Conform unui studiu sociologic desfăşurat de ISRA Center, dat fiind contextul epidemiei COVID-19, doar 5% dintre români consideră că impactul crizei a fost foarte puternic în viaţa personală, în timp ce 31% cred că este nevoie de schimbări fundamentale în societate
Potrivit studiului, atunci când merg la cumpărături, 20% dintre români fac provizii mai mari pentru a evita ieşiri dese şi 32% dezinfectează ambalajele produselor. În plus, 53% evită să meargă la cumpărături dacă nu au neapărat nevoie.
Majoritatea a trecut cel puţin o dată în ultima perioadă prin momente de însingurare sau nervozitate, unii au fost afectaţi de depresie, teamă, s-au simţit fără speranţă ori îngrijoraţi. Prezenţa unor astfel de stări negative, de vulnerabilitate psihică se manifestă deseori în cazul a 1 din 10 români, dar pentru cei mai mulţi este o situaţie ocazională. Nervozitatea şi îngrijorarea sunt stările cel mai adesea întâlnite în contextul pandemiei.
Nu toţi resimt la fel impactul acestei crize; caracteristici demografice, precum vârsta sau genul, dar şi contextul social influenţează modul în care ne adaptăm la noua situaţie de viaţă. De exemplu, în ultima perioadă, 12% dintre femei s-au simţit deseori fără speranţă; în rândul bărbaţilor, 8% au resimţit acelaşi impact. Procentele cresc până la 37% versus 27% dacă luăm în considerare şi frecvenţa ocazională a acestei stări. În mod similar, 13% dintre femei s-au simţit deseori însingurate, faţă de 9% bărbaţi. Totodată, tinerii au resimţit impactul pandemiei mai puternic. 20% dintre cei cu vârsta între 18-24 de ani au afirmat că au trecut deseori prin stări de însingurare, în timp de procentul este de 6% în rândul persoanelor între 55 şi 65 de ani; 13% dintre tineri au fost deseori speriaţi şi 16% deprimaţi. În rândul persoanelor de peste 45 de ani, frecvența acestor stări a fost mai rară.
Persoanele ale căror venituri au fost afectate în timpul pandemiei resimt mai acut stresul acestei perioade: 20% au fost deseori deprimate, faţă de 12% în total populaţie, şi 17% s-au simţit fără speranţă, faţă de 10% media la nivelul populaţiei generale; sub 5% resimt aceleaşi stări în rândul populaţiei cu venituri stabile în timpul crizei.
Un paradox al studiului este constatarea că oamenii tind să fie optimişti la nivel individual, privind situaţia personală, dar reţinuţi sau chiar pesimişti la nivel social, privind situaţia ţării.
„Această atitudine este potenţată şi de înclinaţia noastră de a fi mai optimişti decât statisticile, un tip de eroare cognitivă sinonimă cu un super-optimism, cunoscut în ştiinţele sociale ca optimism bias. Iar paradoxul este că putem fi pesimişti privind situaţia ţării, dar optimişti privind situaţia personală”, constată Monica Alexandru, Sociolog, ISRA Center.
Astfel, dacă doar 16% din populaţie este optimistă privind viitorul ţării, considerând că „lucrurile vor reveni treptat la normal”, 27% manifestă o atitudine similară faţă de situaţia personală. Totodată, doar 5% dintre români considera că impactul crizei a fost foarte puternic în viaţa personală, „fiind nevoiţi să o ia de la zero», comportament întâlnit în special în rândul populaţiei între 18 şi 24 ani. În schimb, nevoia de restructurare este resimţită mai acut la nivel macro, 31% fiind convinşi de necesitatea unor schimbări fundamentale la nivel societal, a unei reconstrucţii majore.
Date despre studiu: Studiul a fost realizat de ISRA Center pe un eşantion de 1.013 persoane cu vârste între 18 şi 65 de ani, la nivel naţional. Chestionarul a fost completat online pe baza unui panel de respondenţi, ruralul având o pondere de 28%. Marja de eroare maximă este de 3% la un nivel de încredere de 95%.
„Consumatorii vor continua să evite alegerile percepute ca nesigure”
AUTOR: Monica Alexandru, Sociolog, ISRA Center
Una dintre preocupările noastre constante în cercetarea de marketing este impactul emoţiilor asupra comportamentului de cumpărare. Alegerile consumatorului, în special în situaţiile ce nu implică rutina unor achiziţii de primă necesitate, sunt determinate în mare măsură de stările dominante. Poate cel mai la îndemână exemplu este modul în care panica şi efectul de contagiune comportamentală au dus la golirea rafturilor cu produse de igienizare. De aceea am vrut să înţelegem care sunt stările psihologice dominante în această perioadă şi care este impactul asupra interacţiunilor cotidiene. Având în vedere fluxul de ştiri negative, nu este de mirare că în ultima perioadă mai mult de 50% dintre români afirmă că s-au simţit nervoşi sau deprimaţi.
Este interesant să observăm că şi acum, la 6 luni de zile de la începutul pandemiei, 3 din 10 români dezinfectează ambalajele produselor. Cel mai probabil, un astfel de consumator va evita alegerile percepute ca nesigure din punct de vedere sanitar şi va fi atent la modul în care se respectă normele de siguranţă în magazinele vizitate. Totodată, 1 din 2 români evită să meargă la cumpărături dacă nu are neapărat nevoie; studiile recente ne-au arătat că, atât timpul petrecut în magazin, cât şi frecvenţa vizitelor s-au redus; asta înseamnă că perspectiva strategică pentru promovarea brandurilor trebuie să se concentreze mai mult pe alte canale de comunicare, dincolo de prezenţa în magazine. Ne referim aici la importanţa în creştere a mediului online ce poate crea în timp legături statornice cu anumite profile de consumatori.
Câtă vreme numărul de cazuri nu va scădea semnificativ, este posibil să apară din nou anumite comportamente de stocare, având în vedere că mulţi români privesc cu îngrijorare şi nervozitate viaţa de zi cu zi. Chiar şi după ridicarea stării de urgenţă, 2 din 10 români au continuat să îşi facă provizii de apă şi mâncare. Totuşi, în absenţa unor politici restrictive, nu ne aşteptăm să aibă o amploare la fel de mare ca în martie-aprilie. Sursele mass-media vor avea, de asemenea, un rol important privind modul în care evoluţia pandemiei se va reflecta în comportamentul de cumpărare.
Pe de altă parte, discuţiile tot mai frecvente despre apariţia unui vaccin, redeschiderea economiilor şi a instituţiilor de învăţământ fundamentează un oarecare climat de încredere. În consecinţă, am observat că la nivel personal predomină o atitudine optimistă privind impactul COVID-19. Naraţiunea personală denotă speranţă şi aşteptarea ca lucrurile să revină la o normalitate reconstruită.
