Dilema preturilor

Publicat în categoria Special

Scris de Carol Popa Publicat Miercuri, 17 Noiembrie 2010 14:17

Perspectiva cresterii preturilor produselor alimentare a fost principala tema de dezbatere economica in ultimele saptamani. Nu este o tema noua, dar polemicile pe acest subiect au depasit de aceasta data ecranele televioarelor si au intrat pe agenda unora dintre cele mai importante institutii ale statului, Banca Nationala a Romaniei si Parlamentul.
Pentru prima data de cand a parasit fotoliul de prim ministru in anul 2000 si a reluat pozitia de guvernator al Bancii Nationale, Mugur Isarescu a iesit cu declaratii dure la adresa producatorilor si comerciantilor romani care au mediatizat o posibila scumpire a preturilor la produsele alimentare. Desi in raportul BNR la noua luni sunt mentionate explicit unele dintre cauzele invocate si de producatorii incriminati, Isarescu a atras atentia asupra faptului ca astfel de anunturi alarmiste au un cost in inflatie, fie si numai ca urmare a speculatiilor generate de astfel de declaratii.

MOTIVATII PENTRU A MENTINE PRETURILE
1	Mentinerea preturilor ar evita o spirala infl ationista.
2	Ar elimina infl uentele negative asupra cursului de schimb.
3	Ar stopa scumpirea importurilor de materii prime ca urmare a creșterii euro.
4	Mentinerea preturilor ar stopa declinul volumelor de vanzari.
5	Mentinerea preturilor nu ar mai infl uenta negativ puterea de cumparare.
6	Ar contribui la limitarea pietei negre care se dezvolta odata cu cresterea preturilor.

MOTIVATII PENTRU POSIBILA CRESTERE A PRETURILOR
1	Pretul materiilor prime agricole pe pietele internationale s-a dublat in 2010.
2	Pretul alimentelor pe pietele internationale a crescut cu 36,9%.
3	Scaderea consumului in tarile afectate de criza a generat restructurari care impun o reasezare a preturilor.
4	Romania are printre cele mai mici preturi la alimente din tarile UE 27.
5	Reducerea subventiilor agricole pentru crescatorii de animale.
6	Inundatiile din vara au distrus o buna parte din recolta de cereale si legume.
7	Pretul resurselor energetice a crescut – energie, electrica, gaze naturale, energie termica – si implicit costurile de productie si depozitare.
8	Pretul carburantilor a crescut, infl uentand costurile de distributie a alimentelor si de productie agricola.

Avertismentul guvernatorului BNR vine la doua saptamani dupa gafa monumentala facuta de parlamentarii romani, care au votat in necunostinta de cauza redu cerea TVA- ului pentru alimentele de baza, lege pe care presedintele a refuzat declarativ sa o promulge. Dar cum a fost declansata aceasta polemica pe un subiect fierbinte care mocnea in economia romanesca macinata de criza economica? La inceputul lunii octombrie, ministrul agriculturii Valeriu Tabara declara razboi preturilor practicate de marile lanturi de magazine, beneficiind de sustinerea Ministerului Economiei, care anunta realizarea unei investitii pentru crearea unui observator al preturilor. Reactia a venit de unde se astepta mai putin, adica de la producatorii de alimente. Incurajati de declaratiile ministrului, producatorii au lansat o serioasa campanie de "justificare" a necesitatii cresterii preturilor.
Scopul nedeclarat al acestei campanii era evident, cresterea puterii de negociere cu hipermarketurile si supermarketurile, acestea fiind deja in vizorul celor doua ministere - agricultura si economie. Argumentatia pusa in discutie de taberele aflate in polemica a prezentat sumar cateva aspecte macroeconomice care, de fapt, influenteaza major piata produselor alimentare si pretul acestora. Conform statisticilor Eurostat, Romania este singura tara din Uniunea Europeana care nu aplica TVA redusa pentru nici o categorie de produse alimentare. Mai mult, Romania aplica cea mai mare TVA pentru produse ali mentare, de 24%. Doar 3 tari au o TVA generala mai mare cu un procent decat in Romania: Danemarca, Ungaria si Suedia. Ungaria aplica insa pentru alimente TVA de 18%, Suedia de 6% pentru produse de baza si 12% pentru alte cateva categorii de produse. Danemarca, singura tara care pana in acest an nu se conformase normelor europene privind obligativitatea introducerii unei cote reduse de TVA pentru minim cinci categorii de produse, a adoptat in aceasta vara normele de aplicare a unei TVA reduse la 5% pentru trei categorii de produse alimentare.

TVA ALIMENTE IN UE - 2010
Tara	TVA alimente de baza (%)	TVA standard (%)
Romania	24	24
Ungaria	18	25
Finlanda	17	22
Irlanda	13,3	21
Luxemburg	12	15
Slovacia	10	19
Letonia	10	18
Italia	10	20
Cehia	10	19
Austria	10	20
Marea Britanie	9	17,5
Lituania	9	18
Grecia	9	19
Estonia	9	18
Slovenia	8,5	20
Cipru	8	15
Spania	7	16
Polonia	7	22
Germania	7	19
Bulgaria	7	20
Suedia	6	25
Olanda	6	19
Belgia	6	21
Franta	5,5	19,6
Portugalia	5	21
Malta	5	18
Danemarca	5	25
Sursa: Eurostat

COMPARATIE INTRE INDICII PRETURILOR PENTRU PRODUSE ALIMENTARE IN UE 27 IN 2009
Tara	Alimente si bauturi nealcoolice		Din care		Bauturi alcoolice	Tutun
		Paine si cereale	Carne	Lapte, branza si oua
EU27	100	100	100	100	100	100
Belcna	115	116	121	122	101	108
Bulqaria	68	52	59	92	77	46
Cehia	75	69	69	82	89	75
Danemarca	139	146	131	115	135	117
Germania	111	110	126	92	91	119
Estonia	80	78	70	86	106	58
Irlanda	129	132	121	137	167	217
Grecia	101	117	95	132	105	72
Spania	97	111	86	105	84	73
Franta	110	113	122	104	95	133
Italia	108	103	112	124	113	104
Cipru	108	116	90	137	119	88
Letonia	85	81	75	89	118	62
Lituania	74	78	63	11	99	51
Luxemburg	117	123	117	120	96	88
Unqaria	79	71	72	89	84	51
Malta	93	84	75	113	98	94
Olanda	98	99	115	93	99	111
Austria	116	126	128	100	95	97
Polonia	64	58	56	63	89	52
Portuqalia	92	106	80	111	86	85
Romania	66	61	58	93	70	47
Slovenia	96	101	91	101	102	65
Slovacia	81	78	68	92	97	73
Finlanda	120	128	120	111	170	110
Suedia	104	114	107	90	138	130
Marea Britanie	97	84	102	95	117	166
Sursa: Eurostat

Presiunea exercitata de evolutia pietelor internationale, unde pretul alimentelor a crescut cu 36,9%, comparativ cu o crestere de 4,8% cresterea inregistrata in Romania, este prezenta in raportul BNR pentru primele noua luni ca fiind una dintre amenintarile asupra tintei de inflatie propuse pentru anul in curs. Acelasi raport prezinta o situatie similara pentru materiile prime agricole, ale caror preturi au inregistrat in 2010 cresteri cuprinse intre 40% si 50%. Jahnsen Basenns, CEO al companiei Slardingstone Trade Analytics Market pune majorarea preturilor la alimente si cereale pe seama cererii in crestere accelerata din China si India. "Daca economia mondiala este in convalescenta dupa criza economica, economia chineza creste accelerat de 5 ani si nu da semne de oboseala. Venitul mediu in China a crescut de peste trei ori in ultimii doi ani si jumatate, iar aceasta crestere se resimte in primul rand in consumul de alimente", sustine Basenns. Pe de alta parte, cercetatorii de la Slardingstone Trade au constatat ca, incepand cu jumatatea anului 2008, India a fost invadata de intreprinzatori cu capitaluri reduse, de pana la 100.000 de dolari, care vin si infiinteaza ateliere cu executie manuala, concurand in acest fel economia chineza, mult mai tehnologizata. Numai in anul 2009, in India au fost create in acest fel peste 900.000 de locuri de munca. Cresterea ofertei pe piata muncii a condus implicit la o crestere a consumului de alimente, influentand cererea pe pietele internationale.

CRESTERE PRONUNTATA A PRETURILOR PRODUSELOR ALIMENTARE PE PLAN INTERNATIONAL

Sursa: Institutul National de Statistica, BNR

Un alt element macroeconomic important - indicele comparativ al preturilor produselor alimentare - este analizat tot in rapoartele Eurostat. La nivelul anului 2009 (an in care TVA-ul in Romania era de 19%), preturile pentru alimente si bauturi nealcoolice in Romania erau la un plafon de 66% din media preturilor din tarile Uniunii Europene. Doar Polonia avea un indice al preturilor mai mic decat Romania, respectiv 64%. Pentru bauturile alcoolice, indicele preturilor situa Romania pe prima pozitie, cu cele mai ieftine preturi - 70% din media europeana, in timp ce pentru tigari si alte produse din tutun, Romania ocupa locul doi, cu un indice de 47%, fiind surclasata doar de Bulgaria, cu un indice al preturilor de 46%. Cu alte cuvinte, acuzatiile privind o escaladare nejustificata a preturilor la alimente pe piata autohtona nu gasesc corespondent in statisticile aflate la dispozitia Comisiei Europene. Am incercat sa deslusim si mitul conform caruia magazinele de la granitele Romaniei cu Ungaria si Bulgaria sunt asaltate de cumparatori romani care achizitioneaza alimente mai ieftine. Bulgaria are un indice al preturilor mult mai scazut la produsele de panificatie si ceva mai mic la tigari, in timp ce in Ungaria principalele atractii sunt bunurile de larg consum, constand in produse de ingrijire personala si de ingrijire a locuintei, produsele alimentare traditionale din bucataria maghiara, dar si promotiile la produsele de baza, promotii care fac economii de pana la 40% din costul mediu al produsului.

PIATA LACTATELOR DA SEMNALUL DE MATURIZARE

Piata produselor lactate in Romania este dependenta de pretul materiei prime, element ce influenteaza in proportie de 80% preturile produselor la raft. Din aceasta perspectiva, Romania prezinta caracteristici specifice, absente in celelalte tari ale Uniunii Europene. Romania detine cel mai mare numar de cote de vanzari din UE 27, ca urmare a numarului mare de fermieri mici, care detin un efectiv mai mic de 10 bovine. Numarul mic de ferme cu efective de peste 100 de capete si dispersia lor pe distante mari cresc costurile de colectare a laptelui mult peste media europeana.
Efectul se vede in pretul oferit producatorilor. Daca in tari precum Bulgaria si Polonia pretul platit fermierului pentru litrul de lapte este de 0,28-0,29 eurocenti/ litru, in Romania pretul platit fermierului este de 0,21-0,22 eurocenti/litru. Cu toate acestea, pretul materiei prime, ajuns la poarta procesatorului, este comparabil, fiind de 0,32 eurocenti in Romania, 0,34 eurocenti in Ungaria, 0,35 eurocenti in Austria si Germania.
Protestele fermierilor din ultimii doi ani au gasit sustinere in persoana comisarului european pentru agricultura, Dacian Ciolos, care a sustinut in aceasta toamna ca fermierii romani au nevoie de legislatie prin care sa-si creasca puterea de negociere cu procesatorii. In replica, presedintele Sindicatului Crescatorilor de Taurine, Costel Caras, spune ca statul nu prea are cum sa ii ajute pe fermieri, cu exceptia unor forme de sprijin pentru crearea de asociatii si cooperative. El sustine ca procesatorii din Romania sunt cei mai profitabili din Europa, ca urmare a refuzului fermierilor mici de a se asocia.
Datele financiare inregistrate de procesatorii de lapte din Romania confirma numai partial afirmatiile lui Costel Caras. In anul 2009, cea mai mare rata a profitului a fost inregistrata de Albalact, cu 11,52%, urmata de Napolact, cu 9,03%, in timp ce liderul pietei lactatelor Danone a inregistrat o rata a profitului de 6,27%. In Austria, rata medie a profitului net pentru procesatorii de lactate este de 7,9%, in timp ce in Olanda acest indicator atinge 8,23%, conform statisticilor publicate de Euromonitor.
Perspectiva importurilor de lapte ca materie prima pentru procesatori este tot mai evidenta. Dupa datele detinute de Ministerul Agriculturii, in prima parte a anului au fost sacrificate aproximativ 300.000 de taurine, dar cifra ar putea fi mult mai mare pana la sfarsitul anului. Sacrificarea a fost determinata de eliminarea unor subventii, pe de o parte, dar si de cresterea pretului pentru carnea de vita, pe de alta parte. Asta inseamna ca laptele va fi colectat in cantitati mult mai mici, urmand ca diferenta sa fie acoperita cu importuri. "Daca in perioada verii oamenii scoteau animalele pe pasuni, fara costuri majore, acum, in prag de iarna, animalele se intretin «cu bani», bani care le lipsesc cu desavarsire fermierilor mici, drept pentru care una din optiunile fermierilor este sacrificarea animalelor. In maniera asta, nu numai ca pretul materiei prime creste, dar si volumele colectate vor fi mult mai mici", sustine Mihai Neagu, Sales&Marketing Manager la Covalact.

RATA PROFITULUI PENTRU PROCESATORII DE LAPTE IN 2009
Companie	Angajati 2009'	Cifra de afaceri neta 2009 (mil. lei)	Profit net /pierdere neta 2009 (mil lei)	Rata profitului net 2009 (%)
SC Danone PDPA	709	434.6	27.24	6.27
SC Friesland Romania	674	284.41	1.2	0.42
SC NaDOlact SA	389	233.28	21.06	9.03
SCAIbalactSA	559	225.98	26.04	11.52
SC Hochland Romania	353	204.77	6.62	3.23
SC Delaco Distribution S.A. Brasov	375	188.54	7.36	3.90
SC Doma Lactate SA	746	155.36	-15.04	-9.68
SC Industrializarea Laptelui Mures	386	119.32	-2.14	-1.79
SC TRD Tnuva Romania Dairies SRL	294	89.93	-95.57	-106.27
Sursa: Revista Piata

In datele Eurostat, Romania apare ca avand un nivel al preturilor pentru produsele lactate situat la 93% din media europeana, la sfarsitul anului 2009. Cum piata europeana a produselor lactate a stationat in primele sase luni ale anului 2010, iar piata romaneasca a inregistrat un indice al preturilor mai mare cu 1,83% fata jumattea anului 2009, conform Institutului National de Statistica, se poate presupune ca in luna septembrie Romania avea preturi la produsele lactate situate la nivelul mediu al tarilor UE 27. Cu atat mai mult cu cat cresterea TVA de la 19 la 24% a avut un aport semnificativ la cresterea acestor preturi. Dar procesatorii de lapte din Romania sustin ca, indiferent de declaratiile oficiale, preturile la aceste produse vor creste in continuare. Pe anumite produse, preturile au crescut cu 5- 7%, inca din octombrie. "Preturile au inregistrat deja cresteri incepand cu luna octombrie, insa problema este ca aceasta evolutie nu se va opri aici. Practic preturile sunt influentate in mod direct de cresterea preturilor materiei prime, crestere care s-a facut si se va face gradual. Daca micii fermieri vor sa ajunga la un nivel al pretului de 0,30 eurocenti/litru, acest pret este apropiat de cel al laptelui din Austria sau Ungaria. In alta ordine de idei, unul dintre factorii care va mai influenta evolutia preturilor este aborda rea in negociere pe care o vor avea retelele internationale, cu care s-a ajuns deja la conditii de discounturi care vor fi din ce in ce mai greu de suportat de anumiti procesatori", afirma Mihai Neagu.

EVOLUTIA CANTITATII DE LAPTE DE VACA COLECTATA DE UNITATILE PROCESATOARE IN PERIOADA AUGUST 2009-AUGUST 2010

Sursa: Institutul National de Statistica

PRODUSELE DE PANIFICATIE, SUB PRESIUNEA PRETURILOR EXTERNE

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, indicele preturilor de consum pentru paine si produse de panificatie a inregistrat o crestere de 4,09% in 2010. Brutarii sustin insa ca painea si alte produse de panificatie se vor scumpi din nou, ca efect al cresterii preturilor la materiile prime. Aurel Popescu, presedintele Rompan, spune ca ponderea materiei prime in costuri este de circa 50-60% si ca pretul materiei prime a crescut cu 50% pe piata interna, fata de decembrie 2009. In replica, marii producatori de cereale din Romania - Culita Tarita, Adrian Porumboiu si Ioan Nicolae - sustin, prin declaratii de presa, ca fabricile de panificatie nu au motive sa creasca preturile deoarece recolta autohtona a fost buna, iar ei vand cerealele la acelasi pret ca anul trecut.

ACUMULARE DE PRESIUNI PE PIETELE PRINCIPALELOR MATERII PRIME AGRICOLE

Preturile interne sunt franco depozit, exclusiv TVA. Datele au fost colectate, prelucrate și transmise de Directiile judetene pentru agricultura și dezvoltare rurala.

Afirmatiile producatorilor de ce reale sunt insa contrazise de da tele statistice detinute de Ministerul Agriculturii, Institutul National de Statistica si Banca Nationala a Romaniei. Conform acestor date, pretul graului a crescut in medie cu 46% comparativ cu toamna anului 2009, in timp ce pe pietele internationale pretul graului a crescut cu 82%. "Din cauza cresterii nemaiintalnite a costurilor cu materia prima intr-un timp atat de scurt, pretul produse lor de panificatie ar trebui sa creasca cu circa 30-35%. Din pacate, piata nu a raspuns favorabil acestei necesitati decat in proportie de 10%, din cauza scaderii puterii de cumparare, dar si a evaziunii fiscale, care a crescut cu 15%. Dar, in perioada urmatoare lucrurile nu vor ramane asa, agentii economici fiind obligati sa-si adapteze preturile la costurile efective de productie sau sa inchida activitatea", mai spune Aurel Popes cu. Presedintele Rompan sustine ca modificarile pe piata produselor de panificatie depind acum in mare masura de piata internationala a graului.

CARNEA ARE PRETURI MARI, DAR NU E SCUMPA!

Conform datelor INS, Romania se afla in anul 2009 pe primul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste ponderea pe care o detin cheltuielile facute cu achizitionarea carnii si a preparatelor din carne in totalul cheltuielilor alimentare ale unei gospodarii - 9,1%, fata de 3,6% cat este media europeana. Este acesta un semnal ca pretul carnii este mare, ca veniturile romanilor sunt mult mai mici decat media europeana, sau pur si simplu romanii sunt carnivori si nu concep o masa fara carne si preparate din carne, asa cum incerca sa sugereze un reportaj culinar realizat de postul de televiziune Discovery in Romania? Raspunsul la aceasta intrebare vine de la Eurostat, ale carui statistici arata ca Romania are printre cele mai mici preturi la carne si preparate din carne, reprezentand 58% din pretul mediu inregistrat in Uniunea Europeana, fiind surclasata doar de Polonia, cu un pret de numai 56% din media europeana. Ceea ce inseamna ca in Romania carnea nu este scumpa, dar veniturile sunt foarte mici. Aceleasi date Eurostat mai indica si faptul ca Romania are o pondere foarte mare a autoconsumului la carnea de porc (57% din total consum carne de porc) si la cea de ovine si caprine (42% din total consum carne de ovine/caprine), ceea ce conduce la diminuarea cheltuielilor cu carnea pentru o gospodarie.