Publicația Green Report, cu sprijinul Kaufland România și Lidl România, organizează joi, 27 mai, începând cu ora 10:00, conferința online “EAT SMART – Perspective naționale în criza alimentară”. Evenimentul va fi transmis live atât pe pagina de Facebook a Green Report, cât și pe pagina de internet a publicației – www.green-report.ro.
Spectrul crizei alimentare globale pare să prindă o formă bine definită sub efectul conjugat al pandemiei, care a afectat lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare – hrana devenind, în unele regiuni, complet inaccesibilă; creșterea continuă a prețului produselor alimentare; schimbările climatice; creșterea populației planetei și schimbarea obiceiurilor de consum în țările cu populație mare.
Oficial, în România, potrivit INS sunt 4.632.000 de români considerați săraci. Astfel, rata sărăciei pe 2019 era situată la 23,8%, în usoară creștere față de 2018, când era la 23,5%.
În plus, potrivit Eurostat, românii cheltuie pe alimente și băuturi non-alcoolice cel mai mult din Uniunea Europeană. Astfel, gospodăriile din Româna au alocat 26% din cheltuielile totale de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, în timp ce media europeană este de 13%.
O altă cifră îngrijorătoare este legată de faptul că 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi, iar statistica include doar copiii care trăiesc în mediul rural și a fost calculată pe baza unui studiu din 2018, în care 3% dintre copii au răspuns că se culcă flămânzi în fiecare seară, și încă 5% uneori.
De asemenea, nivelul crescut de importuri corelat cu nivelul scăzut de consum din producția internă a țării reprezintă o vulnerabilitate majoră a securității alimentare a României și o adevărată provocare în contextul actual.
De altfel, un raport al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că România a încheiat anul 2020 cu un deficit de 1,937 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în creştere cu 58,1% faţă de 2019, în condițiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro.
Este clar, în momentul de față, că o combinație a factorilor de mediu - seceta prelungită din ultimii doi ani din România – sociali și economici, erodează pe termen lung rezistența sistemului agroalimentar național.
Dacă tendințele actuale nu sunt inversate, o criză alimentară globală va afecta în mod dramatic și societatea românească. Impactul asupra dezvoltării copiilor, a sărăciei și a vieții oamenilor durează ani, iar pierderea activelor de trai crește dependența de asistență externă.
Obiective
· Identificarea mixului de măsuri necesare a fi luate în vederea limitării efectelor unei posibile crize alimentare;
· Stabilirea modului în care fermierii români pot adera la obiectivele strategiei “Farm 2 Fork”;
· Identificarea de soluții care să asigure accesul unui număr cât mai mare de persoane aflate în dificultate la alimente suficiente și hrănitoare;
· Identificarea de soluții pentru reducerea exporturilor de materii prime și creșterea produselor procesate, cu valoare adaugată mai mare;
· Identificarea modificărilor necesare pentru stimularea producției interne și înființarea de cooperative locale;
· Identificarea de soluții pentru creșterea gradului de tehnologizare a exploatațiilor și eficientizarea producției.
Speakeri:
George Bădescu - Director Executiv, AMRCR;
Bianca Chisulescu – Expert Programe IMM, Raiffeisen Bank;
Sorin Minea - Președinte Romalimenta;
Raluca Barbu – Co-fondator Highclere Counsulting;
Gabriela Vereș – Vicepreședinte Banca pentru Alimente;
Raluca Fișer – Presedinte Asociația Green Revolution.
