Specialitățile de mezeluri tind să capete o identitate aparte de a celorlalte mezeluri, pornind de la profilul distinct al consumatorilor. Atenţia acordată aditivilor – mai precis eliminării celor cu reputaţie negativă -, ca şi calităţii ingredientelor, reţetei şi tehnologiei de preparare reprezintă mijloacele prin care operatorii încearcă să confere acestei categorii un caracter premium. Comunicarea emoţională prin intermediul ambalajului este convergentă cu această intenţie; iată câteva exemple: „mezeluri meșteșugite”, „ți-am făcut un sandviș de te îndrăgostești de el”, „cu mult drag și har”. Unele branduri insistă pe specificul naţional, regional sau local, care în ultimul timp este agreat de tot mai mulți shopperi nu numai din perspectiva patriotismului, ci și pe considerente de calitate și autenticitate.
În piaţa specialităților de mezeluri, operaţiunile „speciale” din cadrul procesului de preparare constituie diferenţiatori de prim rang. Se observă atenţia pe care unii producători o acordă modului de afumare - „afumat la lemn de cireș” sau cu „lemn de esență tare” - ori procesului de maturare - „maturat 3 săptămâni la loc aerisit”. Un alt diferenţiator major la care apelează marketerii este lipsa dintre ingrediente a celor percepute negativ de către consumatori, mesajele de pe eticheta sau contraeticheta produsului menţionând explicit lipsa din compoziție a unor substanțe precum gluten, monoglutamat de sodiu, arome artificiale, zahăr, GMO (organisme modificate genetic).
Am privit cu mai multă atenţie listele de ingrediente ale unor produse din segmentele șuncă, mușchi, kaiser și am observat că E-urile cel mai des utilizate sunt ascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, dextroză, iar într-o măsură mai mică sunt folosiți și compuși precum caragenan, difosfați, tifosfați, citrați. Amidonul modificat este destul de rar, el apărând în special la sortimentele de șuncă. De asemenea, monoglutamatul de sodiu (potenţiator de gust) este semnificativ mai puțin prezent decât în anii trecuți. Din succinta trecere în revistă a listelor de ingrediente se desprinde o observație interesantă. Produsele cele mai „sărace” în E-uri adăugate sunt cele oferite de producătorii tradiționali, dar de cele mai multe ori aceștia nu promovează ideea de „reţetă curată” în comunicarea pe ambalaje, ceea ce pare a fi o lipsă de inspiraţie.
Conform declarațiilor nutriționale conspectate (nu pretindem că am realizat un studiu aprofundat), conţinutul de proteină oscilează între 15% și 25%, iar conținutul de carne, între 75% și 95% - elemente care reflectă calitatea ridicată a produselor.
Decizia de achiziție
Însă în ce măsură este influenţată decizia de cumpărare a specialităţilor de mezeluri de lista de ingrediente şi / sau de declaraţia nutriţională?
Operatorii din domeniu consultaţi de Piaţa consideră că aceste criterii încep să primească tot mai multă atenție din partea consumatorilor, dar încă nu sunt în top din punct de vedere al ponderii în decizia de cumpărare. Din agregarea răspunsurilor reiese că cele mai puternice criterii sunt, în ordine, brandul (sau experiența anterioară cu produsul) și prețul (promoția de preț). Mai influențează major decizia de achiziție factori precum tipul de carne şi tipul preparatului (șuncă, mușchi, kaiser etc). Gramajul nu se numără nici el printre criteriile principale de alegere a produsului.
Valer Kaufland, Director Comunicare și Corporate Affairs la Kaufland România, consideră că prețul rămâne principalul criteriu în decizia de cumpărare, „mai ales în contextul economic actual”. Valer observă însă că tot mai mulți consumatori acordă atenție listei de ingrediente și declarației nutriționale, mai ales cei preocupați de calitate și echilibrul alimentației. „Aceste detalii încep să cântărească tot mai mult în alegerea produsului final”, spune reprezentantul Kaufland.
Transparența și informațiile clare despre produs contribuie la o decizie de cumpărare mai informată și pot construi în timp încrederea în branduri, consideră Angelica Șmil, Director General la Salbac, companie din Grupul Agricola. Acest trend parcurge o ușoară creștere și este tot mai vizibil în ultimii ani, pentru segmentul de consumatori cu venituri medium-plus, după cum precizează Angelica Şmil. „Totuși, extrapolând acest comportament la întreaga piață de preparate din carne și la motivele de achiziție, putem spune că ponderea consumatorilor care citesc constant lista de ingrediente sau declarația nutrițională rămâne încă redusă în raport cu ceilalți consumatori, care își fundamentează decizia de achiziție pe alti factori percepuți ca fiind mai importanți pentru ei, cum ar fi: prețul, promoțiile, contextul de consum sau atașamentul față de un brand cunoscut”, a explicat reprezentanta Salbac.
Chiar și în contextul actual, marcat de presiuni asupra bugetelor și de o atenție sporită a consumatorilor asupra prețului, lista de ingrediente rămâne un factor important în decizia de cumpărare a specialităților din carne, după cum spune Paula Someșan, Marketing Manager la The Family Butchers (TFB). „Tot mai mulți consumatori devin conștienți și selectivi, alegând produse cu o listă de ingrediente cât mai scurtă și mai simple, naturale. În același timp, declarația nutrițională joacă un rol semnificativ, mai ales în lumina noilor tendințe alimentare, precum produsele bogate în proteine și sărace în grăsimi, care atrag persoanele preocupate de un stil de viață sănătos”, a arătat Paula Someșan.
În opinia lui Feliciu Paraschiv, directorul general al rețelei Paco Supermarket, transparența devine un criteriu important, iar lista de ingrediente are o influență ridicată asupra deciziei de cumpărare, în special pentru consumatorii informați. Feliciu face însă și o precizare: „declarația nutrițională este relevantă mai ales pentru produsele preambalate”.
În rândul clienţilor companiei Magazine Diana, decizia de cumpărare pentru specialitățile de mezeluri este influențată „în continuare, în primul rând, de gust, prospețime și preț, criterii care definesc comportamentul majorității clienților noștri”, după cum spune Mihăiță Stoian, Director Executiv Adjunct în cadrul companiei. „Totuși, observăm că segmentul de cumpărători interesați de specialități acordă o atenție ceva mai mare listei de ingrediente și preferă produsele cu rețete simple, fără adaosuri inutile, percepute ca fiind mai naturale și mai sănătoase”, a spus Mihăiță Stoian. Conform acestuia, declarația nutrițională are, în general, o influență redusă asupra deciziei de cumpărare, fiind consultată doar de o parte restrânsă a clienților.
Michael Kaiser, directorul comercial al supermarketului online Sezamo, afirmă că lista de ingrediente are un impact ridicat la decizia de cumpărare pentru familii, shopperii urmărind în acest caz produse fără E-uri vizibile, fără potențiatori etc. Declarația nutrițională, spune Michael, devine argument cheie când diferența de preț e mică, aspectele țintite fiind cele legate de conținutul de sare și de proteine. Directorul de la Sezamo mai arată că e de succes să evidențiezi pe eticheta de produs conținutul de carne și originea cărnii, conținutul de sare ori să afișezi menţiuni de tipul „fără glutamat”, „fără coloranți”.
Profilul distinct al consumatorilor
Grija pentru alimentație, și implicit atenția acordată listei de ingrediente, este și unul din elementele care fac diferența dintre profilul consumatorilor de specialități de mezeluri şi profilul consumatorilor celorlalte tipuri de mezeluri. Specialitățile reprezintă o categorie premium, atrăgând consumatori mai pretențioși, după cum spun majoritatea actorilor din domeniu.
Cei care aleg specialități de mezeluri au, de regulă, venituri mai mari și acordă o atenție sporită alimentației, consideră Valer Hancaș de la Kaufland, care subliniază că shopperii din această categorie citesc eticheta, urmăresc conținutul de sare și proteine, prezența aditivilor și aleg produsele care se potrivesc unei alimentații echilibrate. În general, precizează Valer, ei preferă porții mai mici și produse feliate, pentru a controla mai ușor cantitatea și a evita risipa. „Sunt, totodată, mai deschiși la noutăți, testează ediții limitate sau rețete speciale, dar rămân fideli produselor care le oferă aceeași experiență de fiecare dată, în special celor asociate cu dietele sau cu segmentul premium”, a detaliat reprezentantul Kaufland, caracterizându-i pe consumatorii mai pretențioși.
Paula Someșan de la TFB spune că se pot identifica anumite diferenţe între cele două segmente de consumatori, însă acestea nu sunt întotdeauna foarte pronunţate. „În general, specialitățile de mezeluri atrag consumatori mai preocupați de calitate, autenticitate și experiența gustului. Totodată, scopul utilizării mezelurilor poate influența alegerea produsului; de exemplu, pentru sandvișuri sunt preferate salamurile, care au și ele categoria lor premium, la aceeași valoare materială ca și specialitățile. Consumatorii acordă o importanță sporită listei de ingrediente, preferând produse percepute ca fiind mai naturale și mai apropiate de preparatele tradiționale”, a explicat Paula. Ea consideră că, prin contrast, celelalte tipuri de mezeluri rămân preferate de publicul larg, datorită preţului mai accesibil, disponibilității şi obișnuinței de consum. „În ansamblu, diferenţele între cele două profiluri de consumatori pot fi considerate moderate, reflectând o combinație între factori economici, motivaţionali şi culturali care influențează comportamentul de cumpărare şi percepția valorii produsului”, a punctat reprezentanta TFB.
Angelica Șmil, Director General la producătorul Salbac, spune că diferențe definitorii apar între consumatorii din categoria de crude-uscate și cei ai produselor fierte-afumate, care sunt mai accesibile. Astfel, cei din prima categorie caută în general calitate, autenticitate și gustul apropiat de cel „tradițional”, fiind dispuși să plătească un preț ceva mai mare pentru a regăsi aceste caracteristici. „În oglindă, pentru segmentul de fierte-afumate, atenția legată de aspectele privind metoda de preparare este cu mult mai redusă”, arată Angelica.
La rândul său, Mihăiță Stoian de la Magazine Diana, afirmă că da, se pot observa diferențe între profilul consumatorilor de specialități de mezeluri și cel al consumatorilor celorlalte tipuri de mezeluri. Conform reprezentantului supermarketurilor Diana, specialitățile atrag mai ales clienți care apreciază gustul rafinat și calitatea constantă, aceștia fiind mai atenți la etichete și la ingredientele folosite. Acești cumpărători caută produse pentru mese speciale sau pentru a diversifica alimentația zilnică, fără a renunța la un raport corect calitate–preț. „Pe de altă parte, consumatorii de mezeluri uzuale rămân motivați, în principal, de preț, familiaritate și frecvența consumului, alegând produse consacrate și accesibile. Prin urmare, categoria de specialități se diferențiază mai mult prin atitudinea de cumpărare, vorbind mai mult de o alegere mai conștientă, orientată către gust, experiență și încredere în brand”, a menționat reprezentantul companiei Diana.
Feliciu Paraschiv, directorul general de la Paco, vede două categorii diferite de clienți. „Consumatorii de specialități sunt preponderent urbani, educați, cu venituri medii-mari, interesați de calitate și origine. Consumatorii de mezeluri clasice sunt mai sensibili la preț și promoții”, a spus Feliciu Paraschiv. El a adăugat că lanțul de magazine pe care îl conduce „e deschis pentru toate categoriile de clienți”.
Dinamica şi perspectivele pieţei
Vânzările de specialități de mezeluri au crescut cu aproape 4% în volum și cu peste 7% în valoare, în perioada septembrie 2024 – august 2025, față de cele 12 luni anterioare, relevă datele companiei de analiză RetailZoom. Pe întreg anul trecut, volumul vânzărilor scăzuse cu circa 4%, în timp ce valoarea se majorase cu 1,5%, comparativ cu 2023, aşadar remarcăm revigorarea puternică a consumului în primele 9 luni din acest an.
Conform RetailZoom, prețul mediu per kg al mezelurilor specialităţi a urcat cu 2,60 lei/kg (5,4%), dar prețul mediu pe articol achiziționat a rămas constant (14,5 lei). Anul trecut, contribuția promoţiilor în valoarea vânzărilor a scăzut cu aproape 3 puncte procentuale, până la 25,5%.
Numărul SKU-urilor disponibile s-a contractat uşor, de la 1.328 la 1.311, dar indică o piaţă solidă şi o competiţie intensă. De altfel, se observă această caracteristică şi când ne uităm la structura operatorilor relevanţi. Trei companii puternice au o pondere de 36% în volumul vânzărilor şi de 40% în încasări, iar mărcile comercianţilor realizează o treime din volumul vânzărilor și peste o cincime din valoare, având astfel o prezență remarcabilă. Restul de aproape o treime din volumul pieţei şi peste o treime din încasări sunt realizate de peste 150 de producători cu anvergură locală, regională sau naţională.
Piaţa este şi mai fragmentată la nivel de branduri; cele mai puternice trei branduri au o pondere de doar 26% în volum şi de 31% în valoare, de unde rezultă că peste 40% din piaţa mezelurilor specialităţi este controlată de brandurile a peste 150 de producători.
Cum se vede evoluţia pieţei de la nivelul producătorilor şi al retailerilor?
Produsele Babic și Ghiudem ale brandului Agricola, fabricate la Salbac, „au înregistrat creșteri în ultimul an, volumic și valoric”, după cum ne-a spus Angelica Șmil, șefa companiei, care a adăugat: „Avem încredere că vor respecta același trend și în 2026”.
The Family Butchers România observă, în categoria specialităților de mezeluri, o creștere de ordinul a două cifre în ultimele 12 luni, atât în volum, cât și în valoare. ”Pentru următoarele luni, ne așteptăm ca acest trend ascendent să se mențină”, ne-a declarat Paula Someșan, reprezentanta TFB.
Kaufland România a înregistrat în ultimele 12 luni o creștere de aproximativ 6% în volum, în timp ce „valoarea vânzărilor a avut o creștere ușor mai modestă”, a declarat Valer Hancaș, reprezentantul celui mai extins lanț de hipermarketuri. „Pentru următorul an estimăm o ușoară stagnare a pieței, pe fondul contextului economic dificil, care continuă să influențeze comportamentul de consum, dar și ca urmare a scumpirii materiilor prime și a majorării costurilor operaționale”, a arătat Valer.
Categoria de specialități de mezeluri din rețeaua Paco a parcurs în ultimele 12 luni o ușoară creștere în volum și o creștere mai pronunțată în valoare, după cum ne-a informat Feliciu Paraschiv, directorul general al companiei. „Motivele principale: premiumizarea unor SKU-uri (prosciutto, mușchi file), mixul mai mare de produse feliate ambalate și creșterea prețurilor la materii prime”, a punctat Feliciu. Pentru următoarele 12 luni el se așteaptă la o creștere valorică semnificativă (6–12%) și o stabilizare în volum. „De remarcat este că, începând cu luna august 2025, înregistrăm scăderi de volume cauzate de reducerea puterii de cumpărare”, a subliniat șeful rețelei Paco.
Categoria de specialități de mezeluri a înregistrat, în ultimele 12 luni, în rețeaua Magazine Diana, o scădere de aproximativ 2% în volum și 3% în valoare. Tendința se explică „și prin reducerea adaosului comercial, măsură ce a fost adoptată încă din primul trimestru al acestui an, pentru a susține vânzările și a menține accesibilitatea produselor pentru clienți”, după cum a spus Mihăiță Stoian, Director Executiv Adjunct. „Evoluția reflectă contextul general de prudență în consum, dar segmentul rămâne important în structura vânzărilor noastre, datorită preferinței constante pentru produse de calitate, cu gust autentic. Pentru următoarele 12 luni, estimăm o stabilizare a pieței și o revenire treptată a cererii, în special în perioadele sezoniere și în jurul sărbătorilor”, a detaliat Mihăiță Stoian.
În magazinul Sezamo, segmentul „șuncă și bacon” are cea mai mare pondere în vânzările mezelurilor. Categoriile „șuncă eco” și „șuncă uscată afumată” indică diversificare și susțin creșterea pe acest tip de segment premium, spune Michael Kaiser, reprezentantul supermarketului online. „În 2025 , mezelurile continuă trendul pozitiv cu o creștere a vânzărilor în segmentele de șuncă și bacon, care generează peste 60% din valoarea categoriei de mezeluri. Pentru următoarele 12 luni preconizăm o creștere pe segmentul de specialități, mezeluri eco și specialități proaspăt feliate”, ne-a declarat Michael.
Preferinţele consumatorilor
Datele RetailZoom arată un echilibru între vânzările în vrac şi cele ale produselor cu cantitate precizată (adică ambalate sau la baton). Vânzările produselor cu greutate variabilă are, totuși, cea mai mare parte din volumul total al pieței, 54%, dar realizează numai 42% din încasări. Dinamicile din ultimele 12 luni ale celor două segmente sunt apropiate, dar evoluţia puterii de cumpărare ar putea aduce modificări în viitorul apropiat.
Segmentarea vânzărilor după cantitate arată o preferinţă a consumatorilor pentru porţii mici şi medii, reiese din datele RetailZoom. Din grupa produselor cu cantitate cunoscută, segmentul 100 - 195 de grame este cel cu ponderea cea mai mare în vânzări, cu aproximativ 60% din volum și din valoare, iar evoluția pozitivă a vânzărilor în ultimele 12 luni arată că această cantitate (practic două porții) va continua să genereze vânzări importante. De asemenea, segmentele de până la 100 g şi de 200-295 g prezintă dinamici solide ale vânzărilor (peste 10%), dar ponderea lor în piaţă este redusă, sub 10% din total vânzări.
Împachetările mari (peste 300 g şi peste 500 g) au ponderi semnificative în vânzări, dar înregistrează declinuri ale vânzărilor cantitative şi ale încasărilor, mai ales segmentul 500 – 700 g (-27%). Totuşi, observăm că, în ultimele 12 luni, cel mai mult au crescut vânzările pachetelor mari, de peste 700 g, acestea constituind segmentul „Altele”, cu o pondere foarte redusă în piaţă.
Șuncă, mușchi, kaiser. Acestea sunt specialităţile de mezeluri care cumulează circa 80% din volumul pieței și 75% din valoare, relevă datele RetailZoom. O ascensiune alertă în preferinţele consumatorilor parcurg jambonul (majorări de peste 25% ale vânzărilor în volum și valoare în ultimele 12 luni) şi prosciutto (+17% în volum, +7% în valoare). Aceste două specialităţi au însă ponderi reduse în totalul vânzărilor, sub 10%.
Din punct de vedere al metodei de preparare, specialităţile fierte şi cele fierte şi afumate reprezintă alegerile principale ale consumatorilor. Datele de piaţă arată însă că segmentul specialităţilor afumate iese puternic în evidenţă prin creşterea foarte solidă a vânzărilor în ultimele 12 luni (+22%în volum, +27% la încasări), deşi ponderea sa în total piaţă este scăzută.
Preferințele la materia primă nu se schimbă
Consumatorii aleg preponderent specialităţile preparate din carnea de porc, arată datele RetailZoom. Al doilea cel mai consistent segment în vânzările cantitative este „Altele”, care grupează produse fabricate din aproape 20 de tipuri de carne sau amestecuri, inclusiv materii prime considerate delicatese, precum căprioară, cerb, mistreț sau urs.
Cum stă această industrie la aprovizionarea cu materia primă? Anul trecut efectivele de porcine din România numărau 3,2 milioane de capete, conform Institutului Național de Statistică (INS). Nivelul este puțin mai mare decât cel din anul precedent (3,1 milioane de capete în 2023), dar în mod clar mai mic decât în urmă cu 5 ani (3,8 milioane de capete în 2019), ceea ce se explică prin efectele pestei porcine. Însă şi pe termen lung evoluţia a fost descendentă: în 2001, efectivele de porcine din România totalizau 4,4 milioane de capete, cu peste 30% mai mult decât în 2024. Iar dacă vom coborî și mai mult în timp, vom observa că în 1990, numărul porcinelor se ridica la 12 milioane, de 4 ori mai mult decât în prezent.
Există o problemă, des discutată în ultima vreme, și pe care nu o putem neglija: producția internă de carne de porc nu acoperă cererea locală, iar România depinde de importuri. Oamenii de afaceri implicați în domeniu, dar și mediul universitar, trag semnale de alarmă în acest sens. „În prezent, importăm peste 90% din materia primă necesară. Această dependență de importuri vulnerabilizează atât industria, cât și economia națională, făcându-ne expuși la fluctuațiile externe”, declara recent Radu Timiș Jr., CEO Grup Cris-Tim.
Se observă schimbări în privinţa preferinţelor consumatorilor pentru tipul de carne materie primă folosită la prepararea specialităţilor de mezeluri?
Valer Hancaș de la Kaufland este tranşant: carnea de porc rămâne materia primă preferată a consumatorilor români, fiind asociată cu gustul familiar, rețetele tradiționale și varietatea largă de produse disponibile la raft. Dar spre deosebire de ceilalți manageri intervievați de revista Piața (aşa cum vom vedea), Valer nu întrevede o creștere deosebită a apetitului pentru alte tipuri de materie primă. „Deocamdată nu se observă o orientare semnificativă către alte tipuri, precum curcan sau vită, acestea rămânând mai degrabă opțiuni de ocazie”, a subliniat reprezentantul Kaufland.
Angelica Șmil de la Salbac nu remarcă mari schimbări. Ea vede că în continuare, carnea de porc rămâne predominantă ca materie primă în producție și continuă să „definească” gustul autentic al categoriei de mezeluri, fiind bază pentru majoritatea sortimentelor de pe piață. „Totuși, în zona produselor crude-uscate – considerate în general mai bune calitativ, mai naturale – putem remarca o ușoară orientare către specialități obținute din alte tipuri de carne, precum vită, oaie sau mixuri dintre specii/ tipuri”, a spus Angelica. „Exemplul cel mai relevant pentru noi rămâne Babicul – sortiment care confirmă prin evoluțiile sale această tendință, adresându-se unui segment de consumatori specific, care apreciază gusturile diferite”, a adăugat reprezentanta Salbac.
În opinia Paulei Someșan de la TFB, consumatorii români continuă să prefere specialitățile pe bază de carne de porc, acestea având o cotă de aproximativ 90% din vânzări în categoria specialităților de mezeluri. „În același timp, interesul pentru produse din carne de curcan, vită sau rață este în creștere, dar ponderea acestora în total vânzări rămâne cu mult sub cea a produselor tradiționale din carne de porc”, a arătat Paula Someșan.
Și în viziunea lui Feliciu Paraschiv de la Paco, carnea de porc rămâne dominantă, dar el observă și o creștere ușoară pentru variantele din curcan și pui, preferate de consumatorii orientați spre sănătate. „Segmentul gourmet continuă să valorizeze carnea de vită”, punctează Feliciu.
O opinie similară exprimă Mihăiță Stoian de la Diana. „În ceea ce privește preferințele pentru tipul de carne utilizată în prepararea specialităților, nu se remarcă schimbări majore în comportamentul de consum. Carnea de porc continuă să fie materia primă dominantă, apreciată pentru gustul autentic și pentru raportul echilibrat între calitate și preț”, a arătat Mihăiță Stoian. Dar el aduce și unele nuanțări. „Se menține, totodată, interesul pentru produsele din carne de pasăre, mai ales în rândul consumatorilor care caută variante mai ușoare sau mai puțin grase. Specialitățile din carne de vită sau combinațiile premium sunt alese cu precădere pentru consum ocazional, fiind percepute ca produse de răsfăț”, a spus reprezentantul lanțului de magazine Diana.
Noutăţi pe piaţa specialităţilor
Angelica Șmil, reprezentanta producătorului Salbac, spune că inovarea și lansarea de articole noi și ambalări noi (în special în segmentul de crude-uscate), face parte din strategia de dezvoltare a companiei. Dintre produsele nou lansate în categoria de specialităţi de mezeluri, „care au confirmat din punct de vedere listare/vânzare”, Angelica a menţionat gama de preparate de pasăre Extra: șuncă, salam și pui.
În următoarele 12 luni, compania The Family Butchers (TFB) se va concentra pe inovație și diversificarea portofoliului, pregătind „lansări de produse care să răspundă atât nevoilor consumatorilor, cât și tendințelor din piață”, a spus Paula. „Nu putem dezvălui toate detaliile în acest moment, dar vă putem spune că accentul va fi pus pe produse cu valoare adăugată, combinații inovatoare de ingrediente și experiențe gustative”, a explicat reprezentanta TFB, Paula Someșan.
În categoria de specialități, cea mai recentă noutate din portofoliul Diana este lansarea produsului Fâșii Afumate din Piept de Porc, „o specialitate cu gust intens și textură fragedă, obținută prin afumare lentă” – a detaliat Mihăiță Stoian, reprezentantul rețelei Magazine Diana, parte din grupul de companii care include şi producătorul de preparate din carne Diana. El spune că produsul „se adresează consumatorilor care apreciază aromele autentice și versatilitatea în utilizare”, fiind potrivit atât ca aperitiv, cât și ca ingredient în preparate calde. „Pentru următoarele 12 luni, obiectivul nostru este consolidarea portofoliului de specialități, prin menținerea unui echilibru între varietate, calitate constantă și poziționare corectă în raport cu preferințele de consum”, a menționat Mihăiță Stoian.
În ultima perioadă, Kaufland s-a concentrat „pe consolidarea portofoliului, printr-o selecție atentă a produselor existente, pentru a menține echilibrul între calitate, varietate și relevanță pentru consumatori”, după cum ne-a spus directorul de comunicare Valer Hancaș. El a afirmat că în următoarele 12 luni, reţeaua de hipermarketuri își propune să extindă gama de mărci proprii „cu produse noi, aliniate gusturilor și așteptărilor actuale ale consumatorilor”.
Paco a extins gama de produse cu SKU-uri feliate poziționate mid-premium: șuncă, mușchi file, bacon afumat. „Listăm produsele new entry sprijinite de campanii de marketing naționale, pe care clienții se așteaptă să le găsească la noi. La feliate nu avem încă marcă proprie. Spațiul alocat la raft crește la feliate, pentru că și cererea crește. Pentru următoarele 12 luni vizăm consolidarea gamei feliate, ambalaje reciclabile și lansarea unor SKU-uri de vânat”, a spus Feliciu Paraschiv, șeful companiei. Paco prioritizează o campanie de comunicare axată pe trasabilitate și origine controlată, iar produsul “curat” are prioritate, a precizat Feliciu.
Sezamo a listat în ultimul timp trei sortimente noi sub marca proprie: Dacello Prosciutto cotto, Dacello Prosciutto crudo, Dacello Șuncă de curcan cu extra vitamine şi 92% carne. „Pregătim pentru următoarea perioadă mezeluri cu specific spaniol, care provin chiar din Spania, precum salam Fuet, salam Chorizo și șuncă Jamon Serrano. Aici e de menționat că există în piață acest tip de articole, dar produse în altă țară (Germania). Noi le vom aduce din Spania”, a precizat Michael Kaiser, directorul comercial al magazinului Sezamo.
Segmentul feliatelor e mic, dar creşte
Mezelurile specialităţi se vând preponderent sub formă nefeliată (vrac, baton sau bloc), acest segment având o pondere de peste 85% din volumul total și aproape 75% din valoarea totală. Segmentul feliatelor are aproape 15% din volum și 25% din valoare, dar se înscrie pe o creștere de circa 10%.
Producătorii și retailerii observă și ei o preferință tot mai mare pentru feliere.
„Consumatorii se orientează tot mai des către specialitățile de mezeluri fierte, feliate și ambalate în gramaje mici. Este o tendință influențată în primul rând de preț, dar și de preferința pentru produse ușor de consumat, care oferă un echilibru între prospețime și accesibilitate”, observă Valer Hancaş.
Michael Kaiser, Sezamo, constată că shopperii preferă gramajele mici, pentru a păstra prospețimea după deschidere. Michael vede ca subcategorii în creștere – prosciutto / jambon feliat, mușchi file feliat, mezeluri din carne de curcan, dar și nișele artizanale. Ca formă de prezentare, Michael spune că au succes mezelurile feliate și ambalate la 50–100 g, acestea având ca avantaje controlul porțiilor şi prospețimea. De asemenea, reprezentantul Sezamo mai observă un interes sporit pentru produsele de tip crud-uscat (considerate superioare calitativ și potrivite pentru ocaziile speciale), precum și pentru sortimentele fierte și afumate, acestea fiind destinate consumul zilnic.
Din datele pe care le deține The Family Butchers, Paula Someșan, reprezentanta companiei, observă o creștere a preferinței consumatorilor pentru produsele feliate, trend care se aplică și în cazul specialităților de mezeluri - aproximativ 30% din produsele vândute de TFB în această categorie sunt feliate. „Totodată, se remarcă o rafinare a gusturilor și un interes tot mai mare pentru specialitățile din categoria crud-uscate, ceea ce indică o creștere a atenției consumatorilor față de calitate, autenticitate și experiența gustativă oferită de aceste produse”, a menționat Paula.
Angelica Șmil de la Salbac spune că în contextul macro-economic actual, marcat de implementarea noilor măsuri fiscale (de exemplu, creșterea cotei de TVA pentru zona alimentară), consumatorii manifestă o atenție sporită în raport cu prețul produselor. Acest lucru face ca grupa specialităților crude-uscate să resimtă mai puternic presiunea asupra volumelor vândute, în timp ce produsele fierte-afumate rămân într-o zonă mai stabilă. „Mai mult, în cadrul categoriei de crude-uscate – parte semnificativ reprezentată în strategia business-ului Salbac, conform datelor de retail-audit – observăm că sortimentele feliate înregistrează cele mai mici scăderi, semn că publicul continuă să aprecieze confortul și siguranța pe care acest format le oferă”, a explicat Angelica Șmil.
Mihăiță Stoian de la Magazine Diana vede, la rândul lui, o menținere a interesului consumatorilor pentru specialitățile fierte și afumate, precum mușchi file, șuncă sau pastramă, „datorită gustului echilibrat și a versatilității lor în consumul zilnic”. Astfel, „segmentul crud-uscat (pastramă, ceafă, mușchi file crud-uscat) rămâne mai degrabă de ocazie”, asociat momentelor speciale, după cum arată Mihăiță Stoian. „Totodată, se conturează o preferință în creștere pentru produsele cu gramaj fix, de dimensiuni mai mici sau feliate, percepute ca fiind mai practice, mai sigure și potrivite pentru consumul imediat. Această tendință reflectă interesul tot mai mare al clienților pentru porționare controlată și reducerea risipei alimentare”, a menționat reprezentantul rețelei Diana.
Feliciu Paraschiv de la Paco are aceleași percepții, dar vine și cu un comentariu interesant, care dezvăluie un paradox. El observă o preferință accentuată pentru produsele feliate și ambalate, apreciate pentru igienă și ușurința consumului, cu toate că prețul per kilogram este considerabil mai mare. „E o particularitate ciudată a pieței în ultima perioadă pe care nu o înțelegem, în contextul în care scade puterea de cumpărare. Segmentul crud-uscat atrage un public premium, putem defini asta ca axiomă”, a declarat Feliciu Paraschiv.