Toate patronatele din industria bunurilor de larg consum au reacționat dur la maniera arbritrară în care este impus un text ambiguu de OUG pentru amenzi raportate la cifra de afaceri.
„Vocea industriei FMCG” a răsunat mai puternic ca oricând la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor de a modifica legislaţia şi a introduce sancţiuni raportate la cifra de afaceri prin intermediul unei Ordonanţe de Urgenţă. „Legea e prea dură pentru abateri minore. Trebuie să existe o etapă intermediară. Nu vă grăbiţi cu sancţiunile, atât timp cât legislaţia privind protecţia consumatorilor este ambiguă. Mai întâi legislaţia, apoi sancţiunile!”, au fost mesajele transmise prin memorii, comunicări şi alte documente ce au avut ca destinatar ANPC în dezbaterea publică pe marginea proiectului de OUG.
Patronatele din industria bunurilor de larg consum s-au mobilizat de această dată mult mai eficient şi mai organizat decât în cazurile anterioare, cum ar fi controversata Lege 321 (150). Majoritatea patronatelor au depus la ANPC memorii sau puncte de vedere negative cu privire la acest proiect de ordonanţă şi au aşteptări mari pentru o decizie „raţională” şi în interesul mediului de afaceri, fără a afecta însă interesul consumatorilor. Preşedintele ANPC, Marius Pîrvu, anunţă însă într-un interviu publicat la finalul acestui articol, că instituţia va merge mai departe cu proiectul de modificare a legislaţiei, dar şi că vor fi operate unele modificări şi nuanţări ale prevederilor controversate.
Modificările pe care ANPC le propune la Ordonanța Guvernului 21/1992 şi Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii au în vedere schimbări la regimul sancțiunilor, precum și instituirea unor norme care să protejeze consumatorii la achiziționarea de produse, astfel încât să nu fie afectate viața sau sănătatea.
De asemenea, se propune modificarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind o mai bună protecție a consumatorului prin verificarea conformității produselor alimentare, astfel încât acesta să fie informat în mod corect, complet și precis și să aleagă produse și servicii în cunoștință de cauză. Mărul discordiei, cel care a pus pe jar reprezentanţii companiilor din industria bunuriloir de larg consum, a fost în realitate intenţia ANPC de a modifica regimul sancţiunilor şi de a calcula, asemeni Consiliului Concurenţei, amenzi raportate la cifra de afaceri a retailerului/furnizorului.
Ordonanţa ar aduce o serie de sancţiuni foarte severe la adresa comercianţilor, dar şi reguli şi sancţiuni severe pe adresa producătorilor care nu informează corect, complet și precis consumatorul prin informaţiile de pe eticheta produsului. În forma actuală a proiectului, sancţiunile sunt stabilite ca procent din cifra de afaceri, fiind cuprinse între 2% şi 4% din această valoare.
Pentru marii retaileri, neregulile ipotetice dintr-un punct de lucru s-ar putea răsfrânge asupra întregii companii. Pentru un retailer cu sute de magazine, cu afaceri de 2 miliarde de lei, adică aproximativ 405 milioane de euro, o sancţiune pentru nereguli depistate la un punct de lucru ar avea o valoare minimă de 8 milioane de euro şi ar putea ajunge până la o valoare maximă de 16 milioane de euro. În cazul în care o astfel de sancţiune este determinată de o greşeală a unui furnizor, cum ar fi o etichetare incompletă sau neconformă, recuperarea prejudiciului s-ar transfera către acesta din urmă, aşa cum precizează Mihai Vişan, Director Executiv Romalimenta. O astfel de sumă poate genera insolvenţe chiar şi în rândul producătorilor de dimensiuni mari, iar consumatorii nu ar beneficia în nici un fel prin noile reglementări. Prin comparație, Consiliul Concurenței, singura instituție abilitată în prezent să aplice amenzi raportate la cifra de afaceri, a aplicat până în acest moment amenzi cuantificate la aproximativ 1% din afacerile companiilor ce au încălcat Legea concurenței. Ceea ce înseamnă că ANPC, prin pragul mimin de 2%, vrea să se poziționeze mult peste nivelul sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței. În plus, proiectul propus de ANPC nu mai acordă retailerilor sancţionaţi posibilitatea de a achita doar jumătate din minimul amenzii astfel stabilite, aşa cum se proceda până în prezent.
Într-un document depus la ANPC în perioada de consultări publice de către Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi acceptat ca punct de vedere al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România se arată că „...modalitatea în care s-a efectuat evaluarea impactului potențial al dispozițiilor Proiectului de act normativ încalcă întru totul cerințele unei legiferări coerente și previzibile, deoarece prevede o înăsprire a regimului sancționator aplicabile operatorilor economici care activează în mediul de afaceri național, respectiv aplicarea unor amenzi contravenționale raportate la nivelul cifrelor de afaceri, fiind evident că implementarea unui astfel de mecanism de sancționare este aptă să producă un impact semnificativ asupra mediului de afaceri; totodată, din perspectiva potențialului impact social, reiese în mod evident caracterul superficial și limitat al evaluării efectuate de către inițiatorii și susținătorii Proiectului de OUG.”
Mai mult, proiectul de OUG nesocotește regula proporționalității, instituind un regim sancționator care nu ține seama de gravitatea faptei sau prejudiciul produs.
Şi în documentul transmis ANPC de către Romalimenta se vorbeşte de impactul acestor sancţiuni asupra furnizorilor, dar şi despre regula proporţionalităţii, pentru că în proiectul de OUG nu se specifică o corelaţie între cuantumul sancţiunii şi valoarea prejudiciului produs consumatorilor. În plus, reprezentanţii Romalimenta pun în discuție, din experienţele anterioare, subiectivitatea comisarilor de inspecţie, considerând ca nefirească decizia de a lăsa la latitudinea lor aplicarea unei amenzi de milioane de euro.
Asociaţia Română a Cărnii a transmis un memoriu către ANPC în care se semnalează, printre altele, că „în forma actuală, ordonanța dă posibilitatea comisarilor să aplice, discreționar, amenzi foarte mari. În realitate, specializarea comisarului nu este pe domeniul controlat. Opinăm că specializarea acestora trebuie să fie una reală. Apreciem că trebuie să existe o procedură de lucru în ceea ce privește aplicarea cuantumului amenzilor. Trebuie urmărită procedura utilizată de Consiliul Concurenței, respectiv în cât timp aplică sancțiunea. Atragem atenția și asupra consecințelor negative ale proiectului asupra industriei cărnii, având în vedere faptul că există și un Ordin al ANSVA care reglementează, în opinia noastră, chestiuni similare (mare parte a abatoarelor s-au desființat ca urmare a aplicării de amenzi ridicate și repetate - consumatorul va mânca produse importate). Din modul de redactare a Secțiunii a III-a din Nota de fundamentare a proiectului, pare că proiectul nu se fundamentează pe nimic concret. Stabilirea amenzii pe cifra de afaceri nu reprezintă un etalon de raportare. Proiectul nu prevede că se aplică doar anumitor categorii de operatori economici, ci tuturor.”
Reglementările noi propuse de ANPC ies din cadrul legislativ actual în ceea ce priveşte identificarea de către consumatori a comercianţilor sancţionaţi pentru nereguli. Dacă până în anul 2018, sancţiunile aplicate de ANPC erau comunicate fără a preciza numele retailerului, a magazinului sau al producătorului sancţionat, pentru a nu afecta negativ reputaţia acestuia în faţa consumatorilor, în proiectul propus se prevede obligaţia ca retailerul sancţionat să afişeze pe uşa magazinului, timp de 30 de zile, sancţiunea primită şi motivul sancţionării.
