Imprimă această pagină

Risipa alimentară - problema globală și soluția locală

Publicat în categoria Ediţia 2019
Publicat Vineri, 19 Iulie 2019 13:46

Cristina Hanganu, Director de Comunicare și CSR, Lidl România: „Printr-o abordare sustenabilă, reușim să ne îndeplinim promisiunea făcută românilor, aceea de a le oferi produse la cel mai bun raport calitate preț. Pentru noi, sustenabilitatea este un demers non-concurențial și concentrat deopotrivă pe reducerea impactului negativ și implementarea unor măsuri cu efecte pozitive asupra societății, mediului și economiei. 

De aceea, ne uităm în primul rând la măsurile de sustenabilitate pe care le putem lua în cazul operațiunilor noastre, și apoi la ce investiții sociale putem face pentru a contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă pe care omenirea le are în față.”

 

RISIPIM MÂNCAREA?

 

În ultimii ani, una dintre problemele fierbinți de pe agenda publică globală este risipa alimentară. Subiectul a ajuns să fie dezbătut de autorități, de ONG-uri și de mari jucători economici din sfera privată, pentru că statisticele sunt din ce în ce mai îngrijorătoare: dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi pe locul 3 la poluare, după SUA și China, cu 33% din cantitatea totală de emisii de pe Planetă.

 

CÂTĂ MÂNCARE RISIPIM?

 

În România, se generează anual 5 milioane de tone de deșeuri alimentare, în timp ce 5 milioane de români se află în pragul sărăciei, iar 66% din familiile din mediul rural nu își pot asigura hrana zilnică1. Pe scurt, dacă ne-am gândi la România ca la o comunitate de 100 de români2, fiecare dintre ei ar risipi 74 de kilograme de mâncare anual, în timp ce 58 de oameni ar trăi la limita sărăciei sau ar fi în risc de sărăcie.

 

Efectele risipei alimentare se văd cel mai bine în 2 arii – mediul și economia - și, cu toate că există și un cadru legal dedicat acestui subiect, în țara noastră nu există infrastructura și nici demersuri de ­educare ce pot susține soluții cu un impact la nivel macro. Mai mult, potrivit legii, demersurile sunt opționale pentru producători, retaileri și ceilalți actori din economie cu impact în domeniul risipei alimentare.

 

alimente

 

CARE ESTE SOLUȚIA?

 

Pentru a contribui activ la reducerea risipei ­alimentare în România, Lidl a susținut fondarea ­primei rețele de Bănci pentru Alimente din România, înființată după modelul european (FEBA). Rețeaua are 3 unități până acum, în București (inaugurată în 2016), Cluj-Napoca (lansată în 2018) și Roman ­(deschisă la finalul lui 2018) și are ca scop reducerea risipei alimentare, prin colectarea surplusului ­alimentar de la agenții economici parteneri, pe care ulterior să îl redistribuie către diferite organizații non-guvernamentale ce oferă sprijin persoanelor defavorizate.

 

CUM FUNCȚIONEAZĂ BANCA EFECTIV? DAR MAI ALES, PE CINE AJUTĂ?

 

Principiul de bază după care funcționează ­Banca pentru Alimente este acela ca produsele primite gratuit sunt distribuite tot gratuit, printr-un proces corect și transparent.

 

Banca pentru Alimente colectează de la diverse companii private, inclusiv de la membrul fondator Lidl, produsele alimentare comestibile și non alimentare care din diverse motive și-au pierdut valoarea economică de piață. Produsele sunt preluate de la companii de către angajații Băncii și transportate la depozitele băncii. Acolo sunt sortate în funcție de data expirării și pregătite pentru a fi imediat livrate către ONG-urile partenere. Printre beneficiarii acestor ONG-uri se numără tineri cu dizabilități, bătrâni nevoiași, femei maltratate, familii defavorizate.

 

Până la finalul lui 2019, rețeaua își propune, alături de Lidl, fondarea altor bănci regionale în orașe precum Brașov, Craiova, Timișoara sau Brăila, pentru a acoperi toate regiunile României.

 

IMPACTUL TREBUIE SĂ FIE MEREU PE TERMEN LUNG

 

Rețeaua Băncilor pentru Alimente este o soluție concretă și sustenabilă la problema risipei alimentare care contribuie la îndeplinirea unuia dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă incluse pe Agenda 2030 a ONU, și anume Consum și producție responsabile. Astfel, Proiectul Banca pentru ­Alimente a fost acceptat ca Proiect Partener FEBA în cadrul convenției Anuale FEBA 2019, în semn de recunoaștere internațională a activității desfășurate în România. Prin sistemul său de colectare și redistribuire bine pus la punct, Banca pentru Alimente este unul dintre programele cu potențialul de a juca un rol decisiv în asigurarea unui viitor mai bun ­pentru comunitățile din țara noastră.

 

Citit 1763 ori

Articole înrudite