Interviu cu Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO
La cât estimaţi mărimea pieţei produselor ecologice din România şi cum apreciaţi dinamica acesteia?
Din estimările Republica BIO, piaţa produselor certificate ecologic se situează în 2016 în jurul valorii de 40 de milioane de euro. Aş vrea să punctez foarte clar că discutăm de produse certificate ecologic, adică inspectate şi autorizate de organisme de control şi certificare. Ies din discuţie produsele etichetate ca „ţărăneşti”, „tradiţionale”, „naturale”, „naturiste”, „de la ţară”, care sunt doar „gogoşi” de marketing ale producătorilor pe care nimeni nu îi inspectează sau certifică, iar consumatorul naiv le ia de bune.
Cât de competitivă este piaţa de profil, atât ca număr de operatori, cât şi din perspectiva calităţii ofertei? Pe site-ul Ministerului Agriculturii se menţionează că numărul celor certificaţi în agricultură ecologică a crescut de la 3.155 în anul 2010, la 12.231 în 2015.
Numărul de operatori certificaţi în agricultura ecologică, raportat de Ministerul Agriculturii, este o cifră goală, fără niciun pic de substanţă. Dacă intraţi în detalii şi studiaţi, veţi observa că peste 70% din numărul de operatori sunt familii cu o vacă sau câţiva stupi de albine, care primesc subvenţii fără să contribuie la dezvoltarea agriculturii ecologice. Noi am făcut acest exerciţiu: Am studiat toţi producătorii certificaţi şi i-am contactat pentru a lucra cu ei. Majoritatea produc pentru propria gospodărie şi autoconsum şi primesc subvenţii. Este o anomalie care trebuie corectată. Nu aşa se încurajează o ramură a agriculturii. Subvenţii ar trebui să primească doar acei operatori care creează produse pentru piaţă, pentru consumatori. De-asta sunt create subvenţiile: să distribuie bani publici către producătorii care creează bunăstare pentru public (populaţie).
Trecând de acest aspect foarte important, producătorii autentici (cei care produc pentru piaţă) au crescut oferta în ultimii 2 ani şi vedem zilnic o preocupare pentru a creşte calitatea produselor şi a diversifica culturile. Agricultura ecologică românească merge în direcţia cea bună, însă mai avem până când vom reduce din decalajul de 15 ani faţă de economiile dezvoltate. Important este că facem ceva în această direcţie şi că nu suntem spectatori blazaţi uitându-ne în curtea vecinilor din Vest.
Care sunt particularităţile pieţei locale comparativ cu pieţele similare din Uniunea Europeană?
Cea mai mare diferenţă este că un consumator din România este mult mai puţin informat decât cel din pieţele dezvoltate. Mai mult de 80% dintre consumatorii românii nu ştiu diferenţa între BIO şi convenţional, iar aproape 95% confunda BIO cu „natural”. În Occident nu este aşa. Pentru mai mult de 60% din populaţia vestică, BIO înseamnă produse cu certificat, iar „natural” - produs fără adaosuri, dar care poate fi crescut cu pesticide sau îngrăşăminte chimice.
A doua diferenţă mare este etica producătorilor convenţionali (ne-bio). La noi, mulţi producători sau vânzători în pieţe nu au nici o jenă să mintă că un produs este „eco”, deşi nu au nici un certificat şi de multe ori nici nu ştiu din ce fermă sau ţară provine respectivul produs. În Vest, astfel de minciuni sunt aspru pedepsite de legea protecţiei consumatorilor.
A treia diferenţă majoră este profilul consumatorului. În vreme ce în Vest consumă BIO toată familia, la noi mai mult de 80% din cumpărături sunt destinate copiilor mici pe care părinţii vor să îi protejeze de substanţele nocive din produsele convenţionale de supermarket. O altă clasă de consumatori dedicaţi segmentului BIO la noi sunt cei diagnosticaţi cu diverse boli şi cărora alimentaţia curată le ameliorează starea de sănătate. Din păcate, vedem aceeaşi tendinţă ca în sistemul medical: în loc să prevenim cu alimente curate apariţia bolilor, ajungem să le consumăm doar după ce ne-am îmbolnăvit.
A patra diferenţă mare în România este lipsa de sentiment naţional. Un german va alege în magazin doar produse germane şi doar dacă nu găseşte produse cu această origine va cumpăra altceva. La noi, produsele BIO din Vest sunt favorizate primele, deşi toată lumea acceptă că „produsele de la noi sunt mai gustoase”. Declarativ, consumatorii vor produse româneşti, cu gust, însă la raft cumpără produse de import. Asta este trist, şi cred cu tărie că este obligatorie o campanie a autorităţilor care să schimbe această gândire. Dacă reuşim să comunicăm eficient cum fiecare dintre noi poate ajuta economia ţării noastre cumpărând de la producătorii români, situaţia se poate schimba.
A cincea diferenţă, care nu are nevoie de argumentaţie, este discrepanţa veniturilor familiei de români faţă de familiile statelor vestice.
Care vor fi tendinţele pieţei produselor ecologice în viitor - atât din punctul de vedere al potenţialului, cât şi al evoluţiei concrete?
După părerea mea, există câteva etape clare pe care le vom urma: în următorii 10 ani, piaţa de produse BIO va creşte considerabil ca urmare a unui factor inevitabil. Tot mai multe studii vor arăta efectele nocive asupra sănătăţii introduse de chimicalele folosite în agricultura convenţională. Pe măsură ce numărul de studii va creşte, va creşte şi conştientizarea oamenilor legat de cum să se ferească pentru a-şi proteja sănătatea. De asemenea, creşterea veniturilor preconizată de economişti pentru familiile de români va fi un factor ce va impulsiona consumul de BIO.
În următorii 5 ani fermele ecologice vor produce pentru România, iar piaţa românească va absorbi tot ce se va produce (fructe şi legume). Estimez însă că peste 5-6 ani vom începe să exportăm produse BIO cu gust către Europa, trend pe care ar trebui să îl pregătim de pe acum dacă suntem inteligenţi. Statul român ar trebui să pregătească cu grijă şi responsabil participările la târgurile internaţionale. Până acum, standul României la târgurile de profil a fost fie inexistent, fie jalnic organizat. Am colecţii întregi de fotografii pe care le-am făcut şi care dovedesc lipsa gravă de interes în a ne prezenta şi promova onorabil la expoziţiile internaţionale. Participările şi organizarea standurilor sunt absolut ruşinoase pentru o ţară din Europa, cu 20 de milioane de locuitori.
Ce obiective și planuri de dezvoltare își propune Republica BIO?
În primul rând, definitivarea manualului de franciză pentru România şi UE şi încheierea primelor parteneriate de franciză în următoarele 6 luni. Avem, de asemenea, în plan încurajarea şi consilierea unui număr cât mai mare de fermieri să producă în sistem ecologic; pentru aceştia Republica BIO va fi partener de promovare şi desfacere a mărfii. Și, nu în ultimul rând, lobby guvernamental pentru descurajarea practicilor ne-etice ale producătorilor care se folosesc de naivitatea şi lipsa de informare a consumatorilor pentru a prezenta ca „aproape bio” produsele convenţionale, cultivate cu produse chimice.
Magazinele Republica BIO francizate, care se vor deschide în perioada următoare, vor constitui un debușeu pentru fermele mici certificate ecologic, dar care au dificultăți în a-și vinde marfa.