor fi luate în cadrul acesteia, cu implicarea tuturor acționarilor, deci și a statului român.
Alice Nichita, președinte Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare
Implementarea proiectului SGR presupune o multitudine de etape pentru o bună funcționare. Considerați fezabilă data limită pentru implementarea lui? În calitate de administrator, dacă veți fi selectați, veți propune modificarea acestui termen pentru o bună funcționare a SGR încă de la început? Care ar fi termenul fezabil de start pentru funcționarea SGR?
Implementarea într-un termen cât mai scurt a unui SGR eficient și pliat pe nevoile și particularitățile României este o prioritate pentru Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare pentru Sustenabilitate. Alături de reprezentanții industriei berii, depunem eforturi extrem de mari pentru implementarea și operaționalizarea rapidă a acestui sistem în acord cu ceea ce este stipulat în legislație. În același timp ne dorim să avem un sistem accesibil consumatorului și care să livreze rezultate încă din primele luni de implementare. Cu atât mai mult devine astfel importantă pregătirea sistemului în așa fel încât să funcționeze la capacitate maximă la operaționalizare. Așa cum am mai exprimat public, noi considerăm că un termen fezabil pentru implementarea sistemului este de 18 luni de la licențierea administratorului SGR. În tot acest timp administratorul va stabili procedurile administrative și organizaționale interne; va semna cca 80.000 de contracte cu comercianții și peste 4.000 cu producătorii de băuturi; va dezvolta și implementa sistemul IT; va construi centrele regionale de numărare a ambalajelor și infrastructura pentru ca ambalajele să ajungă la acestea. Pentru a ne face o idee, termenul oferit de producătorii liniilor tehnologice pentru un centru de numărare este de 12 luni de la data comenzii, iar România va avea nevoie de cca 5 centre de acest fel. În paralel, comercianții trebuie să organizeze activitatea de colectare, fie manuală, fie prin intermediul RVM-urilor (aparate automate de colectare).
Având în vedere structura retailului în România(raportul comerț modern/comerț tradițional) și infrastructura rutieră precară, care ar fi rezutatele prognozate ale SGR în primul an de funcționare?
Într-adevăr, România are multe particularități, geografice, ponderea populației în mediul urban vs rural, dar și între comerțul modern și cel tradițional. Toți acești factori, împreună cu valoarea garanției de 0,5 RON care trebuie să funcționeze ca un stimul suplimentar pentru returnare, influențează planul de activitate pe care compania ce va administra sistemul trebuie să îl construiască și să îl supună acreditarii din partea autorităților pentru a atinge țintele de colectare și reciclare setate prin HG.
La acest moment este dificil de prezis care ar putea fi rezultatele prognozare în primul an de funcționare. Vom vedea când poate porni la nivel național acest sistem, de exemplu, perioada contează pentru că sezonalitatea impactează vânzările și implicit și returnarea. Pentru a avea rezultate cât mai bune în scurt timp de la operaționalizare, consumatorul trebuie să fie obișnuit cu sistemul. Acest lucru se poate face printr-o campanie de educare și conștientizare amplă pe care trebuie să o facă deopotrivă administratorul sistemului dar și autoritățile. Campania este un alt element de luat în calcul când vorbim despre termenul de implementare. Așa cum am mai spus, ne dorim să contribuim la setarea unui sistem eficient care să atingă un procent de 90% colectare încă din anul 3 de funcționare, acesta fiind de fapt un orizont de timp în care sistemul poate ajunge la o “maturitate” și eficiență sperăm noi maximă.
Emanuel Pîrvulescu, Head of environment la cora România
Se vor asocia retailerii cu producătorii într-o societate comercială pentru a depune un proiect unic de administrare a sistemului SGR?
Suntem în discuții avansate cu asociația producătorilor de bere și cea a îmbuteliatorilor de băuturi răcoritoare pentru o astfel de asociere, astfel încât să propunem un proiect unic de administrare a sistemului de garanție-returnare. Din acest motiv am constituit o nouă entitate – Asociația Retailerilor pentru Mediu – , fondată de nouă din cei mai mari retaileri din România, după volumul de vânzări. Cu această asociație, ce reunește membrii care vor să se implice activ în administrarea SGR, vom înființa împreună cu producătorii din industria berii și cu cei din industria băuturilor răcoritoare o societate comercială pe acțiuni, așa cu solicită Ministerul Mediului prin HG 1074. Societatea comercială va depune proiectul de administrare înainte de 4 martie, termenul limită pentru depunerea documentației în baza căreia se va alege administratorul sistemului.
Am sesizat absența din această construcție a unor retaileri, între care și comercianții mici și mijlocii? Nu ați ajuns la o înțelegere cu ei?
Asociația a fost fondată și înființată în două săptămâni. Când ai foarte mulți membri în asociație, cum este ANCMMR, timpii de reacție sunt mult mai mari. Dar sunt convins că cei care vor dori să facă parte din mecanismul de administrare al SGR vor avea această posibilitate la majorările de capital ce vor urma procesului de desemnare a administratorului.
Ce urmează după desemnarea câștigătorului? Este termenul stabilit în HG 1074 viabil?
Sunt foarte multe etape de parcurs până la obținerea unui sistem funcțional și operațional. Primul pas, conform HG 165 aprobată la începutul lunii februarie, va fi o majorare de capital prin care statul să preia 20% din acțiuni, apoi obținerea licențelor, a avizelor de mediu, deoarece vorbim despre construcții noi pentru numărarea ambalajelor, pentru sortare. Vor fi lansate licitații pentru utilaje, pentru mijloace de transport. Când vom pune planul construcție a sistemului pe masă, atunci reprezentanții ministerului vor înțelege că nu se pot realiza toate aceste lucruri până în octombrie, cu toată bunăvoința. Pentru că sistemul garanție-returnare trebuie să funcționeze din prima zi la nivel național, nu poți lansa sistemul și în anumite regiuni să mai rămână etape de parcurs.
