Aproape toți strugurii îi facem vin. De fapt, vinuri foarte bune, încât nu prea luăm din import, dar nici nu dăm în afara țării, decât foarte puțin.
Cât vin se produce în lume, cât în România şi care e tendinţa? Cât şi de unde importăm, cât exportăm şi cât bem noi? Cum evoluează piaţa vinului în România? Cum se schimbă preferinţele de cumpărare şi de consum de vinuri? De unde le cumpărăm, cât de des şi cât cheltuim pentru vinuri? Cum se inovează în piaţa vinului? Ce fel de vinuri şi ce ambalaje sunt dorite de marii retaileri? Cât de mult contează, încă, vinul „de buturugă” în România? Sunt 15 întrebări la care răspunde analiza următoare.
Anul trecut s-au produs 258 de milioane de hectolitri de vin în întreaga lume, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIVV), un an nu cu mult diferit de anteriorii în această privinţă. Potrivit aceleiaşi surse, Uniunea Europeană contribuie cam cu două treimi la producţia mondială de vin (şi cam tot cu atât la consum), iar Italia, Franţa şi Spania cumulează 80% din producţia europeană, adică jumătate din producţia internaţională.
România contribuie cu 1,5% – 2% la producţia mondială de vin
După cei trei giganţi, Germania, Portugalia şi România completează Top 6 european al ţărilor producătoare de vin, însă la mare distanţă. Producţia noastră de vin a fost fluctuantă în ultimii ani pentru care există date oficiale la Institutul Naţional de Statistică (INS), situându-se între un minim de 3,3 milioane hl (în 2016) şi un maxim de 5,2 milioane hl (în 2018). După vârful din urmă cu trei ani a urmat un recul accentuat: 3,9 milioane hl în 2019. Pentru anul 2020, există date doar la OIVV, care arată o scădere la 3,6 milioane hl a producţiei de vin.
Producţia de vin a României este influenţată de productivitatea la struguri, întrucât suprafaţa cultivată cu vii este cvasi-constantă, în jurul a 200.000 ha, aşadar există un potenţial de creştere faţă de valorile ultimilor doi ani. Recolta de struguri este valorificată în proporţie de 94% prin vinificare, mai reiese din datele INS.
Bem cam tot vinul nostru, şi aproape numai pe-al nostru
Exporturile noastre de vin au crescut permanent în perioada 2016 – 2019 (nu există date oficiale pentru 2020), de la 0,13 milioane hl la 0,2 milioane hl, ceea ce corespunde unei ponderi medii de 4 - 5% din producţia anuală. Exact inversă este tendinţa importurilor: scădere continuă, de la 0,5 milioane hl în 2016, la 0,36 milioane hl în 2019, dar ponderea este un pic mai ridicată, în jurul a 10% din producţia anuală medie.
Italia şi Republica Moldova sunt principalele ţări de provenienţă a importurilor, cumulând mai mult de jumătate din cantitatea de vin intrată în România, urmate de Franţa, Spania şi Germania. Pieţele din Uniunea Europeană reprezintă principala destinaţie a exporturilor noastre de vin.
CITEȘTE ARTICOLUL INTEGRAL CU UN SINGUR CLICK, ÎN EDIȚIA DIGITALĂ A REVISTEI PIAȚA!
Sau descarcă toată revista și o citești oricând dorești!
