Ce schimbări a adus pandemia în derularea proiectelor Ursus Breweries?
Am învățat din mers cum să facem față cât mai bine acestei situații, punând înainte de toate siguranța angajaților noștri, a partenerilor și a consumatorilor. Măsurile de siguranță luate ne-au ferit de situații critice în fabrici și depozite, care au continuat să lucreze în schimburi, în timp ce echipele noastre de vânzări au asigurat munca pe teren. O parte din echipa care deservea instalațiile de draft din HoReCa și o foarte mică parte din echipa Tehnic au fost trimise, temporar, în șomaj tehnic. Acolo unde caracteristicile job-ului au permis, s-a implementat programul flexibil de lucru cu accent pe munca de la distanță. Toate aceste măsuri ne-au asigurat menținerea pe linia normală a afacerii și chiar pot spune că a fost un an neașteptat de bun, raportat la linia generală a pieței.
Ce s-a întâmplat cu angajații care au intrat în șomaj tehnic?
Am considerat că oamenii noștri trebuie să nu resimtă efectele acestei pandemii și din perspective financiare, așa că, pe lângă cei 75% din salariu pe care îi acoperea statul prin șomajul tehnic, Ursus Breweries a acoperit diferența până la 100%. Din momentul în care au fost redeschise terasele și chiar mai devreme, oamenii au fost rechemați la serviciu și au reînceput activitatea.
Proiectele ce vizau sustenabilitatea businessului au urmat aceeași turnură?
Într-o primă etapă, atenția s-a îndreptat către ceea ce se întâmplă în jurul nostru și am ales să nu rămânem indiferenți, am lansat o inițiativă de parteneriat cu Crucea Roșie Română, prin intermediul mărcii Timișoreana, inițiativă care a fost prima de acest gen din sectorul berii. Acest parteneriat cu Crucea Roșie Română și modul în care am construit inițiativa au reprezentat un pionierat pentru industria noastră și ne bucurăm că, și de această dată, am fost deschizători de drumuri. Prin acest parteneriat am donat un milion de lei în efortul de a lupta cu pandemia la începutul perioadei de carantină, iar concomitent, brandul Timișoreana a lansat inițiativa „#separațidarîmpreună”, prin care cetățenii au fost încurajați să contribuie cu donații, prin SMS, care urmau să fie direcționate în contul Crucii Roșii Române. Nu am mizat doar pe vocea brandului Timișoreana, ci și pe voci importante din showbizz-ul românesc și ceea ce ne-a bucurat foarte mult a fost că am avut parte de deschiderea a patru televiziuni - Antena 1, Digi 24, Kanal D, PRO TV - care au acceptat să prezinte concomitent, chiar înaintea Paştelui, un concert umanitar în sprijinul iniţiativei noastre. Satisfacţia a fost cu atât mai mare atunci când am constatat că sumele strânse prin SMS-urile din inițiativa „#separațidarîmpreună” au depășit 200.000 de RON.
Care a fost impactul inițiativei „#separațidarîmpreună” în businessul Ursus Breweries?
Bineînțeles că orice astfel de acțiune poate avea un impact pozitiv în indicatorul de brand equity al mărcii cu care s-a asociat. Cu toate acestea, nu am urmărit nicio clipă un interes comercial prin această inițiativă. Ni s-a părut natural să mergem în această direcție cu Timișoreana pentru că este un brand național, cu peste 300 de ani de existență, și a cărui notorietate este un atu incontestabil. Inițiativa „#separațidarîmpreună” a fost rulată doar pe canale media și nu a fost prezentă la punctul de vânzare, în interacțiunea cu consumatorul la raft. De aceea, aș spune că notorietatea mărcii şi mesajul autentic al iniţiativei Timișoreana au contribuit mai degrabă decisiv la rezultatele obținute.
Studiile arată că tot mai mulți consumatori se îndreaptă către branduri sustenabile, branduri implicate în comunitate. Mă așteptam ca impactul acestor tendințe să fie resimțit în urma campaniei...
În calitate de lideri de piață, noi nu ne-am propus niciodată să construim pe tendințe la modă. Deopotrivă, nu ne dorim să facem lucruri pentru că așa am văzut că procedează alții, nu vrem și nu avem de ce să fim doar „followers”. Spre exemplificare, Timișoreana nu este la prima inițiativă de acest tip, în zona de comunitate, mai exact de ce oferă brandul înapoi societății. În urmă cu doi ani, împreună cu ProTv, am căutat în toată România 10 inițiative pentru comunitate ale românilor, pe care brandul le-a mediatizat și răsplătit, fapte care nu sunt neapărat vizibile, care nu sunt scoase la iveală de campanii de PR pre-existente. Am mers la firul ierbii pentru a încuraja aceste fapte bune, prin modul în care ele au fost răsplătite. Misiunea și viziunea noastră pentru ceea ce ne propunem să facem pentru România și pentru români depășesc interesul comercial. Nu este ușor să găsești oameni pe care să-i convingi de adevărul acestor afirmații pentru că, uneori, tentația umană este de a pune etichete. Tocmai de aceea, preferăm să vorbească faptele, iar în acest context, din punct de vedere al întregii strategii de sustenabilitate, anul 2020 este un an al marilor ambiții creionate pentru viitor în grupul din care facem parte.
Ce tip de proiecte și-au urmat cursul, care au fost puse în stand-by?
A fost o perioadă provocatoare, de la proiecte pe care am fost nevoiți să le punem în raft, în stand-by, până la provocarea de a descoperi cum să facem lucrurile altfel, cum să digitalizăm cât mai multe procese. Anul acesta aveam planificat să facem un nou raport de sustenabilitate după standarde GRI, dar un astfel de raport implică și consultări cu stakeholderii. Restricțiile impuse de pandemie au făcut imposibilă organizarea acestor consultări. Am raportat conform metodologiei din legislația națională, dar nu am mai reușit să facem un raport pe standarde GRI, așa cum am obișnuit comunitatea de CSR din România. Reamintesc că, prin precedentul raport, Ursus Breweries a fost prima companie de bere din Europa care a raportat conform celor mai noi standarde GRI.
Din perspectiva proiectelor care au migrat spre digital, am accelerat în acest an campania de prevenire a consumului de alcool de către minori, prin parteneriatul, care s-a aflat deja în al doilea an, cu Federația ONG-urilor pentru copii și cu Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională. Acest proiect își luase foarte în serios rolul de formare și pregătire a formatorilor din zona de educație. Dacă în primul an toate workshop-urile s-au derulat față în față, în 2020 o parte din aceste sesiuni a migrat spre formatul digital. Schimbarea aceasta ne-a confirmat capacitatea de adaptare și, în plus, am avut surpriza să constatăm că am atins un public țintă mai larg decât prin workshopuri fizice. Acum suntem în pragul celui de al treilea an și ambiția noastră este să continuăm, atingând cât mai multe județe din România. Până acum am acoperit cinci județe în primul an și opt județe anul acesta.
Ce s-a întâmplat cu proiectul „Zero la mie” în acest an? În ce stadiu este acum proiectul?
Aplicația „Zero la mie” este un proiect de suflet, am lucrat la acest proiect încă de la prima versiune, în 2011, și am construit foarte mult în jurul lui pentru că nu putea râmâne în forma lansată în urmă cu 9 ani. Această aplicație permite utilizatorilor care au consumat alcool să afle timpul estimativ în care nivelul de alcoolemie din sânge revine la zero. O confirmare a necesității și a rolului important pe care acest proiect îl are este rezultatul studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018”, realizat în 2018 împreună cu Poliția Română, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității și Cult Market Research. Am văzut atunci care este ponderea accidentelor ce au între factorii concurenți și consumul de alcool. Acela a fost momentul în care am avut convingerea că o astfel de aplicație, într-o lume digitalizată, trebuie actualizată și promovată astfel încât să obținem o notorietate mult mai mare pentru ea. În decurs de un an și jumătate am reușit să obținem 46.000 de download-uri. Suntem deciși să nu renunțăm, considerăm că este corect să investim în acest proiect și el să ajungă măcar la 100.000 de descărcări și o notorietate mai mare, iar în planurile noastre de viitor este cuprinsă dezvoltarea aplicației în limba engleză și în sistem imperial, nu doar metric, în ideea că această aplicație va fi descărcată și de persoane din străinătate.
Care sunt direcțiile prioritare de dezvoltare sustenabilă pentru Ursus Breweries în perioada următoare?
Din 2017, suntem parte a diviziei europene a grupului japonez Asahi Group Holdings, cu sediul central la Tokyo. Nu cred că e nevoie să detaliez ce înseamnă pentru japonezi ideea de natură, de sustenabilitate, de lucru bine făcut, de cheltuire judicioasă a resurselor. Pedigree-ul companiei mamă se manifestă la nivel de ambiții și la nivel global. Acest ADN japonez s-a combinat foarte bine începând de anul trecut cu ambițiile instituțiilor europene reflectate în „Green Deal”. Pentru noi, acest mix a fost punctul de pornire a unei strategii de sustenabilitate cu două borne temporale: prima în 2030, iar una și mai ambițioasă pentru 2050. În premieră absolută comunicăm acum, prin intermediul revistei Piața, care sunt pilonii pe care se bazează strategia de sustenabilitate a grupului Asahi în Europa şi, implicit, pentru Ursus Breweries, pentru următorii 10, respectiv 30 de ani.
Primul pilon își propune să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon. Între primii pași pe care i-am făcut, am reușit în acest an să securizăm contracte pentru a acoperi consumul de energie electrică, în proporție de 50%, cu energie din surse regenerabile, şi nu ne vom opri aici, ţintind în curând către 100%. Tot în această direcție, dar în supply chain, am definitivat programul de înlocuire a motostivuitoarelor cu unele pe deplin electrice. De asemenea, ne-am propus să împrospătăm în următorii trei ani flota noastră de frigidere cu echipamente mult mai prietenoase cu mediul. Ne uităm și la alte direcții, cum ar fi la optimizarea rutelor de aprovizionare și distribuție, la camioane cu combustibil alternativ, la automatizări în domeniul logisticii și depozitării. În egală măsură, conștienți fiind că depindem și de nivelul de dezvoltare a infrastructurii din țară, am făcut primii pași către testarea de autoturisme hibrid pentru flota angajaților noștri și sperăm că, până în 2030, prezența automobilelor pe deplin electrice în flota noastră să devină o realitate.
Nu în ultimul rând, vorbim de o călătorie mai lungă în timp și înţelegem că funcționăm într-un ecosistem de business cu jucători în amonte și în aval și toate acțiunile derulate în parteneriat cu ei ne preocupă din perspectiva sustenabilității operațiunilor. La orizontul 2050, provocările acestui pilon privind neutralitatea emisiilor de carbon pe lanțul valoric sunt semnificative, întrucât cu toții știm că nu este ușor de atins. Dacă în ceea ce privește operațiunile proprii, Asahi şi, implicit, Ursus Breweries, au cartografiat pașii pentru a obține amprenta neutră de carbon, va trebui să începem să ne pregătim pentru călătoria mult mai dificilă pe care o vom întreprinde alături de toţi partenerii noştri din lanţul valoric pentru a ne sincroniza în aceste ambiţii. Ştim că este un drum lung şi, pe alocuri, va fi anevoios, dar doar împreuna vom reuşi.
Ce alte direcții mai include strategia?
Al doilea pilon se referă la reducerea consumului de apă, ca element esențial în producția berii. Ne propunem să reducem cât mai mult consumul de apă pentru producția unui hectolitru de bere. Performanța noastră la nivel de grup este una foarte bună, și cu predilecție cea din România, întrucât colegii noștri din departamentul Tehnic al Ursus Breweries au reușit performanța extraordinară de a consuma doar 2,78 litri de apă pentru producția unui litru de bere. Ambiția este ca în următorii ani să scădem spre 2,5 litri de apă consumată pentru un litru de bere.
Al treilea pilon se referă la sustenabilitatea resurselor. Încercăm să obținem în mod sustenabil materiile prime de care avem nevoie în producție. Aici, colegii noștri din departamentul Achiziții au la rândul lor provocări foarte mari și, spre exemplificare, în Europa ultimilor doi ani, modificările climatice au generat inconsistența recoltelor agricole (orz, hamei). Alteori, importul de materie primă din alte regiuni de pe glob face mai dificilă monitorizarea elementelor de sustenabilitate la furnizori. Dar, cum spuneam, înțelegem că este vorba despre o călătorie la nivel global din care ne dorim să facem parte, îmbrățișând în mod transparent principiile Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabila.
Câți piloni are în total strategia de sustenabilitate a grupului Asahi?
Sunt șase piloni. Al patrulea pilon al strategiei noastre este legat de domeniul ambalajelor, unde ne dorim să ne sincronizăm cu conceptele economiei circulare. Având ca punct de reper anul 2019, până în 2025, Asahi Breweries Europe Group şi-a propus o reducere a plasticului folosit cu 15%. O astfel de ţintă ţine cont de inovaţiile care vor permite reducerea cantității de plastic utilizat pentru un ambalaj, dar şi de înţelegerea faptului că preferinţele consumatorilor pentru alte tipuri de ambalaje s-ar putea modifica, pe măsură ce publicul se obişnuieşte cu direcţia şi mesajele care vin inclusiv dinspre autorităţi şi instituţiile europene. Industria băuturilor îmbuteliate este în centrul atenției din perspectiva Green Deal și a economiei circulare, și de aceea suntem în plin proces de redefinire a operațiunilor conform acestor principii. Este o chestiune mai mult decât strategică şi ea va implica toţi jucătorii mari şi nu numai.
Pilonul cinci al strategiei adresează zona de incluziune, diversitate, siguranță în muncă, sănătate și bunăstare a angajaților, unde am făcut deja progrese importante şi unde şi aici ne îmbarcăm, alături de alte organizaţii, într-o călătorie de mai lungă durată. Cel mai recent exemplu este aderarea Asahi Breweries Europe Group şi, implicit, a Ursus Breweries, la reţeaua LEAD. Rețeaua LEAD se bazează pe convingerea că organizațiile pot crea o valoare mai durabilă prin valorificarea întregului fond de talente. Viziunea constă în a ne îndrepta către o forță de muncă diversă, în care atât bărbații, cât și femeile sunt capabili să își contribuie la maximum potențialul și să își conducă organizațiile către următorul nivel de creare de valoare.
Ultimul pilon se referă la partea de alegeri responsabile. Acest pilon continuă să susțină promovarea consumului responsabil de alcool, direcțiile preponderente fiind prevenția consumului de alcool de către minori și a consumului de alcool la volan. În această zonă, Ursus Breweries va rămâne printre promotorii activi ai autoreglementării. Deopotrivă, pilonul acesta include şi două zone care ţin cont de schimbarea preferinţelor unei părţi dintre consumatori. Astfel, vedem o tendinţă de creştere a preferinţelor consumatorilor pentru sortimentele de bere fără alcool, inclusiv mixuri de bere cu suc fără alcool. Nu în cele din urmă, inclusiv reducerea cantităţii de zahăr din aceste mixuri face parte din subiectele asupra cărora ne concentrăm atenţia.
Care sunt primii pași pe care îi veți face în România, conform acestei strategii?
Misiunea de promovare cât mai vizibilă a strategiei de sustenabilitate va reveni brandurilor noastre fanion: Ursus, Timișoreana și Ciucaș. Ursus va prelua rolul de promovare a reciclabilității ambalajelor și, pe cât posibil, avansarea mesajului de promovare a alternativelor la plastic. Ursus este un brand care se adresează preponderent tinerilor, am fost în ultimii ani prezenți la Untold, de fiecare dată cu o unitate de reciclare și un mesaj privind reciclarea. Deci, considerăm că Ursus este brandul cel mai îndreptățit să se dezvolte pe această zonă, de promovare a ambalajelor cele mai prietenoase cu mediul. Apoi, prin Ursus Cooler, alături de Ursus fără alcool și de recent lansata Timișoreana fără alcool, vom continua promovarea alternativelor la berea clasică. Prin Timișoreana ne propunem să extindem faptele bune de care aminteam şi sperăm într-un parteneriat pe termen lung cu Crucea Roșie şi nu numai. De asemenea, Timişoreana se va regăsi şi în inițiative comunitare, dar de vocație naţională, date fiind parteneriatele pe care le avem în zona de sport şi nu numai. Ciucaș va continua să se dezvolte prin extinderea zonelor de relaxare pentru comunități mai mari sau mai mici, însă va continua şi să îmbrățișeze protejarea naturii. Şi nici aici nu plecăm de la zero, întrucât vom veni în continuarea parteneriatului cu Fundația Carpathia, care a construit pe convingerea noastră că pădurile sunt o componentă extrem de importantă a ecosistemului generat de circuitul apei în natură, apă care este un element esențial în producerea berii.
Cum veți orienta operațiunile către economia circulară, către zona ambalajelor reciclabile?
Ne uităm în mai multe direcții. Deja am început testele pentru a lucra cu preforme mai ușoare, pentru ambalajele din PET. Apoi analizăm reducerea cantităţii de plastic şi a compoziţiei din folia sau ambalajul pentru formatele multipack. Similar, luăm în calcul reducerea greutății foliei utilizate în ambalarea paleților. Mai avem şi alte câteva idei aflate în faza de testare. Sunt convins că în anii ce vin vom vedea niște revoluții în ceea ce privește modul de ambalare a produselor. Multe dintre inovațiile de acum trebuie să-și dovedească viabilitatea în timp, deoarece de foarte multe ori când vrei să faci bine pe de o parte, riști să provoci rău în altă parte. Un exemplu concret, care contează pentru clienţii noştri, ţine de nevoia de a asigura, în continuare, securitatea transportului în cazul paleţilor, întrucât stabilitatea acestora este punctul critic pentru integritatea livrărilor pe care le realizăm.
O altă direcție pe care o analizăm este creșterea cantității de PET reciclat în preformele pe care noi le utilizăm. Este şi aceasta o altă călătorie care are ca primă bornă anul 2030 şi nu exclud să creştem semnificativ procentul de PET reciclat (R-PET) în ambalajele noastre. Din nou, această măsură se poate adopta cu condiția ca disponibilitatea R-PET-ului să fie prevalentă, pentru a asigura un flux optim de aprovizionare. În acest moment sunt foarte puțini furnizori, dar cred că impactul pe care îl va avea implementarea sistemului de garanție-returnare asupra multiplicării facilităților de producție de PET reciclat se va vedea în câțiva ani și nu va mai fi o problemă atât de mare.
Pentru că ați amintit de sistemul garanție-returnare, cum vedeți implementarea acestui sistem în România?
Sistemul garanție-returnare este una dintre soluțiile ce se află pe lista de recomandări pe care Comisia Europeană le-a făcut, iar interesul pentru acest sistem a crescut în momentul în care a fost adoptată directiva privind limitarea plasticului de unică folosință. Aş spune că trebuie înţeles, mai întâi, că sistemul garanție-returnare este una dintre soluții, dar nu singura, şi că trebuie să ne preocupe şi ce se va întâmpla cu restul ambalajelor (secundare, terţiare) care nu vor face obiectul unui astfel de sistem, care adresează doar ambalajele primare. Cu toate acestea, spre exemplificare, sistemul de garanție-returnare este, în acest moment, singura soluție de a asigura PET curat care se întoarce de la consumator la reciclator, fără a trece printr-un circuit care implică groapa de gunoi şi, implicit, contaminarea materialului reciclabil. În ceea ce privește eficiența sistemului, se pare că studiile şi statisticile efectuate în state în care sistemul a fost implementat arată că succesul sistemului este posibil, însă nu în orice condiţii. Într-un astfel de efort trebuie să se implice toți actorii care în mod legitim trebuie să fie parte în construcția unui astfel de sistem: producători de bunuri ambalate/îmbuteliate, retaileri, transportatori, reciclatori etc. Ceea ce sperăm este ca toți acești actori să fie ascultați şi preocupările lor să fie înţelese. Sunt convins că toţi am înţeles necesitatea de a ne adapta cerințelor legislative, cerințelor consumatorilor, dar pe de altă parte un astfel de sistem trebuie să fie construit prin luarea în considerare și a intereselor celor care vor face un efort investiţional şi operaţional fără precedent la această scară. Suntem în punctul în care legislația este în pregătire, prin urmare dialogul este mai mult decât necesar, astfel încât împreună să putem construi ceea ce pare a fi o soluție pentru îmbunătăţirea gradului de reciclare în România.
