Adoptarea unor procese și operațiuni sustenabile reprezintă o amenințare pentru marjele de profit ale companiilor. „Inovația va face diferența între companii în următorii 30 de ani, pentru tranziția către o economie circulară” - spun cercetătorii de mediu.
Companiile fac eforturi mari pentru sustenabilitatea lanțului economic, în contextul reglementărilor europene. În condiţiile diminuării accentuate a resurselor naturale, a deteriorării rapide a calității aerului, apei și a solului, preocupările la nivel internațional referitoare la gestionarea deșeurilor au căpătat un caracter dinamic în direcția identificării celor mai bune soluții și tehnologii.
În acest context, managementul deșeurilor a devenit o problemă a evoluției social-economice viitoare, un rezultat direct al unei dezvoltări economice de tip linear. În prezent, există un consens general cu privire la faptul că o dezvoltare economică și socială sustenabilă impune o gestionare adecvată a materiilor prime, a deșeurilor, a produselor secundare, a energiei, gestionare care să permită conservarea resurselor naturale limitate ale planetei și protejarea mediului.
Principiile de referință ale economiei circulare
Tranziția către o economie circulară, în cadrul căreia valoarea produselor, a materialelor și a resurselor este menținută în economie cât mai mult timp posibil, iar producerea de deșeuri este redusă la minimum, a câștigat o atenție deosebită, accentuată mult în perioada pandemiei COVID-19. În literatura de specialitate se regăsesc sute de definiții cu privire la economia circulară, concentrate în jurul unor concepte cheie precum dezvoltare durabilă, ierarhia deșeurilor. Deoarece conceptul este unul nou și pentru economia locală, mi-am propus să pornesc de la definiția economiei circulare propusă de Comisia Europeană: „într-o economie circulară, valoarea produselor și materialelor este menținută cât mai mult posibil; deșeurile și utilizarea resurselor sunt reduse la minimum, iar atunci când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, acesta este folosit din nou pentru a crea o valoare suplimentară; acest lucru poate aduce beneficii economice majore, contribuind la inovare, creștere economică și crearea de locuri de muncă”.
Principii ale economiei circulare, definite de McKinsey Center for Business and Environment:
• conservarea și consolidarea capitalului natural prin controlul stocurilor finite, o abordare echilibrată a fluxului de resurse regenerabile;
• optimizarea randamentelor de utilizare a resurselor prin circularitatea produselor, componentelor și materialelor utilizate până la cele mai înalte niveluri posibile;
• eficientizarea sistemului prin eliminarea deșeurilor ce nu pot fi refolosite.
Dezbaterile privind rolul economiei circulare, din ultimii ani, s-au finalizat cu aprobarea la nivelul Comisiei Europene, în 2015, a unui plan ambițios de acțiune care își propune a fi motorul tranziției către o economie circulară. Evoluțiile ulterioare din zona de politică publică au determinat adoptarea de către Comisia Europeană, în prima parte a anului 2018, a pachetului legislativ de economie circulară. Strategia europeană pentru materialele plastice este componenta principală a acestui pachet legislativ, având ca obiectiv principal transformarea modului în care produsele din plastic sunt proiectate, fabricate, utilizate și reciclate în UE și față de care atât sectorul privat, cât și autoritățile naționale, regionale și locale, precum și cetățenii, vor trebui să se angajeze la acțiuni concrete.
În România, o componentă importantă a pachetului legislativ privind plasticul este proiectul care vizează implementarea Sistemului Garanție Returnare (SGR), un sistem de colectare, reciclare și reutilizare a plasticului pus pe piață de principalii producători de bere, apă și băuturi nonalcoolice. Proiectul legislativ privind implementarea SGR, pus în dezbatere în decembrie 2020, a fost amânat și renegociat cu asociațiile patronale de mai multe ori în ultimele patru luni, ceea ce înseamnă că și implementarea acestuia va fi amânată, data de referință prevăzută în proiectul inițial fiind aprilie 2022.
Rolul economiei circulare în dezvoltarea durabilă
Trecerea la o economie circulară ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 39% și ușura presiunea asupra materialelor virgine cu 28%, conform raportului THE CIRCULARITY GAP REPORT 2021, publicat pe 26 ianuarie 2021. Dacă s-ar aplica aceste principii, 22,8 miliarde de tone de emisii de carbon ar putea fi economisite și ar ajuta la evitarea defalcării climatice, potrivit studiului realizat de Circle Economy.
Raportul conținea și vești proaste. Doar 8,6% din economia mondială poate fi considerată circulară, în scădere față de 9,1% cu doi ani mai devreme. „Decalajul de circularitate se extinde și, odată cu acesta, impactul asupra climatului și biodiversității economiilor noastre extractive”, a declarat Gino van Begin, secretar general al ICLEI, o rețea globală de guverne angajate în dezvoltarea durabilă.
Prețul materiilor prime și infuențele economiei circulare
Conceptul de circularitate este în strânsă legătură cu cel al eficienței utilizării resurselor naturale la nivel de sistem, respectiv de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor, precum și cu transformarea deșeurilor în noi resurse pentru alte industrii. În acest sens, Directiva Cadru 2008/98/CE privind deșeurile stabilește, printre altele, așa numita „ierarhie a deșeurilor” (la articolul 4), precum și criteriile de definire a subproduselor (la articolul 5), aspecte importante în promovarea circularității și revalorificării în cadrul pieței a unor noi produse rezultate din procesarea deșeurilor.
În studiul „Tranziția către o economie circulară.De la managementul deșeurilor la o economie verde în România”, realizat în 2018 de Institutul European din România și coordonat de Valentina Elena Târțiu și Eliza Vaș, se arată că: „Prin noile completări aduse de către Directiva (UE) 2018/851, o atenție deosebită se acordă obiectivelor pe termen lung privind gestionarea deșeurilor, oferindu-se prioritate prevenirii, inclusiv reutilizării, pregătirii pentru reutilizare și reciclării în conformitate cu ierarhia deșeurilor. Valorificarea produselor și a resurselor secundare sunt aspecte vitale pentru ca economia circulară să se desfășoare în parametrii optimi. În acest sens, dezvoltarea acestei noi piețe are un rol important în implementarea practică a eficienței utilizării resurselor.”
Din această perspectivă, platformele digitale de tranzacționare a produselor secundare pot contribui la procesul de optimizare a consumurilor de resurse la nivelul activităților economice. Economia circulară nu se aplică unui singur domeniu de activitate sau unor resurse singulare, ea poate să fie extinsă la nivelul tuturor sectoarelor de activitate.
În etapa de tranziție a companiilor către un flux operațional adaptat economiei circulare, aspectele legate de costuri pentru materii prime reprezintă principala provocare, în special într-un domeniu atât de competitiv cum este industria bunurilor de larg consum. La nivel european se poate constata că materiile prime rezultate din procesul de reciclare sunt mai scumpe, cu 10 până la 47% decât materiile prime rezultate din exploatări naturale primare. Din această perspectivă, în prezent au loc negocieri la nivelul Comisiei Europene pentru stabilirea unei formule prin care o parte din costurile circularității materiilor prime să fie transferate către un sistem de susține de tipul certificatelor verzi în cazul emisiilor de carbon. Astfel, industriile care exploatează materii prime din natură ar urma să plătească suplimentar pentru acele resurse, iar banii ar fi utilizați pentru susținerea colectării și reciclării materialelor care deja circulă pe această piață. În acest fel s-ar putea evita un transfer brutal al costurilor economiei circulare direct către consumatorii produselor, deși, indirect, acele costuri vor reveni, într-o perioadă estimată de până la 10-12 ani, tot către consumatorul final.
Transferul costurilor prin aplicarea principiilor economiei circulare ridică și probleme ce implică finanțele publice din statele membre ale Uniunii Europene. Studiile de impact realizate până acum arată că pentru fiecare 4% materii prime economisite prin reciclare se poate înregistra o erodare de până la 1% a profiturilor impozabile ale companiilor cu activitate de producție în cadrul Uniunii. Dacă aceste companii vor alege să obțină un profit mai mic, atunci sumele încasate din impozitele pe profit vor fi în scădere cu aproximativ 95-107 miliarde euro anual. Dacă aceste companii ar alege să transfere în totalitate costurile către consumatorul final, atunci volumele de vânzări ar înregistra scăderi care, nefiind taxate cu TVA, ar genera pierderi de aproximativ 190 de miliarde euro anual la încasările bugetare din țările membre UE.
Oportunitate, dar și provocare
Provocările asociate economiei circulare aduc în primplan necesitatea unui angajament la nivel politic în direcția economiei circulare, de dezvoltare a standardelor de utilizare eficientă a resurselor pe fiecare flux de deșeuri sau pe alte tipuri de resurse, de finanțare a inovației și cercetării în dezvoltarea de noi tehnologii. Din această perspectivă, rolul companiilor multinaționale, care au acces la cele mai inovative tehnologii și care vor putea pune în aplicare primele principiile economiei circulare, va fi definitoriu. Acestea vor creiona practic viitorul tablou economic global, prin direcțiile de abordare a circularității și prin schimbarea tehnologiilor pentru diverse componente și subansamble.
Deși la nivelul industriei bunurilor de larg consum implicațiile circularității par să se limiteze la deșeurile de ambalaje, situația nu este deloc simplă nici pentru producători, nici pentru retaileri. Exemplele vin din industria mașinilor de spălat automate, care pregătesc o tehnologie revoluționară prin care componentele echipamentului să determine o epurare a apei reziduale rezultate în urma procesului de spălare. Acest proces se poate întâmpla doar în cazul schimbării radicale a ceea ce în prezent reprezintă formula chimică a detergenților de rufe sau a detergenților de vase, ceea ce implică noi tehnologii pentru producătorii de detergenți.
În cazul furnizorilor de lichide – băuturi nonalcoolice, apă, lapte, ulei, bere – sunt tot mai mult promovate dozatoarele pentru realimentarea unor recipienți cu care consumatorul vine la magazin pentru achiziția acestora. Majoritatea țărilor care nu iau în calcul implementarea unui sistem garanție returnare pentru recipientele destinate lichidelor susțin în diverse forme creșterea numărului de dozatoare pentru lichide diverse, ca alternativă la colectarea și selectarea ambalajelor din PET, plastic, sticlă sau aluminiu.
Echipamentele frigorifice utilizate de retaileri pentru expunerea produselor ar putea suferi modificări esențiale până în anul 2030, când componentele de plastic nereciclabil pe care acestea le conțin vor fi înlocuite cu componente metalice ce ar trebui să poată suporta un minim de patru procese de recondiționare, pentru a fi reutilizate. Astfel, durata de viață a unui echipament frigorific ar trebui să se prelungească de 2,7 ori, iar înlocuirea echipamentelor înainte de expirarea duratei de viață se va putea face doar cu achitarea unor taxe de mediu suplimentare, aflate în dezbatere pentru pachetul legislativ pe care Comisia Europeană îl pregătește pentru economia circulară, aplicabil în perioada 2025 – 2035.
Educația consumatorului – rol decisiv în tranziția la economia circulară
Educarea consumatorilor pentru tranziția la o economie circulară va avea un rol decizsiv în succesul tranziției pentru implementarea unui sistem economic circular. Este considerat esențial ca în rândul consumatorilor să fie transmis conceptul de economie circulară și beneficiile pe care acest tip de economie le aduce, pentru a face suportabil șocul creșterii prețurilor pentru produsele și serviciile achiziționate.
Pe de altă parte, este considerat esențial rolul consumatorului în colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor din ambalaje, precum și în acceptarea procesului de recondiționare a componentelor și subansamblelor pentru diverse produse. În proiecțiile bugetate de Comisia Europeană pentru educația consumatorilor în scopul implementării economiei circulare, responsabilitatea este distribuită echilibrat între educația în școli și rolul brandurilor în educația consumatorului. În primul caz, costurile privind educația sunt suportate de guvernele țărilor membre, în timp ce în cazul brandurilor, costurile vor fi parte din bugetele de marketing și promovare ale companiilor.
Efectele economiei circulare în dezvoltarea durabilă
La 11 decembrie 2019, în comunicarea sa privind acordul verde european, Comisia și-a anunțat intenția de a revizui Directiva privind raportarea nefinanciară (NFRD) ca parte a strategiei de consolidare a bazelor pentru investiții durabile. Scopul principal al NFRD este de a permite comunității de investiții, consumatorilor și altor părți interesate să evalueze performanța nefinanciară a companiilor mari și să încurajeze companiile respective să dezvolte o abordare mai responsabilă a afacerilor, în vederea tranziției către o economie circulară.
În conformitate cu Directiva NFRD (Directiva 2014/95/UE), companiile mari cu peste 500 de angajați sunt obligate să publice rapoarte cu privire la politicile pe care le implementează. La 20 februarie 2020, Comisia Europeană a lansat o consultare publică, cu scopul de a colecta opiniile părților interesate cu privire la posibilele revizuiri ale dispozițiilor NFRD. Consultarea a fost închisă la 11 iunie 2020.
La 8 martie 2021, ERFRAG a publicat două rapoarte către Comisia Europeană pentru elaborarea unor posibile standarde de raportare a sustenabilității din UE și pentru eventuale modificări ale guvernanței și finanțării ERFRAG, în cazul în care acesta ar deveni sectorul de standarde al UE de raportare a dezvoltării durabile.
Despre cea mai puternică tendință pe plan global – economia circulară - PIAȚA organizează pe 16 iunie dezbaterea ”NEXT CHALLENGE – Circular Economy”, în cadrul ediției a III-a a seriei de Conferințe Sustainability & CSR Excellence, pentru a pune pe agenda publică cele mai noi concepte de acțiune pentru o economie sustenabilă.
Detalii pe www.csrexcellence.ro
Parteneri ai evenimentului sunt: