Doua studii de piata (pot fi citite integral in continutul articolului), realizate exclusiv pentru Revista Piata de catre companiile Exact Cercetare si Consultanta si Unlock Market Research, arata ca asteptarile consumatorilor in ceea ce priveste produsele traditionale sunt diferite de conditiile prevazute de legislatia autohtona pentru ca un produs sa fi e considerat traditional. Vestea buna pentru comercianti este ca cererea de produse traditionale creste de la un an la altul.
|
REPARTIZAREA PRODUCATORILOR PE CATEGORII DE PRODUSE
|
|
Categorie de produse
|
Nr. produse
|
|
Produse lactate
|
1.073
|
|
Produse din carne
|
728
|
|
Produse panificatie
|
492
|
|
Miere
|
7
|
|
Bauturi alcoolice
|
231
|
|
Bauturi nealcoolice
|
9
|
|
Conserve din legume si fructe
|
79
|
|
Alte produse alimentare
|
65
|
|
Total
|
2.684
|
|
Sursa: MADR
|
Peste 2.500 de produse traditionale romanesti au fost inregistrate la Ministerul Agriculturii si cauta piata de desfacere locala sau nationala. In Uniunea Europeana, piata produselor traditionale cumuleaza vanzari de 14 miliarde de euro anual. In Romania, comercializarea acestor produse se face preponderent in targuri si piete, doar un numar restrans fiind expuse pe rafturile marilor magazine. Acele produse cumuleaza insa vanzari anuale de peste 100 milioane de euro, conform statisticilor MADR.
Posibilitatea stimularii productiei autohtone printr-un cadru legislativ propice a devenit o provocare pentru politicieni, care au inceput sa se lanseze in declaratii populiste si sa propuna pro iecte de legi in acest sens. Ultimul proiect, lansat in noiembrie 2010 de deputatii Mircia Giurgiu si Horia Uioreanu, pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si ser vi ciilor pe piata, prevedea obligativitatea marilor lanturi de retail de a asigura un spatiu de minim 10% din suprafata de vanzare, amenajat corespunzator pentru expunerea la raft a produselor traditionale romanesti. Primul semn de intrebare pe care l-a ridicat acest proiect de lege a fost legat de capacitatea producatorilor de a asigura un flux de aprovizionare constant si suficient pentru acoperirea acestei suprafete de expunere. Raspunsul prompt a venit din partea Deliei Nica, vicepresedinte al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR): "Toate marile lanturi de magazine isi doresc sa aiba pe raft - acesta fiind si criteriul de alegere al sortimentului - produsele care intrunesc conditiile cerute de client. Din punctul de vedere al marilor retele comerciale internationale, strategia acestora este de a comercializa intre 80 si 90% produse provenite de pe piata locala. Din pacate, in Romania acest lucru nu este posibil. Sigur ca, daca toate conditiile sanitar-veterinare cerute de legislatia romana si de cea europeana in vigoare ar fi respectate, oportunitatile oferite de retelele marilor magazine ar putea influenta in sens pozitiv relansarea acestui tip de agent economic, in sprijinul carora se presupune ca vine propunerea. Dar modificarea legislatiei ar trebui sa prevada in mod explicit in ce conditii se obtine un certificat pentru produs traditional romanesc si sa se mentioneze la ce produse traditionale se face referire. De asemenea, legislatia ar trebui sa contina prevederi explicite in ceea ce priveste cerintele sanitar-veterinare, de respectare a calitatii etc., referitor la modalitatile de obtinere a produselor respective, precum si conditiile sanitar-veterinare in care aceasta se face".
O alta reactie categorica a venit din partea Consiliului Concurentei, care a gasit in propunerea legislativa cinci posibile discriminari, intre cele mai importante fiind discriminarea dintre producatorii de produse traditionale si ceilalti producatori de bunuri alimentare sau cea dintre produsele traditionale si alte produse fabricate in Romania. Mai mult, Consiliul Concurentei atrage atentia asupra efectelor negative ce se vor manifesta asupra consumatorilor romani prin restrangerea libertatii comerciale a agentilor economici si considera ca, daca produsele traditionale ar avea in acest fel o piata de desfacere garantata, nu se asigura consumatorului final produse de calitate la preturi mai mici, producatorii nefiind in acest fel stimulati sa creasca eficienta si sa concureze prin pret.
|
REACTIA MINISTERULUI AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
|
|
La solicitarea revistei Piata pentru a clarifi ca aspectele privind modalitatile de sustinere a produselor traditionale si clarificarea legislatiei in acest domeniu, responsabilii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale au transmis urmatoarele informatii:
|
|
- Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale doreste sa sustina promovarea produselor traditionale romanesti si facilitarea vanzarii acestora prin marile lanturi comerciale, dar nu se poate impune obligativitate in acest sens, decat incercarea unor acorduri amiabile si de interes pentru cele doua parti implicate in actiune si anume: supermarketul si producatorul autohton.
|
|
- Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a creat cadrul legal privind atestarea produselor traditionale romanesti prin adoptarea Ordinului nr. 690/2004 pentru aprobarea „Normei privind conditiile si criteriile pentru atestarea produselor traditionale“
|
|
- In Romania, ca de altfel la nivelul intregii UE, se urmareste ca desfasurarea activitatilor comerciale, dezvoltarea retelelor de distributie si a serviciilor de piata sa se faca cu respectarea principiilor liberei concurente.
|
PRODUSELE TRADITIONALE INTRE PERCEPTIE SI REALITATE
Toate aceste presiuni pentru sustinerea produselor traditionale vin pe linia marilor producatori, care au vazut in dezvoltarea unei game de produse traditionale o noua oportunitate de crestere a afacerii. Fenomen firesc, avand in vedere ca in tari precum Germania, Austria sau Franta marile lanturi comerciale de retail au dezvoltat marci private de produse traditionale pentru a veni in intampinarea consumatorilor. Ce se intampla, insa, in randul consumatorilor ro mani? Doua studii realizate in exclusivitate pentru revista Piata - un sondaj online de atitudini si perceptii realizat de Exact Cercetare si Consultanta si o cercetare cantitativa realizata de Unlock Market Research - au aratat ca, la nivelul consumatorilor, exista diferente majore de perceptie intre ceea ce prevede legislatia ca este un produs traditional si ceea ce se asteapta ei sa gaseasca in spatele acestei denumiri.
In legislatia din Romania - mai precis Ordinul nr. 690/2004 pentru aprobarea "Normei privind conditiile si criteriile pentru atestarea produselor traditionale" -, produsul traditional este definit ca "produsul care trebuie sa fie obtinut din materii prime traditionale, sa prezinte o compozitie traditionala sau un mod de productie si/sau de prelucrare traditional care reflecta un procedeu tehnologic de productie si/sau de prelucrare traditional si care se distinge in mod clar de alte produse similare apartinand aceleiasi categorii". Mai mult, pentru a fi inregistrat ca atare, un astfel de produs trebuie "sa fie traditional in sine sau sa exprime traditionalitatea".
CE CAUTA CONSUMATORUL ROMAN
Prin comparatie, rezultatele cercetarii realizate de compania Exact Cercetare si Consultanta arata faptul ca 92% dintre consumatori se asteapta ca produsul traditional sa fie obtinut din materii prime traditionale romanesti, iar 84% se asteapta ca inclusiv modul de prelucrare/productie sa aiba la baza un procedeu traditional romanesc. Cu alte cuvinte, majoritatea consumatorilor considera ca un produs trebuie sa indeplineasca simultan cele doua criterii pentru a fi considerat traditional. Altfel spus, alimentele de genul "jumari de porc" realizate din carcase de porc importate din Argentina si topite in regim industrial nu sunt asociate de consumator cu notiunea de traditional. La fel cum nu sunt asociate acele produse care in mod obisnuit sunt prelucrate prin procedee industriale, cum ar fi apa minerala carbogazoasa, berea etc. Mai putin importante pentru el sunt criteriile ce tin de modalitatea de comercializare (de unde reiese ca acesta se asteapta sa regaseasca aceste produse si in comertul modern, nu doar in targuri si piete), dar si criteriile legate de producatori, consumatorul fiind prea putin interesat (20%) daca produsul este realizat doar de persoane particulare. Conform acestui studiu, principalele criterii pe care trebuie sa le indeplineasca un produs alimentar pentru a fi considerat traditional romanesc sunt absenta conservantilor si a E-urilor (29%), reteta traditionala (27%), sa fie natural, obtinut cu ingrediente naturale (23%), sa fie mentionata zona in care a fost produs initial (17%).
Cele mai importante atribute asociate produselor traditionale, in baza studiului realizat de Exact Cercetare si Consultanta, sunt: gustul - produsele traditionale sunt mai gustoase decat produsele alimentare obisnuite; modul de comercializare - ar trebui sa fie vandute si in hipermarketuri si supermarketuri in spatii special destinate, nu doar in targuri si piete; sunt mai sanatoase decat produsele obisnuite si sunt mai hranitoare decat produsele alimentare obisnuite. Atributele asociate la nivel mediu, sunt legate de aspectul produselor (sunt mai apetisante decat produsele alimentare obisnuite), dar si cele legate de pret, cei mai multi afirmand ca sunt mai scumpe decat produsele alimentare obisnuite.
Profilul cumparatorului cu afinitate semnificativa pentru produsele traditionale cuprinde persoanele cu varsta intre 35-54 ani, angajati cu functie de conducere sau studii superioare.(citeste studiul integral...)
Femeile si cei care locuiesc in orase mici (sub 50.000 de locuitori) cumpara mai des ali mente traditionale romanesti decat restul cumparatorilor.
O alta companie de cer cetare - Unlock Market Research - a realizat in luna martie pentru revista Piata o cercetare cantitativa al carei rezultat este in parte similar concluziilor anterioare. Atunci cand sunt rugati sa se gandeasca spontan la ce inseamna un produs traditional, 47% dintre consumatori mentioneaza specificul zonal/regional al produselor drept principalul atribut definitoriu, ingredientele naturale (31%) si retetele traditionale (30%) fiind urmatoarele clasate. Astfel, definitia care maximizeaza intelegerea conceptului de produs traditional in randul consumatorilor, atingand 96% dintre acestia, si care limiteaza totodata numarul de caracteristici definitorii utilizate, cuprinde urmatoarele atribute: produse mai sanatoase decat celelalte produse similare; produse obtinute/prelucrate prin procedee traditionale; produse realizate de catre producatori autohtoni/nationali. Cercetarea cantitativa realizata de Unlock indica ingredientele traditionale ca factor primordial in definirea produsului traditional, precum si modul de prelucrare al acestora si retetele utilizate. Pe de alta parte, diferentierea clara a produselor in cadrul categoriei din care fac parte nu este privita ca un atribut definitoriu pentru un produs traditional. (citeste studiul integral...)
La nivelul Uniunii Europene, produsele traditionale, modalitatile de certificare si conditiile general impuse sunt prevazute in Regulamentul CE nr. 509/20.03.2006 al Consiliului privind specialitatile traditionale garantate din produse agricole si alimentare si in Regulamentul CE nr. 1216/18.10.2007 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 509/2006 al Consiliului. Pornind de la cele doua documente, fiecare stat membru a adaptat propria legislatie atat la cea europeana, cat si la conditiile proprii generate de cerintele consumatorilor.
Astfel, in Germania, trei landuri au adoptat un regulament special care diferentiaza produsele traditionale industriale, pe categorii, prin: ingrediente, reteta, modul de prelucrare si cantitatea de conservanti. In acest fel, produsele traditionale taranesti de casa au o eticheta ce le evidentiaza fata de produsele traditionale industriale, in timp ce produsele traditionale cu conservanti si aditivi, pentru prelungirea termenului de garantie, au o eticheta speciala, fie ca sunt obtinute in gospodaria taraneasca sau sunt prelucrate industrial. In Austria, produsele traditionale taranesti de casa au un regim special de comercializare si etichetare fata de produsele traditionale taranesti industriale, care sunt comercializate in regimul normal al alimentelor.
In Olanda, fermele care au instalatii proprii de preparare a branzeturilor realizeaza doua tipuri de produse sub acelasi brand si pe baza aceleiasi retete: un produs traditional fara conservanti, cu termene de garantie intre 48 de ore si 7 zile, in functie de sortiment, produs ce este etichetat ca fiind traditional, si un altul la care se adauga conservanti si are o perioada de garantie intre 30 de zile si trei luni, pe a carui eticheta scrie "produs realizat dupa reteta traditionala", ceea ce nu inseamna ca este traditional. Produsele au preturi diferite si se gasesc alaturate in rafturile magazinelor, consumatorul urmand sa aleaga pe care il prefera.
|
PERCEPTIA CONSUMATORULUI FATA DE PRODUSE TRADITIONALE
|
|
|
|
Consumatorul roman se asteapta sa gaseasca sub eticheta de produs traditional altceva decat ceea ce prevede legislatia ca trebuie respectat pentru a primi acest statut.
|
|
ALIMENTE TRADITIONALE ROMANESTI
|
|
|
|
Pentru consumator, primele doua criterii trebuie indeplinite simultan astfel incat produsul alimentar sa fie traditional. Din punct de vedere al legislatiei, indeplinirea unui singur criteriu este suficienta.
|
|
AFIRMATII CARE SE POTRIVESC CEL MAI BINE CU PRODUSELE ALIMENTARE TRADITIONALE
|
|
|
|
Materiile prime, metoda de prelucrare si reteta de preparare reprezinta pentru consumatori cheia succesului pentru un produs traditional de calitate.
|
OPORTUNITATI ORIGINALE... DE ROMANIA
Legislatia permisiva si neadaptata la nevoile reale ale consumatorilor a generat in Romania situatii inedite. In lista de produse care au primit titulatura de traditional vom regasi amalgamul de produse realizate in gospodariile taranesti alaturi de produse realizate in cantitati uriase de mari producatori industriali.
Mai mult, in lista apar produse pe care consumatorul roman nu le va identifica niciodata ca fiind traditional romanesti, cum ar fi sortimente de bere, produse de panificatie cu specific regional sarbesc sau unguresc.
Dar printre miile de produse inregistrate ca fiind traditionale se regasesc cu prisosinta si cele aflate in atentia consumatorilor din Romania. Cum cererea este in continua crestere, depinde de abi litatea fiecarui comerciant sa aleaga ce expune in rafturi pentru a satisface cerintele pietei.
In ceea ce ii priveste pe producatori, cele doua studii puse la dispozitie de revista Piata pe www.revista-piata.ro pot fi un punct de pornire in dezvoltarea unor game de produse care sa se apropie de exigentele consumatorilor.
|
PIATA DE CONSUM
|
|
|
|
Piata pentru produsele traditionale romanesti creste de la un an la altul. Depinde de producatorii romani sa mentina acest ritm de crestere prin furnizarea unor produse de calitate.
|