„Ghidați de motto-ul «Pentru un viitor mai bun», ne-am propus să acționăm responsabil în comunitățile din care facem parte, iar una dintre prioritățile noastre este să luăm măsuri pentru protejarea mediului, atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare. De aceea, prin strategia noastră de sustenabilitate, aliniată la obiectivele REset Plastic ale grupului Schwarz, acționăm concret pentru a diminua impactul poluării cu plastic, prin optimizarea proceselor interne, în paralel cu investiții sociale în programe cu impact național. Ne îndreptăm mereu către proiecte relevante, care pot genera schimbări pozitive, pe termen lung, pentru nevoile reale ale societății.”
Lidl România
Cum putem preveni poluarea cu plastic a apelor?
Conform unor estimări realizate de Fundația Ellen MacArthur, până în 2050, oceanele ar putea conține mai multe materiale din plastic decât pești . Iar problemele cauzate de acest fapt sunt numeroase: de la distrugerea biodiversității acvatice, la impactul asupra sănătății umane, prin expunerea la substanțe chimice prin lanțul trofic, la pierderi economice și afectarea climei. De exemplu, reciclarea unui milion de tone de plastic echivalează cu retragerea din circulație a unui milion de mașini (în ceea ce privește emisiile de CO2).
La nivel local, doar Dunărea transportă în Marea Neagră 4,2 tone de plastic în fiecare zi, adică 1.533 de tone pe an, conform unui studiu realizat de Universitatea din Viena. În lipsa unor acţiuni concrete şi de anvergură, cantitatea de deşeuri plastice va crește și va genera efecte devastatoare asupra a milioane de păsări și viețuitoare marine.
Drept răspuns la această problemă globală, Lidl România investește constant pe două paliere: la nivel de business și la nivel de societate. Astfel, toate măsurile luate de Lidl România pentru combaterea poluării cu plastic sunt în linie cu REset Plastic, strategia în domeniul plasticului a grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Aceasta cuprinde cinci zone de acțiune: de la evitarea folosirii plasticului în ambalaje și regândirea design-ului acestora, reciclarea plasticului din magazine și depozite, până la acțiuni de ecologizare, inovare și educare în domeniu. Unul dintre obiectivele în acest sens este ca, până în 2025, să reducă cu 20% cantitatea de plastic din ambalajele produselor marcă proprie și să ia măsuri astfel încât toate ambalajele produselor marcă proprie să fie în proporție maximă posibilă reciclabile.
De aceea, colectarea, sortarea și reciclarea plasticului sunt direcții importante ale strategiei de sustenabilitate Lidl, care se reflectă pe de-o parte prin reducerea cantității de plastic din operațiunile de business, prin revizuirea constantă a proceselor interne. De exemplu, Lidl România a exclus definitiv din sortimentul său toate articolele de unică folosință din material plastic, cum ar fi paie, pahare, farfurii și tacâmuri. Demersul a fost unul asumat de Lidl voluntar, încă din 2019, înainte ca Decizia Consiliului UE de a interzice utilizarea acestor articole să intre în vigoare, în 2021.
O altă măsură de reducere a consumului de plastic adoptată de Lidl România este introducerea în magazine a săculeților reutilizabili pentru cântărirea fructelor și legumelor, oferind clienților o alternativă și mai prietenoasă cu mediul la pungile compostabile de unică folosință.
În plus, o premieră pe piața locală este că, din luna aprilie 2021, Lidl schimbă ambalajele produselor din carne proaspătă de la furnizorii români, pentru a reduce consumul de plastic cu până la 40% per caserolă. Astfel, Lidl România va ambala peste 90 de produse (carne de pui, curcan, vită, oaie și porc) de la furnizorii români într-o caserolă inovatoare, ce folosește semnificativ mai puțin plastic și are capacitatea de a fi reciclată în proporție maximă. Față de soluțiile folosite anterior, în funcție de dimensiunea caserolei, procentajul cu care se reduce consumul de plastic pentru ambalarea fiecărui produs variază de la 17% la 40%.
Pe lângă măsurile concrete pe care Lidl România le ia în cadrul operațiunilor de business pentru a diminua considerabil impactul poluării cu plastic, retailerul susține programe pe termen lung gândite să reducă impactul plasticului în natură, desfășurate în parteneriat cu ONG-uri, cu impact la nivel național.
Astfel, Lidl România investește încă din 2019 în programul strategic de reducere a poluării cu plastic, Cu Apele Curate, implementat împreună cu Asociația MaiMultVerde, în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și Bloc0.
Programul Cu Apele Curate este un demers pe termen mediu și lung, cu o acțiune concretă, aplicabilă atât în zona fluviului Dunărea, cât și a afluenților săi, pentru a extinde impactul la nivel național, întrucât aproape toate râurile din România se varsă în Dunăre. Concret, programul își propune să organizeze în comunitățile locale din zonă activități de colectare a deșeurilor deja existente în albia fluviului, și în paralel să identifice și să implementeze soluții de diminuare a deversărilor viitoare de plastic.
Colectarea plasticului din ape: o provocare cu rezultate pe măsură
Acțiunile de igienizare sunt o componentă extrem de importantă a programului Cu Apele Curate. La debutul acestuia, primele evenimente de ecologizare au avut loc în Delta Dunării și în zece orașe de pe Dunăre: Drobeta-Turnu Severin, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodă, Brăila, Galați și Tulcea. Programul s-a extins ulterior și pe afluenții Dunării, cu scopul de a împiedica deversările de deșeuri în fluviu și ulterior în Marea Neagră.
În urma acestor acțiuni de ecologizare, în 2020, 9 tone de deșeuri de plastic au fost colectate și trimise pentru a fi reciclate. La colectarea acestei cantități de plastic au contribuit peste 1.080 de voluntari din ONG-uri și comunități locale.
Pentru a marca extinderea programului Cu Apele Curate în 2021, în perioada 14 – 22 martie, a fost organizată Săptămâna Apelor, care a constat într-o serie de acțiuni de ecologizare și conștientizare a efectelor poluării cu plastic în 20 de orașe, precum Galați, Brăila, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Oltenița, Zimnicea, Cluj, Călărași, Cernavodă, Frumușița, Iași, Nicolae Bălcescu, Tg. Jiu, Tg. Neamț, Turnu Măgurele, Voineasa și Sf. Gheorghe. În urma acestor acțiuni au fost colectate 12,5 tone de deșeuri, dintre care 4,5 tone de plastic. La colectarea acestora au contribuit 542 de voluntari, care au participat activ la acțiunile de ecologizare.
Cum poate tehnologia să ajute?
Prevenirea și combaterea poluării cu plastic se poate face inclusiv prin inovații tehnologice sustenabile și cu efecte pozitive pe termen lung. Așa că, în cadrul programului Cu Apele Curate, au fost testate mai multe soluții tehnologice, în premieră în România, cu scopul de a colecta mai ușor și mai rapid deșeurile plutitoare de la suprafața apelor, precum drona WasteShark, bariera plutitoare ecologică (Floating Boom) instalată în 2020, pe lacul de acumulare al barajului Ișalnița, pe râul Jiu, dar și plasa Trach Catcher testată pe fluviul Dunărea. Cu ajutorul acestor soluții inovatoare, au fost colectate 5 tone de deșeuri din plastic.
Educare și mobilizare civică
Locuitorii comunităților riverane sunt primii afectați de poluarea apelor cu plastic și, în același timp, sunt și cei ale căror inițiative pot avea un impact direct asupra ameliorării situației actuale. Prin urmare, responsabilizarea oamenilor spre a face schimbări în propriul comportament este esențială pentru a preveni această problemă în viitor.
De aceea, pe lângă curățarea apelor Dunării de plastic, programul Cu Apele Curate are și o componentă educativă, pentru ca românii să conștientizeze importanța reducerii masive a consumului de plastic, precum și importanța colectării separate și prevenirii poluării apelor Dunării cu plastic.
Astfel, în cadrul acestui program, s-au derulat atât acțiuni de amenajare și dezvoltare a infrastructurii de colectare a deșeurilor (amplasarea de pubele pentru colectarea separată a plasticului însoțite de panouri informative privind pericolele poluării cu plastic și amenzile aplicate pentru abandonarea ilegală a deșeurilor), cât și activități educative, de informare și de organizare comunitară. Spre exemplu, cu ajutorul Asociației Bloc Zero, profesorii le-au oferit elevilor posibilitatea de a viziona filme documentare care au pus în prim plan importanța vitală pe care o are apa în funcționarea ecosistemului și în prezervarea biodiversității. Filmele au avut o componentă educativă și au transmis mesaje despre protejarea mediului și a apelor în mod special.
Soluții comunitare pentru reducerea poluării cu plastic
Pentru a încuraja implicarea comunităților locale dunărene pe termen lung în prevenirea poluării apelor cu plastic și a extinde astfel demersurile de a proteja mediul înconjurător, Lidl a finanțat în 2019 programul de grant-uri Cu Apele Curate, implementat cu ajutorul Asociației MaiMultVerde și administrat de ARC (Asociația pentru Relații Comunitare). Finanțarea unor proiecte gândite și implementate chiar de comunitățile locale este un mod eficient de a înțelege nevoile reale ale celor care sunt afectați direct de acest tip de poluare și de a implementa astfel soluții care au caracter permanent.
În urma procesului de selecție, au fost alese 10 proiecte câștigătoare. Fiecare dintre acestea a propus o soluție reală pentru reducerea și prevenirea poluării cu plastic, coagulând comunitățile locale în jurul acestei probleme comune. Spre exemplu, unul dintre proiectele sprijinite de Lidl este Patrula Zero Plastic – WWF România care își propune eliminarea deșeurilor din plastic din zonele naturale și turistice ale Deltei Dunării, cu scopul de a reduce cantitatea deșeurilor reciclabile abandonate și de a minimiza impactul activității antropice asupra mediului. Până acum, patrula de 6.500 voluntari Zero Plastic a curățat 1.350 km de canal din Delta Dunării și au amplasat cuști speciale pentru colectarea plasticului.
Programul de grant-uri Cu Apele Curate continuă cu a doua rundă de finanțare în 2021, în urma căruia vor fi desemnate alte proiecte câștigătoare.
1) Sursa: Ellen Mac Arthur Foundation
2) Sursa: Plastic în oceane, date impact și noile reglementari UE
