Un nou proiect legislativ propune inchiderea magazinelor cu o suprafata de peste 800 de metri patrati, incepand de sambata de la ora 14.00, pana luni dimineata. Conform proiectului, un numar de 574 de magazine totalizand o suprafata de vanzare de 1,67 milioane de metri patrati ar fi neutilizate in acest interval. O masa critica de aproximativ 1,1 milioane de consumatori, obisnuiti sa mearga la cumparaturi in weekend, ar putea fi obligati prin aceasta lege sa se inghesuie la casele de marcat sambata dimineata sau sa mearga la cumparaturi in timpul saptamanii.
Sase propuneri legislative in ultimii noua ani, toate cu acelasi subiect, aceeasi tinta si acelasi obiectiv: inchiderea supermaketurilor si a hipermarketurilor pe perioada weekendului. Intamplator sau nu, cele mai multe dintre aceste initiative pornesc din aripa liberala a Parlamentului. Intamplator sau nu, propunerea revine de fiecare data cu un an inaintea unui an electoral. Cert este ca, de la o propunere la alta, proiectul sufera modificari minore si apoi este lansat dezbaterii publice pe canale media, sfarsind in sertarele unei comisii economice din Senat sau Camera Deputatilor, comisii de care nu a trecut niciodata pentru a fi dezbatut in plen.
Cea mai recenta initiativa de acest fel, lansata de deputatii PNL Nini Sapunaru si Tinel Gheorghe, propune ca „hipermagazinele” sa fie inchise duminica si de sarbatorile legale, apreciind ca astfel se revitalizeaza comertul traditional, iar consumatorul va petrece duminica in familie si facand miscare in aer liber. Prin „hipermagazine”, initiatorii definesc orice magazin cu o suprafata mai mare de 800 de metri patrati. O idee asemanatoare a venit tot din partea unui liberal, Anton Marin, care in februarie 2014 a propus in cadrul Comisiei de Agricultura din Camera Deputatilor ca marile magazine sa fie inchise pe perioada weekendului, de sambata de la ora 14.00, pana luni. In anul 2010, deputatul Valeriu Steriu a inaintat catre Comisia de Agricultura un proiect similar. In initiativele anterioare, dimensiunea minima a magazinelor pentru care ar trebui aplicata aceasta masura variaza intre 800 - 2000 de metri patrati, in functie de viziunea proprie a initiatorilor de proiect legislativ.
Deputatii liberali precizeaza in expunerea de motive ca, pe plan european, s-a semnalat in ultima vreme o evolutie ingrijoratoare in ceea ce priveste abuzurile exercitate de marile retele de retail, iar in aceste conditii, unele tari din UE au propus acte normative in privinta programului de functionare a magazinelor de mari dimensiuni.
„Prin acest act normativ sustinem revitalizarea comertului traditional, prin limitarea programului de lucru al hipermagazinelor“, arata parlamentarii, apreciind ca „limitarea va determina consumatorul roman sa se con-centreze pentru cumparaturile zilnice sau saptamanale in zilele lucratoare si in prima parte a weekendului, respec-tiv vineri dupa amiaza si sambata, urmand ca pentru duminica sa se reorienteze catre familie, miscare in aer liber, cultura“.
In realitate, traspunerea in practica a unui astfel de proiect ar conduce la inchiderea pe perioada sfarsitului de saptamana a unui numar de 574 de magazine, totalizand o suprafata de vanzare de 1,67 milioane de metri patrati. In ceea ce priveste consumatorii, din datele furnizate de companiile de research in ultimii doi ani rezulta ca pentru aproximativ 21% dintre acestia, totalizand aproximativ 1,14 milioane de persoane, frecventa de vizitare a unui supermarket sau hipermarket este o data la o saptamana sau mai rar, in marea majoritate (96% din cazuri) in weekend.
REACTII PROMPTE DIN TOATE DIRECTIILE
Desi lansarea unui nou proiect legislativ pe aceasta tema a fost catalogata de majoritatea companiilor din industria bunurilor de larg consum drept „o fumigena” fara finalitate, reactiile nu au intarziat sa apara. O reactie surprinzatoare a avut chiar Nicolae Robu, primarul Timisoarei si presedintele PNL Timis, care a declarat presei locale ca nu este de acord cu ideea venita de la parlamentarii liberali de inchidere a supermarketurilor, pentru a fi protejati producatorii agro-alimentari autohtoni. El sustine ca nu aceasta e solutia. Producatorii trebuie protejati nu prin inlaturarea concurentilor, ci prin construirea de piete agro-alimentare moderne, civilizate, atractive, asa cum a facut primaria in Timisoara. „Aflu cu stupoare ca niste parlamentari, culmea, cica liberali, vor sa inchida supermarketurile sambata dupa-amiaza si duminica toata ziua si, in plus, sa le interzica existenta pe raza oraselor si chiar si in afara acestora, la distante de pana la 5 km. Motivatia acestui demers se spune ca ar fi grija fata de producatorii autohtoni, ba mai mult, si grija fata de cumparatori, care, in inconstienta lor, daca au supermarketuri la indemana, isi irosesc prea putinul timp liber prin ele, in loc sa faca altceva! Oameni buni, opriti-va! Cum va permiteti voi sa stabiliti in locul meu de unde si cand sa-mi fac cumparaturile?”, a intrebat retoric Nicolae Robu.
Pe de alta parte, Consiliul Concurentei precizeaza, intr-un comunicat transmis la solicitarea revistei Piata, ca „prin reglementarea orarului magazinelor, posibilitatea de alegere a consumatorilor va fi mult limitata la sfarsit de saptamana, perioada preferata de majoritatea acestora pentru cumparaturi”.
„Din studiul comandat de Consiliul Concurentei in cadrul anchetei sectoriale pe piata comertului cu amanuntul, a reiesit ca, in general, consumatorii sunt mai satisfacuti de magazinele de format mare decat de cele de format mic.
In ceea ce priveste tipurile de produse achizitionate, din hipermarketuri se cumpara predominant carne si preparate din carne, urmate de lactate. In cadrul comertului traditional, cel mai frecvent cumparate sunt produsele de panificatie. Studiul a mai aratat ca atractivitatea comertului modern este data de oferta variata de produse, de preturile accesibile si de faptul ca sunt bine aprovizionate. Spre deosebire de acesta, atractivitatea comertului traditional este data de proximitate.
Prin urmare, aceasta propunere legislativa poate conduce la discriminarea intre diverse forme de comert cu amanuntul, respectiv hipermarketurile sau supermarketurile in raport cu magazinele mici de cartier sau chioscurile. Consiliul Concurentei considera ca este in beneficiul consumatorilor sa aiba acces la cat mai multe si variate structuri de vanzare cu amanuntul, iar raporturile concurentiale intre cele 2 forme de comert, respectiv cel modern si cel traditional, ar trebui sa se desfasoare nestanjenit“, se arata in raspunsul transmis de Consiliul Concurentei la solicitarea revistei Piata.
CE SPUN RETAILERII MARI
Delia Nica, vicepresedintele Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), spune ca „e revoltator ca se reia in fiecare an o astfel de discutie pe o astfel de masura, care nu are nicio justificare in spate. Daca vanzarile vor scadea, vor scadea proportional si colectarile din TVA si taxele pe care marii retaileri le platesc pentru angajati.”
Vicepresedintele AMRCR sustine ca vanzarile de weekend reprezinta cel putin 40% din vanzarile saptamanale ale marilor retaileri si ca o astfel de masura ar orienta proportional acest consum catre o zona mult mai slab fiscalizata, cea a comertului traditional. Reprezentantii hipermarketurilor si ar fi dorit ca initiatorii masurii sa isi asume deciziile lor fata de furnizori, transportatori si de toate firmele care au o legatura directa sau indirecta cu marile magazine, companii ale caror afaceri ar realiza vanzari mai mici in urma aplicarii unei astfel de masuri. Delia Nica spune ca este convinsa ca exista interese sa fie mutat consumul pe zona nefiscalizata si mai putin controlata a comertului traditional.
Coducerea retelei de magazine Profi afirma ca se opune inchiderii hipermarketurilor duminica, desi reteaua detine doar doua magazine cu suprafete mai mari de 800 de metri patrati si ar fi avantajata de aplicarea unei astfel de prevederi.
„Avand in vedere c a d oar d oua d in c ele 3 00 d e m agazine PROFI au suprafete de vanzare mai mari de 800 de mp, practic aceasta propunere de modificare a legislatiei ar afecta pozitiv lantul nostru”, a declarat Calin Costinas, director general adjunct PROFI. „Cu toate acestea, noi consideram ca o astfel de interdictie este cat se poate de daunatoare pentru economia romaneasca, deoarece este de natura sa limiteze concurenta loiala, in conditiile in care orice piata cu adevarat sanatoasa se bazeaza tocmai pe o concurenta sanatoasa”, a mai spus Calin Costinas, precizand ca urmarile unei astfel de decizii sunt usor de anticipat: pierderea unui important numar de locuri de munca, marirea cantitatilor de produse care se depreciaza si se arunca si, nu in ultimul rand, o crestere a preturilor pe care clientii ar urma sa le plateasca.
MICII COMERCIANTI AU ALTA PARERE
Am dorit sa aflam si opinia micilor comercianti cu privire la proiectul de inchidere a magazinelor mari pe perioada weekend-ului. Am efectuat un sondaj telefonic si am contactat peste 20 de retaileri cu magazine mici; aproximativ jumatate nu auzisera de noul proiect legislativ propus de deputatii PNL. Cei care stiau despre ce este vorba spun ca o astfel de masura ar echilibra putin raportul concurential dintre ei si marile lanturi de retail, deoarece ei nu au putere de negociere cu furnizorii in privinta preturilor de achizitie si a termenelor de plata.
|
Oras
|
Nr. Magazine
|
Suprafata (mp)
|
|
Bucuresti
|
242
|
485.031
|
|
Alba Iulia
|
3
|
6.950
|
|
Arad
|
13
|
40.167
|
|
Bacau
|
11
|
43.750
|
|
Baia Mare
|
10
|
31.550
|
|
Barlad
|
4
|
2950
|
|
Bistrita
|
5
|
12.150
|
|
Botosani
|
4
|
12.350
|
|
Braila
|
9
|
39.397
|
|
Brasov
|
18
|
55.167
|
|
Buzau
|
7
|
15.090
|
|
Calarasi
|
3
|
6000
|
|
Cluj Napoca
|
14
|
70.532
|
|
Constanta
|
24
|
97.145
|
|
Craiova
|
10
|
51.300
|
|
Deva
|
6
|
23.050
|
|
Drobeta Turnu Severin
|
6
|
21.710
|
|
Focsani
|
5
|
15.700
|
|
Galati
|
14
|
55.765
|
|
Giurgiu
|
5
|
8.470
|
|
Hunedoara
|
5
|
8.880
|
|
Iasi
|
15
|
70.550
|
|
Oradea
|
15
|
58.803
|
|
Piatra Neamt
|
6
|
11.450
|
|
Pitesti
|
12
|
46.386
|
|
Ploiesti
|
18
|
66.848
|
|
Ramnicu Valcea
|
4
|
10.900
|
|
Resita
|
3
|
7.517
|
|
Roman
|
4
|
8.233
|
|
Satu Mare
|
5
|
15.850
|
|
Sfantu Gheorghe
|
3
|
6.750
|
|
Sibiu
|
8
|
31.475
|
|
Slatina
|
6
|
12.750
|
|
Suceava
|
8
|
48.507
|
|
Targoviste
|
10
|
18.700
|
|
Targu Jiu
|
3
|
14.850
|
|
Targu Mures
|
9
|
39.965
|
|
Timisoara
|
16
|
75.497
|
|
Tulcea
|
4
|
6.600
|
|
Vaslui
|
3
|
4.750
|
|
Zalau
|
4
|
8.198
|
|
Total
|
574
|
1.667.683
|
Micii comercianti pretind ca magazinele din comertul traditional beneficiaza de foarte putine campanii promotionale organizate si sustinute de furnizori, in raport cu „promotiile care se tin lant pe acelasi produs in lanturile de supermarketuri”. Pe de alta parte, acestia spun ca sunt doua categorii de clienti pe care nicio retea de retail nu ii poate acapara. Prima categorie cumpara produse nelistate in retelele mari, produse care concureaza la preturi cu produsele listate, pentru ca nu li se face publicitate, dar furnizorii au productie prea mica pentru a fi listati intr-o retea. Cea de a doua categorie e formata din clientii care cumpara pe caiet, pe datorie. Sunt majoritatea clienti fideli ai magazinului, dar care abia reusesc sa supravietuiasca de la un salariu la altul.
„Pentru categoria asta, nu concurenta este pericolul, nici un supermarket sau hipermarket nu va accepta cumparaturi pe datorie. In cazul lor pericolul vine de la ANAF, si aici ar trebui sa existe o lege, ceva. Noi facem jonglerii si aducem bani de acasa, pe care apoi ii recuperam din adaosul pe produse. Nu stiu de ce nu se face ceva in sensul acesta, mie nu-mi place sa ma transform in camatar, noi am fost negustori din tata in fiu”, spune un proprietar de magazin amplasat langa un hipermarket, un discounter si un supermarket. Micii comercianti resping acuzatiile privind evaziunea, ei spun ca o buna parte din neregulile fiscale descoperite de ANAF sunt cauzate de greseli umane sau pur si simplu din „nestiinta si nepricepere” in administrare, nu din reavointa.
In comertul de proximitate, vanzarile din weekend acopera in multe cazuri peste 40% din vanzarile saptamanale.
Reprezentantul Asociatiei Nationale a Comerciantilor Mici si Mijlocii din Romania (ANCMMR), Cora Muntean, spune ca „pentru comerciantii mici si mijlocii, inchiderea hipermarketurilor pe timpul weekend-ului ar insemna, in primul rand, o sansa pentru a demonstra ca exista produse si servicii de calitate si la magazinele lor, uneori mici si inghesuite. Apoi, desigur, aceasta masura ar duce la cresterea volumului de vanzari. Pe termen lung, rezultatele ar fi cele de care vorbeam mai sus: dezvoltarea comertului traditional ar insemna si o crestere economica”.
PRODUCATORII SI DISTRIBUITORII SE ABTIN DE LA COMENTARII TRANSANTE
Reprezentantii producatorilor pun sub semnul incertitudinii posibilitatea adoptarii unei astfel de masuri. Unii dintre ei au precizat chiar ca o astfel de masura ar fi sinucigasa pe termen scurt, deoarece vanzarile ar scadea brusc cu cel putin 10%, in timp ce fabricile ar fi nevoite sa faca reduceri de personal sau sa adopte o reducere a programului de lucru. Ei stiu ca volumele mari de vanzari, care asigura functionarea continua a fabricilor, sunt asigurate de vanzarile din marile lanturi de retail, in timp ce marjele de profit se obtin din comertul traditional.
„Vanzarile ar creste in retailul traditional, dar prea putin in comparatie cu scaderea pe care ar inregistra-o vanzarile din hipermarketuri. Marjele de profit ar creste si ele, dar nu cred ca ar fi suficiente sa acopere costurile perisabilitatilor inregistrate de sambata la pranz pana luni dimineata”, spune unul dintre furnizori.
Pe lantul alimentar, printre cei mai afectati ar fi distribuitorii. Pe de o parte, acestia ar obtine comenzi de distributie in marile retele mult diminuate, in timp ce costurile pentru distributia in comertul traditional ar creste substantial, fara ca marjele de adaos comercial sa creasca pentru ei. Doi dintre distribuitori
au precizat ca in cazul adoptarii unor astfel de masuri, costurile de distributie pot creste cu pana la 8%, crestere ce s-ar reflecta in pretul produselor la raft, atat pentru marile retele, cat si pentru micii comercianti.
CONSUMATORUL – CUM, CAT SI DE CE CUMPARA IN WEEKEND
Andra Constantinescu, Account Manager Millward Brown, spune ca exista un segment de cumparatori care merg la hipermarket/supermarket in weekend pentru a-si face aprovizionarea pentru toata saptamana. Ei gasesc tot ce le trebuie intr-un singur loc, la preturi mai mici fata de cele ale magazinelor de cartier, si printr-un singur drum acopera aproape tot necesarul pentru o intreaga saptamana.
„O astfel de incursiune dureaza cateva ore, pe care, in calitate de cumparator spun, nu le poti rupe cu usurinta din programul din timpul saptamanii. Pentru astfel de persoane, care au motivatii puternice pentru a-si face aprovizionarea intr-un mod programat si care sunt constranse de program sa o faca in weekend, masura inchiderii magazinelor mari in weekend ar putea pune o presiune destul de mare sa isi schimbe obiceiurile de cumparare”, sustine Andra Constantinescu.
Pe de alta parte, Georgiana Manea, Senior Client Service, ISRA Center Marketing Research, considera ca diferenta intre cele doua tipuri de outlet este vizibila la nivelul valorii cosului de cumparaturi, care reflecta cantitatea si tipurile de produse cumparate: daca in magazinul traditional sumele cheltuite sunt in jur de 30 de lei, in supermarket si hipermarket sumele cheltuite la o sesiune de cumparaturi incep de la 100 de lei pana la 180-200 de lei, iar in magazinele de tip discount sumele cheltuite per vizita sunt de 50-70 de lei.
„Cumparatorii merg, in general, in magazinele traditionale pentru a cumpara produse de care au nevoie zilnic (de exemplu paine, tigari) sau pentru „urgente” (produse care s-au terminat si de care au nevoie rapid, de exemplu, cafea). Cumparatorii care prefera, in general, magazinele traditionale, cheltuie de obicei mai mult la o vizita (aproximativ 36 de lei), ei practic isi impart cumparaturile obisnuite in mai multe sesiuni. Este de remarcat faptul ca cei care prefera magazinele traditionale, atunci cand merg, totusi, intr-un hipermerket, cheltuie sume mai mari (180-190 lei), intrucat isi refac probabil stocurile de produse cu durata lunga de viata”, afirma Georgiana Manea.
GEORGIANA MANEA, SENIOR CLIENT SERVICE, ISRA CENTER MARKETING RESEARCH
Aproximativ o treime dintre cumparatori au ca magazin principal un magazin traditional, in timp ce restul declara ca magazinul lor principal este un magazin modern (hipermarket, supermarket sau discounter). Magazinele moderne sunt vizitate aproximativ o data pe saptamana, iar cele traditionale de 4-5 ori pe saptamana. Exista si o categorie mai degraba orientata catre magazinele traditionale: aproximativ 21% din totalul cumparatorilor. Jumatate dintre ei au ca magazin principal un magazin traditional, iar 44% dintre ei merg zilnic in acest tip de magazin. Ei se diferentiaza de alte categorii de cumparatori prin faptul ca sunt ceva mai in varsta si au venituri mai mici. Aleg magazinul traditional pentru ca este mai aproape de casa si pentru ca au posibilitatea de a se consulta cu vanzatorul atunci cand cumpara ceva. Acesti cumparatori considera ca a merge la cumparaturi este o povara (ii oboseste aceasta activitate si, de aceea, incearca sa o simplifice cat mai mult, mergand cat mai aproape de casa). Sunt persoane mai putin interesate de marca (brand) si mai putin informate.
ANDRA CONSTANTINESCU, ACCOUNT MANAGER, MILLWARD BROWN ROMANIA
Ma astept ca marii retaileri sa le vina in intampinare cumparatorilor, pentru ca si ei ar fi afectati, si atunci vor cauta sa ia masuri sa isi protejeze vanzarile. In cazul adoptarii unei astfel de masuri, ar fi de asteptat sa se intample trei lucruri, dintre care ultimele doua ne-ar aduce, pe fast-forward, la nivelul tarilor mai dezvoltate:
1. In primul rand, cumparatorii sa se inghesuie vineri seara, iar retailerii sa isi prelungeasca programul;
2. Sa se extinda popularitatea conceptului „drive“, prin care cumparatorul isi face o lista de cumparaturi online, iar angajatii hipermarketului ii pregatesc pachetelul gata de ridicat, preturile fiind la acelasi nivel cu cele din hipermarket.
3. Sa creasca si volumul achizitiilor de alimente online. Pentru aceasta, insa, este nevoie si de un focus mai ridicat al retailerilor pe aceasta zona, astfel incat sa poata oferi produsele pe care le promit si sa asigure calitate ridicata in zona de alimente „fresh“.
DANIEL ENESCU, CHAIRMAN OF THE BOARD, MILLWARD BROWN ROMANIA
Argumentatia din spatele acestui proiect - de inchidere a super/hipermarketurilor duminica - are la baza trei idei care sunt, dupa parerea mea, tot atatea erori fundamentale.
Prima dintre ele face referinta la o nevoie de a limita abuzurile din comertul modern. Este acel tip de corectie in care un elev a gresit si e pedepsita toata clasa: penalizeaza la gramada vinovati si nevinovati si nu corecteaza problema in sine. Se mai face in mod gresit referinta la decizii similare din UE, uitand sa adauge ca in acele tari oamenii chiar au un program redus de 35 de ore pe saptamana, si deci au vinerea dupa amiaza libera pentru cumparaturi.
Al doilea defect de logica formala este ipoteza ca oamenii vor avea mai mult timp duminica pentru alte activitati, benefice pentru familie si sanatatea personala. Ipoteza este ca oamenii isi vor „inghesui“ activitatea alocata cumparaturilor vinerea dupa amiaza (?) si sambata, eventual in timpul saptamanii.
Sa le luam pe rand: cumparaturile de weekend au rolul lor in obiceiurile consumatorilor, total distinct de cumparaturile din timpul saptamanii. In weekend oamenii cumpara majoritatea produselor de baza si fac aprovizionarea pentru toata saptamana urmatoare, in timp ce cumparaturile din timpul saptamanii sunt in mare parte cumparaturi de completare. Pentru cumparaturile de weekend se aloca 2-3 ore, oamenii merg impreuna cu familia cu masina acolo unde gasesc locuri cu parcare, iar motivatia este aceea de a economisi timp, facand toate cumparaturile dintr-un singur loc. Pentru oamenii activi ar fi mult mai dificil de facut „cumparatura de weekend“ in timpul saptamanii, fie si numai daca tinem cont de programele prelungite de lucru, nevoia de armonizare a programului partenerilor, trafic la ore de varf, programul de culcare al copiilor etc. In aceasta situatie, ceea ce se va intampla este inghesuirea cumparaturilor cel mai probabil sambata, la pachet cu disconfortul dat de aglomeratie si cozile de la casa. Timpul petrecut la cumparaturi de fiecare consumator in parte va fi mai mare decat daca fluxul de cumparatori s-ar distribui pe doua zile, din cauza cozilor de la case.
Asadar, pana aici dezavantaj pe toate liniile pentru consumatori, pentru o promisiune efemera si nesustenabila ca ar ramane mai mult timp. Nu mai comentez ca aceasta nevoie de a ajuta cetatenii sa-si petreaca timpul liber intr-un anumit fel, prin legiferare, ne aminteste de alte vremuri, oricat de onorabila ar fi aceasta la baza.
A treia ipoteza este ca prin inchiderea supermarketurilor se va da un balon de aer comerciantilor din comertul traditional. Daca ne uitam la motivatia pentru care sunt facute cumparaturile in weekend, e clar ca majoritatea con-sumatorilor nu vor gasi in comertul traditional ceea ce cauta: gama larga de produse, locuri de parcare etc. Din aceasta perspectiva, jucatorii din comertul traditional vor avea destul de putin de castigat din inchiderea supermarketurilor, iar acest castig se va face pe seama insatisfactiei si a consumului mult mai mare de timp al cetatenilor (nu mai pot cumpara din acelasi loc).
Incurajarea prin discriminare pozitiva nu a produs nicaieri efecte semnificative. In masura in care exista un interes real de a ajuta micii comercianti, mai logic si mai normal ar fi sa creeze un mediu de business prietenos pentru firmele mici - legislatie simpla, birocratie redusa, predictibilitate, incurajarea antreprenoriatului etc.-, si atunci acestia ar avea sanse mult mai mari sa creasca si sa prospere.
