Gabriela Sîrbu, director de sustenabilitate, Profi Rom Food
• Via Profi este un proiect de suflet, născut acum trei ani din angajamentul nostru profund faţă de comunitate şi societate. Împreună putem face schimbări pozitive. Via Profi nu este o extensie a businessului Profi, ci un proiect social, de sprijin și promovare a micilor producători locali, o mișcare pornită din dorința de a păstra moștenirea culturală a României. Platforma Via Profi conectează comunităţile cu producătorii locali, pentru a oferi produse şi experienţe autentice; este o punte între rural și urban, pentru a elimina prejudecata că tradiționalul este deconectat și demodat. Aducem producătorii artizanali în lumea digitală şi îi conectăm cu consumatorii.
• Raftul cu Bunătăţi Locale oferă o selecţie de produse de la artizanii de pe Via Profi, care ajung pe rafturile magazinelor Profi din regiunea lor.
• În programul Via Profi lucrează o echipă mai mare, multidisciplinară: dezvoltatorii web, designerii de conţinut, specialiştii în marketing, colaborăm cu ONG-uri specializate pe dezvoltare rurală durabilă pentru a identifica noi producători si, desigur, echipa noastră de scouteri. Luminiţa Bundă este coordonatoarea proiectului Via Profi şi Raftul cu Bunătăţi Locale, Alina Goga păstrează legătura cu producătorii, Emilia Răcaru - specialistul nostru în marketing care a reuşit să aducă multţi utilizatori în platforma Via Profi.
• Cum găsim producătorii artizanali? În toate modurile posibile: căutări în mediul online, în grupurile de social media, străbatem ţara şi întrebăm oamenii, unii producători ne fac cunoştinţă cu alţii. Avem o echipă care mapează judeţele pe care dorim să le abordăm; acum avem în Via Profi producători din 24 de judeţe, iar până la mijlocul lunii iulie vor fi încărcate în platformă producătorii din alte 13 judeţe. Echipa noastră contactează producătorii, le află poveştile, face fotografiile şi le încarcă în platformă.
• La început, am întâmpinat reticenţă, pentru că producătorii locali nu erau obişnuiţi să primească ajutor şi nu le venea să creadă că cineva la oferă ajutorul necondiţionat. După lansarea platformei şi după ce au văzut cum funcţionează, acum vin ei către noi.
• Echipa din teren e special aleasă: sunt oameni care arată multă empatie şi au abilităţi foarte bune de comunicare. Până la finalul anului viitor sperăm să încheiem maparea întregii ţări şi să reluăm căutarea pentru a descoperi noi producători şi pentru a-i aduce pe Via Profi pe cei care nu au dorit să se alăture la început.
• În spatele fiecărei reţete de bucate tradiţionale se află o poveste frumoasă şi oameni deosebiţi. Printre cele mai inedite produse avem dulceaţa de rubarbă, chisăliţa de zmeură, pâinea la ţest, povala de Bârgău, brânza maturată cu fenicul sau cu piper, mierea de mentă – o miere monofloră, unică în ţară, doar în Bihor o găsim -, mierea de levănţică. Ştiaţi că există ţuică de trandafiri? Am amenajat o mică parte dintr-o gospodărie ţărănească în care am adus câteva din gusturile pe care le-am descoperit.
• Strategia noastră este de a aduce cât mai mulţi producători tradiţionali în platformă, de a-i face cunoscuţi şi de a atrage clienţii către ei.
• În Raftul cu Bunătăţi Locale (RBL) din magazinele Profi, amenajat în peste 30 de magazine din 9 judeţe, intră acei producători din regiune care au dorit şi au putut să aducă produse din cele aflate pe Via Profi. Obiectivul este de a avea un RBL în fiecare judeţ, în magazinele mai mari, unde există spaţiu de expunere.
• Ideea Via Profi este mai mult de a îndruma consumatorii să meargă la producători, să-i viziteze, să guste produsele la ei acasă, să vadă cum le prepară, să le afle poveştile.
• Sebastian Câmpian – brutar artizanal, „Pâinea de sub deal”, Turda: «Împreună cu soţia mea facem pâine, palaneţe cu varză, cu brânză, cu prune. Facem pâine pe vatră, cu foc de lemne, în cuptoare de pământ şi cărămidă de ţigan, dar facem şi pâine la ţest – cuptorul dacic sau cuptorul oltenesc pe care l-am descoperit acum vreo 4 ani. Un om de la Buftea fabrică aceste cuptoare. Deşi ne dorim să mâncăm o pâine autentică, fără amelioratori, foarte puţini oameni mai fac astăzi pâine la ţest, pentru că se face greu: trebuie să frămânţi coca, să faci foc de lemne, să te trezeşti dimineaţa devreme.
• Pentru pâinea la ţest se foloseşte o făină de grâu dur; se face focul şi se arde ţestul, se înlătură jarul, se introduce pâinea şi se coace o jumătate de oră. Noi, facem la ţest mai multe produse: palaneţe, de exemplu, o reţetă veche. Când venea primăvara, bunicii noştri trebuia să se descurce cu ceea ce mai aveau: nişte făină, prin curte găseau mărar şi mai aveau puţină urdă, aşa că făceau o plăcintă cu urdă şi mărar. Sau cu ceapă verde şi brânză de burduf sau cu orice aveau în curte – varză, cartofi, orice.
• La început aveam probleme cu vânzarea: clienţii nu ne cunoşteau, nu ştiau nimic despre produsele noastre. Am reuşit să intrăm în câteva restaurante din zona Turda şi acolo ne-a descoperit Alina Goga, de la Profi, care ne-a povestit despre Via Profi şi ne-a invitat să aducem produsele în magazine. Ne-am tot gândit dacă o fi bine, o fi rău: noi suntem foarte mici, oare or să vină după noi toate autorităţile să ne întrebe ce facem şi cum facem? A fost destul de greu; am început cu pâine la ţest şi cu pâine pe vatră, dar clienţii nu ştiau cum sunt făcute şi nu se arătau interesaţi, dar după ce le-au descoperit ne sunau din magazine să întrebe la ce oră ajungem cu pâinea. Profi, pentru noi, a fost şi mamă şi tată, ne-a îndrumat paşii, ne-a arătat ce să facem. La început eram singuri, acum suntem un grup mare, cu Profi şi cu mulţi alţii.
• Acum mergem să coacem nişte pâine la ţest, aici, la Branduri cu Buletin de România. Şi palaneţe, şi pâine cu slănină şi ceapă verde în interior, şi bărcuţe tătărăşti. Facem palaneţe cu varză, cu brânză, cu prune, cu cartofi, cu ceapă, prăjitură cu mere, mălai cu lapte».
